Termen cautat

Manometria esofagiana (descriere test)


Autor: george

DESCRIERE TEST

Manometria esofagiana reprezinta o procedura folosita pentru a determina cat de bine functioneaza muschii esofagului in cadrul suspectarii unei afectiuni a muschilor.

Cu ajutorul manometriei esofagiene sunt depistate tulburarile motorii de la nivelul corpului esofagian (peristaltica ineficienta sau absenta, contractii nonperistaltice) si de la nivelul sfincterului esofagian inferior (SEI) (presiune de repaus anormala, relaxare inadecvata la deglutitie).

DE CE SE FACE TESTUL?

Manometria esofagiana se foloseste de obicei in trei situatii:

  • pentru a determina cauzele refluxului (regurgitarii) acidului si continutului stomacal in esofag;
  • pentru a determina cauzele dificultatilor de a inghiti alimentele;
  • pentru a determina cauza durerilor de piept care pot proveni de la esofag;
  • diagnosticarea achalasiei;
  • diagnosticarea disfagiei.

PREGATIRE PACIENT

Nu este necesara nici o pregatire speciala pentru efectuarea acestui test.

CUM SE FACE TESTUL?

In repaus, esofagul este un „tub inchis”. Actul de deglutitie implica coordonarea relaxarii si contractiei hipofaringelui, sfincterului esofagian superior (SES), a corpului esofagian si a SEI. In timpul deglutitiei, hipofaringele se contracta, iar SES se relaxeaza. Ulterior, la nivelul corpului esofagian ia nastere o unda peristaltica, care se propaga distal catre SEI. relaxarea SEI incepe o data cu relaxarea SES. Peristaltica observata in momentul actului normal de deglutitie se numeste peristaltica primara. In cazul refluxului de continut gastric in esofag sau al distensiei esofagiene cu balon (in studii clinice), peretele esofagian se destinde pentru a acomoda acest continut si apar unde peristaltice numite secundare. Contractiile simultane (spasme), patologice, poarta denumirea de unde tertiare.
Prima etapa a manometriei esofagiene este reprezentata de anestezierea unei nari cu un lubrifiant. Un cateter este apoi introdus in nara pana in esofag. Pentru examinarea corpului esofagian se administreaza 10 inghitituri a cate 5 ml apa, la interval de 20-30 de secunde. Datele presonale si de durata ale fiecarei deglutitii sunt prelucrate computerizat, iar rezultatele sunt redate ca o medie a tuturor deglutitiilor. Fiecare deglutitie inregistrata trebuie insa analizata vizual de medicul examinator si, daca este necesar, analiza computerizata va fi ajustata.

CUM SE SIMTE TESTUL?

 Desi manometria esofagiana este o procedura care provoaca disconfort, este putin dureroasa deoarece nara in care se introduce cateterul este anesteziata. Odata ce cateterul este fixat, pacientul poate vorbi si respira normal.

RISCURI

Complicatiile care pot aparea in timpul efectuarii manometriei esofagiene sunt minore si pot include: durere de gat, sangerarea nasului, afectiuni ale sinusului. Foarte rar se poate intampla ca la insertia tubului sa se raneasca laringele, pacientul simtindu-se sufocat. Aceasta problema se poate remedia pe loc.

REZULTATE

Rezultatele cuprind presiunea de repaus a SEI (valoare normala 10-45 mm Hg) si undele peristaltice de la nivelul esofagului tubular. Rezultatele pot fi redate in mm coloana mercur sau cm coloana apa; 50 mm coloana Hg corespund la 68 cm coloana H2O. Pentru a interpreta corect rezultatele, pacientul trebuie sa consulte medicul specialist.

CE POATE AFECTA TESTUL?

Rezultatele testului nu sunt concludente in 2 situatii:

  • daca un pacient are episoade periodice (la cateva zile sau saptamani ) de dureri ale pieptului din cauza unui spasm esofagian, manometria nu poate evidentia nici un rezultat daca spasmul esofagian nu se produce in momentul efectuarii procedurii;
  • persoanele care sufera de reflux gastro-esofagian pot fi gresit diagnosticate daca relaxarea esofagului nu se produce in timpul efectuarii investigatiei.

ALTE INFORMATII

Cu toate ca primele studii manometrice au fost efectuate cu peste un secol in urma, metoda a cunoscut o dezvoltare notabila in special in ultimele doua decade, odata cu perfectionarea sistemului de manometrie cu perfuzie continua cu apa, cu traductori de presiune externi si aparitia celui utilizand catetere solide, ce incorporeaza traductorii de presiune. Aceste imbunatatiri au dus la utilizarea pe scara larga a manometriei in laboratoarele clinice ce studiaza functia esofagiana normala si patologia acestuia.