Mononucleoza ,supranumita si "boala sarutului", este o infectie provocata de virusul Epstein-Barr, manifestata prin febra, faringita, cefalee, pete albe pe peretele posterior al faringelui sau pe amigdale, umflarea ganglionilor la nivelul gatului, oboseala, dispnee (respiratia dificila), foame inexplicabila. Mononucleoza este supranumita "boala sarutului" datorita caii de transmitere, care se face prin saliva si mucus. Perioada de incubatie a acestei boli se inscrie intr-un interval de 4 pana la 7 ani de la perioada expunerii.
Depistarea infestarii cu virusul Epstein-Barr poate fi stabilita pe baza unor seturi de teste:
Cel mai adesea se recurge la testul Monospot pentru a se stabili daca infectia cu virusul Epstein-Barr este activa sau nu. Testul EBV are deasemenea rolul de a confirma acest lucru. In plus, fata de testul Monospot, testul EBV are capacitatea de a testa prezenta anticorpilor EBV in organism in momentul in care o persoana dezvolta boli ale sistemului imunitar sau primeste tratament care poate afecta sistemul imunitar. In plus, la testul EBV se recurge in momentul in care rezultatele testului Monospot sunt negative iar pacientul prezinta simptome ale mononucleozei.
Testul de stabilire a prezentei virusului Epstei-Barr in organism nu necesita pregatiri speciale. Acest test urmeaza tiparul unei analize normale cu recoltare a unei mostre de sange.
Proba pentru testul de determinare a prezentei a virusului Epstei-Barr in organism este asemanatoare oricarei alte analize de sange. In consecinta, asistenta va va lega un garou in jurul bratului, pentru evidentierea venei din care vi se va lua proba de sange. Zona in care va fi introdus acul va fi stearsa in prealabil cu un lichid antiseptic pentru a evita riscul unei infectii. Dupa ce se va colecta destul sange pentru analiza, asistenta va dezlega garoul si va pansa zona in care a fost introdus acul.
Majoritatea dintre noi resimt in timpul prelevarii probei de sange doar o intepatura mica si o usoara senzatie de disconfort. Exista totusi oameni care pot simti o durere acuta si prelungita si pot manifesta chiar stari de amenteala sau lesin.
Riscurile efectuarii acestui test sunt minime si totusi pacientul poate lesina sau ameti in momentul introducerii acului in vena. De asemenea, locul in care a fost introdus acul poate sangera abundent iar ulterior se poate forma o acumulare de sange, un hematom, care va rezulta intr-o vanataie. Persoanele care sunt constiente ca sufera de o afectiune care impiedica coagularea normala a sangelui trebuie sa-l informeze pe medic pentru a evita eventuale complicatii.
Rezultatele testului Monospot sunt gata intr-un interval de timp de maxim o ora. Daca in urma efectuarii acestui test in organism s-au gasit anticorpi heterofili, riscul de a prezenta o infectie cu mononucleoza este marit. Alte boli care pot conduce la producerea anticorpilor heterofili sunt leucemia, limfonul, hepatita, sau artrita reumatoida.
Cel mai adesea rezultatele testului pentru anticorpi EBV sunt stabilite in titruri. Un titru reprezinta cantitatea de substanta, masurata in grame, care se dizolva intr-un mililitru de substanta. De exemplu, un titru de 1 la 40 (1:40) semnifica faptul ca aglutinarea la rece are loc atunci cand o parte a mostrei de sange este dizolvata in 40 parti de solutie salina. Cu cat a doua cifra a acestui rezultat este mai mare, cu atat gradul de aglutinare a hematiilor la rece creste (de exemplu, un titru de 1 la 80, este mult mai mare decat un titru de 1 la 40). Daca rezultatele testului indica un numar de titruri mai mic de 1:40 inseamna ca nu ati fost expus la virusul EBV. Daca totusi in sange exista anitcorpi IgG, acest lucru indica faptul ca ati contactat acest virus in trecut.
In cazul in care rezultatele indica un numar mai mare de titruri, acest lucru se poate datora faptului ca ati avut mononucleoza in trecut. De asemenea exista cateva tipuri de cancer precum leucemia si limfon Burtkitt care pot fi responsabile pentru un rezultata nefavorabil al analizei.
Rezultatele ar putea fi influentate de faptul ca testul a fost executat in primele saptamani de la expunerea la virusul EBV, ducand, prin urmare, la un rezultat fals-negativ. Este bine ca testul sa fie repetat dupa cateva saptamani.
Exista totodata si boli care pot conduce la un rezultat ambiguu. Intre acestea sunt incluse citomegalovirusul, leucemia sau limfonul, rubella, hepatita sau lupusul. Desi simptomatologia acestor boli este asemanatoare mononucleozei, testul Monospot va releva cu precizie cauzele producerii anticorpilor heterofili.
Cele mai multe dintre persoanele care sufera de mononucleoza sunt expuse in timpul copilariei, dar pastreaza si la maturitate anticorpi de tipul IgG. Acest lucru nu inseamna ca infectia este activa in organism.
