Program national de depistare a bolilor de inima

Începând cu data de 1 octombrie 2009, Ministerul Sănătăţii lansează programul naţional de screening pentru depistarea bolilor cardiovasculare.

Astfel, pentru prima dată în România medicii vor identifica aproximativ 500 000 de români care prezintă risc de îmbolnăvire prin boli cardiovasculare, pentru început fiind selectate 3 500 cabinete ale medicilor de familie.

Programul se va desfăşura la nivelul cabinetelor medicilor de familie selectate, în coordonarea specialiştilor din cadrul Spitalului Universitar Bucureşti şi Institutului de boli cardiovasculare din Timişoara, având ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de acest tip de boli şi prevenirea acestora.

Medicul de familie va selecta din lista de pacienţi toţi subiecţii cu vârste de peste 40 de ani care nu suferă de diabet sau de o boală cardiovasculară, dar prezintă factori de risc pentru îmbolnăvire.

 Doctorul va calcula riscul de îmbolnăvire a acestor potenţiali pacienţi pentru următorii zece ani, după criterii clar stabilite de comisia de specialitate a ministerului.

Dacă riscul de îmbolnăvire este mare, persoana va fi trimisă la medicul specialist pentru diagnostic şi tratament. Dacă însă riscul este mic medicul de familie va trece la un program de prevenţie printr-un tip de comportament

Programul naţional de screening pentru depistarea bolilor cardiovasculare se va desfăşura pe parcursul mai multor ani, bugetul propus de Ministerul Sănătăţii în 2009 fiind de aproximativ cinci milioane de lei.

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa. Acestea reprezintă cauza a 42% dintre decesele înregistrate în rândul populaţiei masculine şi respectiv 55% dintre decesele din rândul femeilor din Uniunea Europeană, a evidenţiat conf. dr. Florin Mitu, şeful Grupului de prevenţie din cadrul Societăţii Române de Cardiologie.

În cadrul acestor afecţiuni, boala coronariană se situează pe locul I ca număr de decese de cauză cardiovasculară, fiind urmată de accidentul vascular cerebral (AVC).

Anual, peste 17 milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza bolilor cardiovasculare.

Potrivit statisticilor, fiecare al cincilea om moare din cauza unei boli cardiovasculare, ceea ce înseamnă că la fiecare 10 minute se înregistrează un deces din cauza acestor afecţiuni.

Bolile cardiovasculare situează România în primele trei locuri în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin afecţiuni ale inimii.

 Datele statistice indică faptul că 60% din populaţie suferă de boli de inimă, anual înregistrându-se peste 150 000 de decese din această cauză. Mai mult, potrivit specialiştilor, unul din doi români cu vârsta de peste 50 de ani este hipertensiv.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în România, rata mortalităţii din cauza afecţiunilor cardiovasculare este de 61% din numărul total de decese, faţă de 37% în UE.

Costurile anuale pe cap de locuitor pentru boli cardiovasculare sunt, la nivel european, de 372 euro. Costurile variază între statele membre de la aproximativ 35 de euro pe cap de locuitor în România, la peste 600 euro pe cap de locuitor în Germania şi Marea Britanie.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Inimii, care a fost marcată la 27 septembrie, Societatea Română de Cardiologie a lansat o campanie de conştientizare care are ca principal obiectiv informarea populaţiei despre riscul de îmbolnăvire cardiovasculară (ateroscleroza şi complicaţiile ei). Ţinta specialiştilor este reducerea mortalităţii cu 10%, adică 15.000 de români să fie salvaţi.

Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, reducându-se mortalitatea cu 80% - conform specialiştilor - dacă sunt ţinuţi sub control cei trei factori importanţi de risc: glicemia, greutatea corporală şi grăsimea din sânge.