Termen cautat

Ecografia


DESCRIERE TEST

Ecografia reprezinta o tehnica imagistica a carei utilizare in scop diagnostic a devenit foarte frecventa. Cunoscuta si sub denumirea de ultrasonografie, aceasta metoda imagistica este folosita pentru vizualizarea diferitelor structuri organice precum muschii, tendoanele sau organele interne, pe baza unor imagini obtinute in timp real obtinute prin frecvente ale ultrasunetelor de 2 pana la 18 Mhz.

Aceasta metoda imagistica a inlocuit o gama large de alte tehnici scintigrafice sau radiologice. Ecografiile se folosesc de mai mult de 50 de ani, devenind una dintre meteodele de diagnostic cel mai frecvent folosite in medicina moderna. Avantajele tehnologice ale acestei examinari constau in faptul ca este putin costisitoare si ca este portabila, spre deosebire de alte metode imagistice precum rezonanta magnetica nucleara sau tomografia computerizara. Examenul ecografic este o metoda sigura de diagnostic, nefolosind radiatii ionizante cu efecte mutagene, care pot determina producerea de rupturi cromozomiale si pot favoriza instalarea afectiunilor canceroase.

La ora actuala sunt disponibile ecografe de diferite dimensiuni, fixe sau portabile, care ofera specialistilor ocazia de a explora cu usurinta si in mod neinvaziv organele si structurile interne ale organismului. Ecografia a devenit in timp o investigatie de rutina, fiind la indemana oricarui specialist practician.

Ecografia se realizeaza prin intermediul ultrasunetelor. Mecanismul acesteia consta in cel al sonarului sau al radarului si anume emiterea de semnale ultrasunete care intalnesc diverse structuri in traiectoria lor. Aceste structuri reflecta semnalele ultrasunete, care sunt receptate, prelucrate si transformate in imagini alb - negru pe ecranele monitoarelor.

Semnalele ultrasonice reflectate de structurile tisulare sunt receptionate de catre transductor si sunt afisate printr-un ecran cu tub catodic, numit osciloscop sau monitor. Structurile de baza ale unui ecograf sunt transductorul sau sonda ecografica, sistemul de analiza, prelucrare si amplificare al semnalelor reprezentat de corpul ecografului si sistemul de afisaj al imaginii formate, numit monitor.

Pentru efectuarea examenului ecografic sunt disponibile multiple modele de sonde dupa cum urmeaza:

  • Sonde externe, care sunt plasate pe suprafata corporala a pacientului examinat, in aria topografica a organului de interes.
  • Sonde endocavitare, folosite pe cale interna, care se introduc fie pe cale vaginala pentru realizarea unei ecografii endovaginale cu scopul explorarii micului bazin, fie pe cale intrarectala pentru efectuarea unei ecografi endorectale cu scopul explorarii prostatei, fie pe cale orala pentru efectuarea unei ecografii endoesofagiene sau transesofagiene cu scopul explorarii cordului.
  • Sondele miniaturizate, care se introduc in lumenul vaselor, permitand realizarea ecografiilor intravasculare.

Ultrasunetele care se pot propaga cu usurinta prin mediile lichide si nu pot fi reflectate de acestea, sunt impiedicate de prezenta aerului sau a oaselor. Din acest motiv, examenul ecografic este contraindicat sau putin indicat cu scopul examinarii creierului, pulmonilor, a intestinelor sau a structurilor osoase.

In prezent, sunt disponibile multiple tipuri de ecografii.

Ecografia abdominala

Examenul ecografic abdominal se recomanda pacientilor care reclama dureri localizate sau difuze la nivelul cavitatii abdominale, in cazul cresterilor de volum abdominale, in urma traumatismelor abdominale sau in cazul sindroamelor dispeptice datorate sarcinilor aflate in primul trimestrului. Majoritatea organelor abdominale sau pelvine pot beneficia de examinarea ecografica in urma careia se identifica forma, dimensiunea, structura sau raportul cu organele invecinate. In cazul examinarii ecografice pelvine efectuate asupra uterului sau a ovarelor, este recomandat ca vezica urinara sa fie plina pentru permiterea unei penetrari mai bune a ultrasunetelor si modificarea topografiei intestinului subtire prin ridicarea sa si obtinerea de imagini mult mai clare.

Ecografia Doppler

Ecografia Doppler pulsatila sau color si sonda endocavitara au crescut valoarea diagnostica a acestei metode imagistice. Ecografia Doppler poate detecta si permite vizualizarea fluxului vaselor de sange accesibile. Astfel, ultrasunetele sunt dirijate de reflectantul aflat in miscare si se intorc la emitor sub forma de ecouri cu frecvente diferite de cea initiala. Acest principiu este folosit pentru observarea circulatiei sangvine, diferentierea venelor de artere, depistarea obstructiilor vasculare sau monitorizarea circulatiei sanguine cardiace. Ecografia Doppler se poate efectua si color, iar introducerea in practica medicala a acesteia, in mod continuu sau in mod pulsatil a reprezentat o realizare importanta.

Ecografia cardiovasculara

Transductorul care emite ultrasunetele se aplica pe suprafata toracelui, in dreptul zonei de contact a cordului sau a vaselor de sange de mare calibru cu peretele toracic, in absenta interpunerii formatiunilor osoase. Astfel ecografiile cardiovasculare se pot efectua in zona parasternala stanga, in zona apicala, subcostala sau suprasternala. Ecografia poate fi realizata uniplan, biplan, bidimensional sau tridimensional. Ecografia cardiovasculara Doppler furnizeaza informatii importante asupra fluxului sangvin intracardiac. Ecografia Doppler poate exclude sau confirma chiar si un diagnostic de stenoza. Ecografia Doppler codificata color poate codifica fluxurile sanguine prin diferite culori. Ecocardiografiile transesofagiene asigura, de asemenea, evaluarea foarte buna a modificarilor de ordin patologic survenite.

Ecocardiografia intracoronariana

Ecocardiografia intracoronariana a fost introdusa in practica medicala relativ recent, cu scopul de a evidentia sediul sau structura placilor ateromatoase, permite evaluarea revascularizarii si detecteaza leziunile coronariene produse la nivelul segmentelor angiografice normale. Ecocardiografia intracoronariana poate fi efectuata si simultan cu cardioangiografia.

Ecografia pulmonara

Examenul ecografic pulmonar permite diferentierea unei formatiuni tumorale cu consistenta solida de o formatiune chistica. Prin ecografia pulmonara se pot depista chisturile bronhogene sau revarsatele pleurale de mici dimensiuni, care nu se pot detecta radiologic.

Ecografia ficatului si a cailor biliare

Examenul ecografic al ficatului si al cailor biliare poate oferi informatii cu privire la dimensiunea organelor, ecostructura lor,  prezenta unor eventuale formatiuni precum chisturile hepatice, tumorile sau hemangioamele. De asemenea, prin intermediul acestei metode se poate evidentia si structura si integritatea elementelor vasculare precum artera hepatica sau vena porta, caile biliare intrahepatice si extrahepatice sau posibile adenopatii aparute in zona hilului hepatic. Prin intermediul ecografiei se pot observa aspecte variate ale veziculei biliare, aspecte precum forma, dimensiunea sau grosimea peretilor, prezenta calculilor sau a polipilor de vezica. Totusi, este dificila indentificarea formatiunilor tumorale cu diametre mai mici de 2 cm, insa este posibila evidentierea volumelor mici de lichid ascitic care poate ramane neidentificat in urma examenului clinic.

Ecografia renala

Ecografia renala poate evidentia detalii morfologice importante precum pozitia celor doi rinichi, ptoza renala, dimensiunea rinichilor si structura sistemului pielo - caliceal, prezenta calcificarilor formate la nivelul parenchimului renal sau a formatiunilor hiperecogene de la nivelul sistemului pielo - caliceal. Examenul ecografic renal poate sa evidentieze si tumorile renale, vasele de la nivelul hilului renal sau ureterele. Ecografia Doppler este recomandata in cazul suspiciunilor de tromboze arteriale sau venoase renale. In caz de pielonefrita acuta, volumul rinichilor este crescut, iar conturul lor net, iar in caz de pielonefrita cronica, rinichii scad in dimensiune si capata un contur neregulat.

Tumorile renale pot fi identificate doar daca depasesc dimensiunea de 3 cm. Atunci cand sunt prezente formatiuni tumorale, ecogenitatea este modificata, conturul devine neregulat, structura devine neomogena, iar zonele centrale sunt necrozate si calcificate.

Chisturile renale sunt identificate ca formatiuni cu caracter hiperecogen cu pereti regulati, iar la persoanele varstnice un numar de 1 pana la 3 chisturi sunt considerate fiziologice. Formatiunile chistice septate sau care au pereti nodulari pot sugera procese maligne.

Calculii renali devin evidenti atunci cand depasesc dimensiunea de 5 mm. Calculii coraliformi se prezinta ca si formatiuni cu caracter hiperecogen, mulate pe suprafata bazinetului.

Hidronefroza se identifica ca avand aspect de dilatatie pielo - caliceala, iar in insuficienta renala acuta volumul rinichilor este crescut, spre deosebire de cea cronica in cadrul careia rinichii devin subdimensionati.

Ecografia prostatei

In urma examenului ecografic de prostata pot fi evidentiate eventuale adenoame de prostata, formatiuni tumorale prostatice, prostatite cu caracter cronice sau abcese prostatice. Atunci cand este cazul, se pot efectua si ecografii postmictionale, care consta in efectuarea unei noi ecografii in urma golirii complete a vezicii urinare dupa prima ecografie. Prin acest tip de ecografie se pot masura reziduurile din vezica urinara postmictional.

DE CE SE FACE TESTUL?

Examenul ecografic este utilizat in cadrul tuturor specialitatilor medicale, in caz de maladii cardiovasculare, in cazul patologiei pulmonare, hepato - biliare, renale, splenice, prostatice sau vezicale.

Examenul ecografic este folosit in cadrul mutor ramuri medicale. Astfel, in anestezie, aceasta metoda permite ghidajul acului cu scopul injectarii anestezicelor locale in apropierea plexurilor nervoase, in cardiologie permite stabilirea diagnosticelor precum insuficienta cardiaca sau a valvulopatiilor, iar in medicina de urgenta se foloseste cu scopul confirmarii sau excluderii unor urgente medicale precum tamponada cardiaca sau hemoperitoneul.

Examenul ecografic se poate utiliza si in scop interventional, cu functie de ghidaj pentru biopsii, pentru evacuarea unor colectii lichidiene sau injectarea la nivelul anumitor structuri a unor substantelor in scop terapeutic, in tratarea unor tumori prin energia termica tintita, pentru spargerea calculilor, in tratarea cataractei sau in scop procoagulant.

Prin intermediul ecografiei hepatice se pot aprecia dimensiunile, forma si structura parenchimului hepatic, structura vaselor intrahepatice, prezenta unor leziuni focale precum formatiunile chistice, abcesele, tumorile, traumatismele, parazitozele, colectiile perihepatice lichidiene, vezica biliara si caile biliare, dimensiunea, structura peretilor, continutul, calculii, sau dilatarea canaliculelor biliare. Ecografia poate evidentia formatiunile chistice, abcesele, formatiunile tumorale sau calcificarile de la nivelul pancreasului.

Ecografia splinei poate scoate in evidenta dimensiunile acesteia, prezenta unor eventuale leziuni focale cu caracter difuz sau traumatismele de la acest nivel.

Ecografia renala permite determinarea dimensiunii rinichilor, forma acestora, atingerile parenchimatoase, potentiale leziuni focale, uropatiile obstructive sau formarea de colectii lichidiene perirenale, structura ureterelor si a vezicii urinare care pot fi afectate de obstructii, tumori, paraziti, infectii, calculi sau formarea de diverticuli.

Prin intermediul examenului ecografic se pot observa cavitatea peritoneala si caile digestive impreuna cu patologia lor care poate consta in colectii de lichide, obstructii, invaginatii sau stenoza pilorica. De asemenea, se poate analiza dimensiunea spatiului retroperitoneal, prezenta unor eventuale anevrisme aortice sau tromboze ale venei cave inferioare.  

Ecografia toracica permite observarea diafragmului, identificarea unor colectii lochide subdiafragmatice sau supradiafragmatice, depistarea pleuritelor sau a adenopatiilor mediastinale.

Examenul ecografic permite inspectarea pelvisului, a tiroidei, a aparatului cardiovascular, a prostatei sau monitorizarea unei sarcini.

PREGATIRE PACIENT

Personalul medical trebuie sa se asigure ca in seara care preceda examenul ecografic, pacientul serveste o masa usoara, urmata de lipsa consumarii de alimente pana la momentul examinarii. Ultima masa dinaintea investigatiei trebuie servita mai devreme de orele 18:00 - 19:00 seara. Stomacul trebuie sa fie gol in momentul efectuarii examenului ecografic, lipsit de continut alimentar sau gazos. Cu 24 de ore din inaintea acestei examinari este contraindicat consumul de dulciuri sau alimente usor fermentescibile precum fructele sau laptele. In cazul in care pacientul care urmeaza sa fie supus examinarii ecografice sufera de balonare, personalul specializat va recomanda administrarea de medicamente ce pot suprima aceasta conditie. Alimentele din lumenul tubului gastro - intestinal pot crea rezultate fals negative precum false formatiuni tumorale pancreatice sau hepatice sau pot impieta inspectarea altor organe. De asemenea, in zilele 2 si 3 care preceda examenul ecografic este recomandat consumul unei alimentatii sarace in celuloza.

CUM SE FACE TESTUL?

Persoana examinata trebuie sa se aseze pe patul de langa ecograf in decubit dorsal cu scopul expunerii zonelor ce trebuie investigate. In cadrul examenului ecografic abdominal, medicul aplica pe suprafata zonei de examinat un gel incolor special, pe baza de glicerina. Aplicarea gelului se realizeaza pentru ca pe parcursul examenului sa nu se interpuna aer intre pielea pacientului si sonda ecografului deoarece ultrasunetele nu se pot propaga prin aer. Medicul specialist ii poate cere pacientului examinat sa isi schimbe pozitia pentru facilitarea vizualizarii organelor ce trebuie investigate. In unele cazuri, medicul poate recomanda pacientilor sa consume mai multe lichide pentru realizarea examenului ecografic cu vezica urinara plina pentru permiterea unei vizualizari mai bune a organelor din cavitatea pelvina.

CUM SE SIMTE TESTUL?

Examenul ecografic reprezinta o tehnica neinvaziva si rapida a carui desfasurare nu produce nici un fel de disconfort pacientului.

RISCURI

Examenul ecografic nu este insotit de contraindicatii si se recomanda sa se efectueze cel putin o data pe an. Caracterul neinvaziv al examenului ecografic deriva din faptul ca acesta emite ultrasunete spre deosebire de examenul radiografic in cadrul caruia se emit raze de tip X, avand si restrictii de folosire.

REZULTATE

Examenul ecografic este efectuat de un tehnician care evalueaza structurile interne si identifica zonele de interes, insa interpretarea oficiala este realizata de medicul radiolog, care o inregistreaza si o redirectioneaza catre medicul curant care a cerut realizarea examenului ecografic.

CE POATE AFECTA TESTUL?

In cadrul examenului ecografic sunt masurate organele interne, este observata forma acestora, insa sunt furnizate putine informatii despre functionalitatea acestora. Diagnosticul se stabileste si pe baza investigatiilor sau a analizelor suplimentare. Prin intermediul examenului ecografic nu pot fi identificate structurile cu dimensiuni mai mici de 3 mm, aceasta constituind limita de rezolutie. Limitele ecografiei constau in faptul ca nu are capacitatea de a penetra structurile scheletice osoase, iar calitatea imaginilor obtinute este slaba in conditiile interpunerii de gaze intre transductor si organul investigat din cauza diferentelor importante de impedanta acustica. Astfel, vizualizarea pancreasului este dificila in cazul pacientilor afectati de balonare. De asemenea, profunzimea de penetrare a ultrasunetelor este scazuta la pacientii obezi.

ALTE INFORMATII

Incepand cu anii ’70, cand au aparut primele modele de ecografe, au fost inregistrate numeroase progrese, pana in prezent obtinandu-se performante importante in acest domeniu, devenind disponibile ecografe dotate cu softuri ultramoderne si care ofera posibilitati superioare de vizualizare si de sondare cu paramentrii mult superiori.

Comentarii

Buna ,ma numesc Silvia si am 23 de ani , In urma aparitiei unor ganglioni inghinali si cervicali  descoperiti intamplatori, am facut o ecografie de parti moi ,al carei rezultat il voi scrie mai jos. Doresc sa fiu lamurita daca in urma ecografiei pot sta linistita in privinta ganglionilor , daca exista o limita ecografica intre benign si malign ; mentionez ca ganglionii i-am descoperit acum 3 luni , iar de atunci nu si-au modificat dimensiunea .

INGHINAL : ganglioni mariti inghinal dreapta cu diametrul maxim 19,8/9 mm la limita superioara a normalului , si stanga , indice Solbiati peste 2 , capsula si hil de aspect normal .

LATEROCERVICAL: micropoliadenopatie laterocervicala dreapta si stanga cu aspect inflamator , indice Solbiati in jur de 2 , capsula si hil normale 

dgn: adenita . 

Mentionez ca am facut si un CT abdomen+ pelvis , fara alte modificari in afara de acesti ganglioni inghinali , care aici au fost descrisi fiind de tip inflamator , cu diametrul maxim de 1cm , hip adipos si cortex subtire . 

Multumesc anticipat. 

Buna ziua,

Am 59 ani,am facut o ecografie in 18.03.2013  cu urmatoarele rezultate:pancreas ecostructura omogena,hiperecogena;ficat ecostructura omogena,hiperecogena(steatoza hepatica grd II),diametru prerenal 12.2cm;colecist contractat postprandial,pereti ingrosati,alitiazic,dimensiune f lunga relativ tronsonica,perete anterior ingrosat VP-8cm;rinichi drept ptaza 5cm,prezenta de multiple imagini hiperecogene punctiforme fara con  de umbra;rinichiul stang  desen regulat al RPC(exceptie-o imagine tronsonica ~22/12 mm la nivelul sinusului renal,microcalculi(nisip);VU in repletie,destinsa simetric;Uter ecostructura relativ normala;Ovar drept/stang-dimensiuni crescute(in special cel stang). Va rog sa  ma jutati sa inteleg ce inseamna toate acestea si care este ordinea in care  sa incep tratamentul? va multumesc mult.

am 83 ani si am facut eco.ficat cu ecostructura neomogena .colecist absent........pancreas cu echostr .hiperflectogena ....rd .microlitiaza........renala fara staza...formatiune tronsonica diam 1,5 .pol microlitiaza renala st ......splina ....... splenomegalie gr 1

Buna seara

Am facut o ecografie la care am primit urmatorul rezultat:

1. Ficat cu diametrul AP LS - 5,4 cm; diametrul PRLD - 11 cm, fara imagini de procese localizate

2. Colecist partial contractat, postpraudial, eudat, fara calculi; CBP, VP calibru normal

3. Pancreas incomplet vizualizabil (meteorism  abdominal intens)

4. RD - 9 cm, axul lung IP-17 mm fara calculi fara dilatatii pielocaliciale

5. RS - 9.6 cm axul lung IP-20 mm fara calculi fara dilatatii pielocaliciale

6. Splina cu diametrul craniocaudal -,8 cm axul lung omogena fara dilataii venoase in hil

7. VU in replatie pereti supli, continut tronsonic

8. Uter normodimensionat fara formatiuni patologice. Nu se evidentiaza formatiuni tumorale anexiale si nici lichid introperitoneal.

9. Sani cu ecostructura mixta heterogena La nivelul sanului drept se vizualizeaza cateva dilataii canaliculare segmentate si pseudochistice cea mai voluminoasa de 8.1/5.3 mm localizata supramamelonara. In axila drt ganglion de 12.3/6 mm cu corticola usor ingrosata cu aspect inflamator

La nivelul sanului stg se decelereaza dilataii segmentare si canaliculare pseudochistice de calibru de pana la 5.9 mm, cea mai voluminoasa paramamelonar extern

In axila stg se evidentiaza mai multi ganglioni cu dimensiuni 13.7/7.3 mm cu corticola usor ingrosata in context inflamator

As dori daca se poate sa-mi interpretati si mie aceste analize

Va multumesc

Buna ziua! Ma numesc Valentina ior. Am 59 ani. Am facut o ecografie abdominala cu urmatoarele rezultate: ficat cu ecostructura hiperecogena difuz cu importanta atenuare posterioara, lumene digestive, aerocolic importanta. Va rog frumos sa-mi spuneti daca este o problema in acest caz!

Multumesc!

buna ziua .am efectuat o ecografie abdominala. s a gasit un ficat cu o ecostructura hiperecogena difuz cu importanta atenuare posterioara,aparent fara procese localizate. si un pancreas cu aceeasi ecostructura.va rog frumos daca se poate sa mi spuneti despre ce este vorba.mentionez ca colesterolul este 320 si trigliceridele 340.in speranta ca m am facut cumva inteleasa va multumesc  foarte mult pentru intelegere si raspuns.

Buna seara. Apelez la ajutorul Dvs pentru afla detalii privind un rezultat examinare CT (15.09.2010 ) la un pacient de 65 ani :
- date clinice : TU PULMONARA DREAPTA
Formatiune cu densitate tisulara (40-50 UH) localizata la nivelul lobului superior drept , fara bronhograma aeriana, cu multiple prelungiri in parenchimul pulmonar de vecinatate si cu dimensiuni de 4,8 / 4,6 cm.
Mediastin fara adenopatii patologice.
Organe abdominale de aspect CT normale.

Va multumesc anticipat.

In luna iunie 2009, am efectuat o analiza PSA, al carei rezultat a fost de valoare 6,20. Timp de 30 de zile am urmat un tratament cu antibiotic de tipul Zanocin 400.Am repetat analiza PSA si ce sa cred, indicele era mai mare, adica 6,30!La o zi am repetat analiza, de aceasta data solicitind si PSA si Free PSA.Rezultatul, PSA=5,5, iar Free PSA=8,81%. Am efectuat tot atunci o ecografie al prostatei, rezultind urmatoarele dimensiuni: 39/50/47. Am repetat ecografia recent si au rezultat urmatoarele date pe poza: D1=46,6mm, D2=35,1mm, D3=32,5mm, V1=27,8.cm.p. Rog sa ma ajutati sa traduc aceste date si sa ma indrumati spre masurile necesare a fi luate!

Cu multumiri!

Steatoza hepatica (ficat gras); colecistita cronica alitiazica ( inflamatia peretelui vezicii biliare); microlitiaza renala ( nisip ); ptoza renala (rinichi cazut). Va recomand sa va adresati medicului care va recomandat ecografia pentru corelarea rezultatului cu simptomatologia dvs si stabilirea tratamentului corespunzator. Multa sanatate!

Buna ziua,

 

Ecografia abdomino-pelvina este in limite normale/nu s-au decelat modificari sugestive pentru vreo afectiune.

Ecografia mamara a decelat cateva modificari de natura inflamatorie. Ar fi bine sa mergeti cu aceasta ecografie mamara la un medic ginecolog, care sa interpreteze aceste modificari corelandu-le cu datele clinice (dupa un consult medical) si care sa va recomande si un tratament.

 

Multa sanatate!

Alina D.

Pagini