Termen cautat

Biopsia sanului


Autor: george

DESCRIERE TEST

Biopsia sanului este o interventie in care un fragment dintr-o tumora sau tumora in intregime este inlaturata pentru a fi examinata in vederea stabilirii existentei celulelor canceroase. Mostra din tumora este aspirata printr-un ac sau excizata chirurgical si apoi examinata la microscop de catre un medic anatomopatolog pentru a stabili prezenta celulelor non-canceroase (beningne) sau canceroase (maligne).
Inainte de stabilirea diagnosticului, denumirea pentru zona care prezinta o multiplicare anormala a celulelor poate fi: tumora, excrecenta, leziune.
Exista mai multe modalitati de a face biopsia sanului. Printre acestea se numara:

  1. aspiratia cu ac fin care consta in introducerea unui ac subtire prin piele pana la masa suspecta si apoi aspirarea celulelor care vor fi examinate la microscop;
  2. biopsia prin punctie - se foloseste un ac mai gros cu un cap special. Acesta este introdus prin piele pana la tumora si colecteaza o mostra de tesut de marimea unui bob de mazare;
  3. biopsia ghidata in care este necesara utilizarea razelor X sau a ultrasunetelor pentru a ghida acul de biopsie deoarece tumora nu se palpeaza si este greu de localizat;
  4. biopsia deschisa presupune o incizie la nivelul sanului pentru a inlatura o mostra sau tumora in intregime.

DE CE SE FACE TESTUL?

Motivul principal pentru efectuarea biopsiei mamare este de a determina daca o masa de tesut suspecta este sau nu canceroasa. In cazul in care este vorba despre cancer, se poate determina tipul.
De exemplu, mase tumorale de diverse dimensiuni pot fi descoperite in timpul unui examen de rutina facut de catre medicul de familie, medicul internist, medicul ginecolog sau chiar de catre o asistenta. Exista multe situatii in care femeile descopera masa suspecta singure.

PREGATIRE PACIENT

Inainte de efectuarea biopsiei pacientul trebuie sa informeze medicul daca: urmeaza tratament medicamentos, este alergic la anumite medicamente (inclusiv anestezice), are alergii la materiale precum latexul, sufera de boli cronice sau boli de coagulare a sangelui, urmeaza un tratament cu anticoagulante (aspirina, heparina). De asemenea este important ca pacienta sa instiinteze medicul daca este insarcinata.
In cazul in care pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, este recomendat ca acesta sa fie intrerupt cu o saptamana inaintea biopsiei. Pregatirea pacientului difera mult in functie de tipul de anestezie necesar pentru biopsie. In cazul in care biopsia se face sub anestezie generala, este necesar ca pacientul sa urmeze un regim alimentar recomandat de medic.

CUM SE FACE TESTUL?

Aspiratia cu ac fin:  pacientul sta in sezut in timp ce medicul palpeaza si identifica zona suspecta apoi aplica un anestezic local, introduce un ac subtire si aspira lichid sau celule din masa tumorala. Aceasta procedura se repeta de mai multe ori pana cand se recolteaza suficient tesut sau fluid. Mostrele sunt apoi asezate pe lame de microscop si sunt trimise la laboratorul de anatomie patologica pentru a se determina natura lor.
Biopsia prin punctie : este asemanatoare cu cea cu ac fin si se face la tumorile palpabile, diferenta constand in acul care este folosit. Acest ac are un diametru mai mare si este echipat cu un dispozitiv de taiere care inlatura un fragment de tesut cu o marime de pana la un centimetru. Principalul avantaj consta in marimea testului recoltat, fapt ce ajuta la o diagnosticare mai precisa.
Biopsia ghidata : se foloseste pentru tumorile care nu pot fi palpate. Pacientul se va aseza pe o masa speciala cu fata in jos, masa avand prevazut un orificiu pentru sani. Cu ajutorul razelor X sau a rezonantei magnetice nucleare sanul este scanat si se localizeaza masa tumorala care este suspecta. Apoi medicul anesteziaza zona, face o mica incizie si introduce in tumora un ac de biopsie ce recolteaza mostre. Dupa recoltare, medicul introduce in zona de unde s-a prevelevat tesut un mic marker metalic care il va ajuta sa identifice mai usor tumora la viitoarele mamografii. Intreaga interventie dureaza maxim 60 de minute.
Biopsia deschisa : Este realizata de catre chirurg sau medicul ginecolog. Biopsia se face sub anestezie locala sau generala cu pacientul stand in decubit dorsal pe masa de operatie, cu mainile pe langa corp sau ridicate deasupra capului. In cazul in care este necesara anestezia generala, pacientului i se instaleaza o perfuzie intravenoasa pentru a-i fi administrate medicamente. Dupa anestezie, medicul va face o incizie in tesutul mamar pana la masa tumorala de unde va recolta o mostra de tesut sau va inlatura complet tumora. Intreaga interventie dureaza in jur de 60 de minute.

CUM SE SIMTE TESTUL?

Pacientul resimte o intepatura in momentul in care i se administreaza anestezicul in zona de recoltare. De asemenea va simti presiune in momentul in care este introdus acul de biopsie. Dupa recoltarea tesutului, zona va fi sensibila si se poate tumefia, simptomele disparand la 3-4 zile dupa interventie. Nu este recomandat ca pacientul sa ridice greutati in aceste zile.
In cazul in care se foloseste anestezia generala, pacientul va fi inconstient pe parcursul interventiei iar dupa ce se va trezi, va simti o stare de somnolenta. Pacientul se va simti obosit timp de 2-3 zile dupa anestezia generala. In jurul inciziei, tesutul va fi tumefiat si dureros. Vindecarea dureaza intre 2 si 6 saptamani.

RISCURI

Printre riscurile asociate cu biopsia sanului se numara:

  • infectarea zonei din care s-a preluat tesutul;
  • provocarea unei hemoragii in timpul biopsiei;
  • medicul nu reuseste sa recolteze tesutul bolnav.

Pacienta trebuie sa anunte medicul daca durerea persista mai mult de o saptamana dupa interventie sau daca locul incizei ramane tumefiat si sangreaza.
Exista de asemenea riscul de a ramane o cicatrice in urma inciziei facute pentru biopsia ghidata sau deschisa.

REZULTATE

Rezultatele pot fi:
Normale: atunci cand nu se detecteaza prezenta celulelor canceroase;

Patologice: se descopera formatiuni necanceroase (benigne) precum chistul, fibrochistul sau fibroadenomul. Aceste formatiuni pot fi inlaturate sau nu, neexistand riscul de a se transforma in cancer. Alte formatiuni necanceroase includ: lipomul, calcificarea tesutului, hiperplazia celulara sau infectii precum abcesul. De asemenea, se poate descoperi prezenta de celule canceroase.

CE POATE AFECTA TESTUL?

Exista riscul ca anumite tipuri de biopsii precum aspiratia cu ac fin sa nu recolteze suficient tesut sau celule din zona suspecta.

ALTE INFORMATII

Oricine poate avea cancer de san, chiar si barbatii. Persoanele care descopera o formatiune suspecta in zona mamara sau alte simptome asociate cancerului de san trebuie sa faca o biopsie. Nouazeci si noua la suta dintre cancerele de san apar la femei, insa barbatii nu sunt feriti de aceasta maladie. Deci si aceastia ar trebui sa se autoexamineze.
Prezenta unei mase tisulare (noduli) la nivelul sanului este uneori un fapt normal. Structura fibroasa din care este constituit tesutul mamar poate sa se simta la palpare neregulata, in special in perioada menstruatiei. Aceaste schimbari de obicei dispar dupa menopauza, dar pot persista la femeile care urmeaza un tratament hormonal dupa instalarea menopauzei.
Majoritatea nodulilor nu sunt cancerosi. Sansele de a avea un nodul canceros este mai mare dupa menopauza decat inaintea acesteia.

Comentarii

buna ziua,

sunt intr-o mare dilema .as vrea sa aflu si parerea d-voastra cu scopul de a gasi cea mai buna solutie la probl.mea.As vrea sa stiu in cazul unor microcalcificari suspecte decelate la mamografie dar care la rmn /pet.ct. nu au gasit nici o formatiune tumorala-care din cele 2 variante de boipsie au acuratetea maxima /?vacuum biopsia sub mamografie sau punctia stereoataxica cu harpon si apoi biopsie deschisa excizitionala?

as vrea sa aflu raspunsul cat mai apropiat de realitate