Octavian Popa (MSD): Valoarea pietei de pharma, 9,5 miliarde de lei, in 2011

Valoarea estimativă a pieţei pharma în anul 2011, fără a lua în considerare produsele pentru care nu este nevoie de prescripţie medicală şi vaccinurile, este de 9,5 miliarde de lei, a declarat, pentru Agerpres, Octavian Popa, director financiar la compania Merck Sharp&Dohme (MSD) România.
'Pentru anul 2012, creşterea va fi influenţată de buget, cursul de schimb al monedei naţionale, politici strategice ale Minsterului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cum ar fi taxa clawback, noul pachet de bază în cadrul noii legi a sănătăţii şi finanţarea sectorului de sănătate. În acest moment, pe baza informaţiilor disponibile, considerăm că piaţa va cunoaşte o creştere lentă, cu o singură cifră, deşi nevoia de produse şi servicii medicale de ultimă oră a societăţii româneşti este în creştere', a precizat Octavian Popa.
Domeniul pharma a devenit, în ultima, vreme mult mai receptiv la idei şi concepte noi, care să aducă venituri colaterale activităţii de bază, aceea de a comercializa produse farmaceutice. Companiile caută parteneriate strategice, inclusiv cu firme care au tradiţie în inovaţie - IT (hardware, software, web development, site-uri de socializare), construcţia de dispozitive medicale, servicii.
'Consider însă, că în acest moment şi în viitorul apropiat, în funcţie de strategia fiecărei companii pharma, este posibilă apariţia unor categorii noi de venituri, altele decât cele legate strict de comercializarea produselor farmaceutice', apreciază Popa.

Piaţa pharma, fiind un domeniu vital în politica socială a oricărei ţări, va continua să aibă un rol important în strategia de investiţii a ţării respective. În România, conform companiilor care activează în piaţă, se observă de la an la an un progres în nevoia populaţiei de a avea acces la servicii medicale şi produse farmaceutice de calitate.

'Din ce în ce mai mult această nevoie se va concentra pe prevenţie şi nu pe tratare. Companiile pharma din România vor trebuie să se adapteze şi să vină cu programe care să susţină activitatea de prevenţie. Acestea vor aduce pe termen mediu şi lung reduceri importante de costuri în bugetele acordate sănătăţii însă cu o investiţie minimă în prezent', a spus Octavian Popa.

România are anumite specificităţi în ceea ce priveşte prevalenţa unor afecţiuni, faţă de celelalte ţări din regiune -  cancerul de col uterin, hepatita, bolile cardiovasculare.

'Din această cauză, comparaţia la nivel de regiune este dificilă. România are nevoie să continue să facă investiţii în tratare şi prevenţie, în creşterea calităţii serviciilor medicale, fără să compare bugetul cheltuit cu alte state din regiune sau din lume, pentru ca fiecare ţară, la fel ca fiecare familie, are realităţile ei. O altă tendinţă a pieţei locale de pharma este aceea de a realiza venituri din produse farmaceutice care pot fi plătite integral sau parţial de către pacient. În condiţiile unui buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate strâmtorat şi a unor termene de plată de peste 300 de zile, companiile farmaceutice caută soluţii să vândă produse la un preţ ce poate fi suportat integral sau parţial de pacient', a precizat Octavian Popa.

Acesta a subliniat că, în prezent, cele mai mari provocări cu care se confruntă un director financiar în momentul în care citeşte legislaţia cu privire la taxa clawback sunt predictibilitatea şi inechitatea.

'Este imposibil să estimezi cu un grad de acurateţe acceptabil cât vei plăti trimestrul viitor taxa clawback : 10%, 50% sau 99% din venituri. Există o probabilitate destul de mare să realizezi, în decursul exerciţiului financiar, că profitul estimat este de fapt o pierdere din cauza taxei clawback şi că în aceste condiţii nu poţi menţine nivelul de activitate planificat. Dacă în acest moment s-ar liberaliza piaţa pharma din punct de vedere al accesului pacienţilor la tratamente inovative, în jumătate de an, foarte multe companii pharma ar închide activitatea din România, deoarece ar trebui să plătească diferenţa între bugetul alocat consumului de medicamente de către Casa de Asigurări de Sănătate şi consumul real din piaţă. Cu toate că veniturile ar fi imense, taxa clawback ar înghiţi integral profitul şi ar conduce în continuare la pierderi substanţiale. Din punct de vedere al inechităţii, aspectul ar fi că această taxă este specifică numai industriei farmaceutice nu şi altor industrii care realizează venituri din bugetul de stat al României. Mai mult decât atât, această taxă se aplică inclusiv la o altă taxă care este TVA-ul aferent comercializării produselor farmaceutice, ceea ce în limbaj de specialitate ar însemna dubla taxare. Este cel puţin ciudat că pe de o parte stimulăm consumul de medicamente printr-o cotă redusă a TVA-ului şi pe de altă parte taxăm producătorii inclusiv asupra taxei pe valoare adăugată', apreciază oficialul MSD România.

În România sistemul financiar al companiilor pharma trebuie să ţină cont de mai multe aspecte de susţinere directă a sistemului sanitar, precum costuri de finanţare de peste 300 de zile pentru a ajuta bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate aflat în deficit, costuri cu susţinerea preţurilor produselor la un nivel minim european, discount-uri pentru ajutorarea pacienţilor în cazurile de co-plată, fonduri de ajutorare a asociaţiilor de pacienţi şi a clinicilor şi spitalelor, dar şi costuri privind informarea şi educarea personalului medical din sistemul medical.