Termen cautat

Frotiul de sange


Autor: george

DESCRIERE TEST

Frotiul de sange este un test realizat cu scopul de a se stabili numarul si forma celulelor care alcatuiesc plasma sangvina.

DE CE SE FACE TESTUL?

In general frotiul de sange este efectuat ca parte a unui examen medical general pentru diagnosticarea unei game foarte largi de boli si afectiuni (cel mai adesea acest test este cerut in cazul suspectarii unor disfunctii la nivel sangvin), precum hemoglobina C de tip clinic, leucemia cu celule paroase sau limfom non-Hodgkin. Acest test poate fi efectuat si pentru monitorizarea eventualelor efecte secundare produse de chimioterapie.

PREGATIRE PACIENT

De obicei, nu trebuie sa urmati pregatiri speciale in vederea efectuarii acestui test. Este indicat totusi sa discutati cu doctorul dumneavoastra daca va nelamuresc sau va ingrijoreaza anumite anumite aspecte ale testului. Doctorul este cel care ar trebui sa va explice riscurile implicate, cum se va desfasura testul si ce indica rezultatele acestuia.

CUM SE FACE TESTUL?

Va trebui sa furnizati o mostra de sange. Persoana care va efectua aceasta operatiune trebuie sa respecte urmatorii pasi:

  • Pentru a opri circulatia sangelui, un garou va fi infasurat in jurul partii superioare a bratului. Venele se vor mari, facand introducerea unui ac in vena un proces mult mai sigur.
  • Zona unde se va introduce acul trebuie curatata cu alcool.
  • Un ac va fi introdus in vena (mai multe intepaturi pot fi necesare in aceasta etapa).
  • Sangele va fi colectat intr-un recipient special.
  • Cand destul sange a fost colectat, se scoate acul, se indeparteaza garoul, si se acopera zona intepata de ac cu tifon. Mentineti presiune asupra intepaturii pentru a opri sangerarea.
  • Se bandajeaza dupa caz.

Mostra de sange va fi livrata unui laborator unde un specialist o va analiza fie sub microscop, fie prin procese automatizate. Frotiul de sange indica numarul si tipul de celule albe, precum si prezenta unor celule sanguine cu forme anormale.

CUM SE SIMTE TESTUL?

Pacientul poate simti un usor disconfort de la garou. De asemenea, puteti simti o usoara durere in momentul cand acul este introdus in vena. In functie de persoana si in functie de cantitatea de sange prelevata, puteti simti o usoara senzatie de ameteala.

RISCURI

Testul necesita prelevarea unei mostre de sange, procedura care prezinta un risc foarte scazut pentru pacient. Puteti prezenta urmatoarele simptome dupa ce vi se ia o mostra de sange:

  • O mica vanataie in zona unde a fost introdus acul. Dupa ce medicul extrage acul, trebuie sa mentineti presiune asupra zonei respective. Acest lucru reduce riscul aparitiei unei vanatai.
  • Daca vena se umfla, aplicati o compresa calda de mai multe ori pe zi, dupa caz.
  • Dupa recoltarea de sange puteti avea senzatii de ameteala sau lesin.
  • Informati-va doctorul daca suferiti de o conditie medicala care previne coagularea sangelui sau daca luati medicamente anticoagulante. In caz contrar va fi foarte greu sa fie oprita sangerarea.

REZULTATE

Pentru ca rezultatele testului sa fie noramle este necesar ca celulele din sange sa ai ba aceeasi forma si culoare iar in centru lor o nuanta usor mai deschisa. Anormalitati ale rezultelor testului au fost stabilite pe o scara de la 1 la 4 dupa cum urmeaza:

  • 1+ inseamna ca 25% dintre celule sunt afectate;
  • 2+ inseamna ca jumatate dintre celule sunt afectate;
  • 3+ inseamna ca 75% dintre celule sunt afectate;
  • 4+ inseamna ca toate celulele sunt afectate.

Daca in sange sunt prezente celule tinta, acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • fragilitate osmotica marcat scazuta;
  • carenta unei enzime numita lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT);
  • boli ale ficatului (in special icter obstructiv);
  • anormalitati ale hemoglobinei (hemoglobinopatii);
  • carenta de fier;
  • indepartarea splinei;
  • talasemie.

Daca in sange sunt prezente celule in forma de sfera (sferocite), acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • anemie hemolitica autoimuna;
  • sferocitoza ereditara;
  • fragilitate osmotica (marcat) crescuta.

Daca in sange sunt prezente fragmentate (schistocite), acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • anemie hemolitica microangiopata;
  • coagulare intravasculara diseminata;
  • purpura trombotica trombocitopenica;
  • proteza de valva aortica;
  • sindrom hemolitic si uremic (SHU).


Daca in sange sunt prezente celule rosii imature (normoblast), acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • o forma de cncer care s-a extins pana la maduva oaselor;
  • eritroblastoza fetala;
  • anemie leucoeritroblastica (procesul de mieloftizie);
  • tuberculoza miliara;
  • mielofibroza;
  • indepartarea splinei;
  • hemoliza severa;
  • talasemie.

Daca in sange sunt prezente celule rosii crenelate (echinocite), acest lucru poate indica dezvolatrea uremiei in organism.
Daca in sange sunt prezente celule rosii in forma de spini (acantocite), acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • abetalipoproteinemie;
  • boli severe ale ficatului.

Daca in sange sunt prezente celule rosii in forma de lacrima (acantocite), acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • mielofibroza;
  • anemie leucoeritroblastica;
  • talasemie majora;
  • carente severa de fier.

Daca in sange sunt prezente eliptociotele, acest lucru poate inidca prezenta eliptocozei ereditare.
Daca in sange sunt prezenti corpi Howell-Jolly, acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • anemia celulelor in forma de secera;
  • mielodisplazia;
  • post-splenectomie.

Daca in sange sunt prezenti corpi Heinz, acest lucru se poate datora unor boli precum:

  • deficienta G6PD;
  • anemie hemolitica congenitala;
  • forma instabila de hemoglobina;
  • alfa talasemie.

Daca in sange numarul reticulocitelor depaseste 2 %, acest lucru poate inidca prezenta unei anemii hemolitice sau a unei hemoragii.

CE POATE AFECTA TESTUL?

Rezultatele testului pot fi afectate de:

  • prelevarea necorespunzatoare a probei;
  • pacientul a urmat tratament cu medicamente care au influentat rezultatele.

ALTE INFORMATII

Exista situatii cand medicul specialist va dispune efectuarea unor teste suplimentare pentru ca diagnosticul sa fie cat mai precis. In orice caz acest lucru va fi stabilit dupa consultarea rezultatelor relevate de frotiul de sange.