Termen cautat
Specialitate

Boala parodontala la pacientii cu diabet


Autor: apostuandra
Imagini

BOALA PARODONTALA LA PACIENTII CU DIABET

Mecanismele asociate accelerarii aparitiei bolii parodontale asociate cu diabetul reflecta in principal raspunsuri atipice din partea gazdei,.Pentru o mai buna intelegere a mecanismelor implicate a trebuit o observare a cazurilor mai agresive de paradontoze la pacientii cu diabet, lucru care a determinat medicul sa ia in considerare conduite terapeutice diferite pentru acest segment.

Patogeneza bolii parodontale este complicata, reflecta o combinatie dintre initierea si mentinerea unui proces inflamator cronic cauzat de o flora microbiana si numerosii produsi bacterieni produsi de aceasta.Raspunsul subconstient al gazdei la aceasta infectie mediaza un proces complex de distrugere tisulara in cascada.Factorii aditionali care contribuie la acest proces includ o serie de boli sistemice, in special diabetul care poate accelera raspunsul gazdei la factorii microbieni locali, rezultand o distructie parodontala neobisnuita. In fapt, parodontoza agresiva este recunoscuta ca fiind a sasea complicatie asociata diabetului, potrivit lui Loe, cel care a afirmat ca multiplele studii epidemiologice au demonstrat faptul ca atat diabetul tip I cat si diabetul tip II sunt predictori ai bolii parodontale cand starea de sanatate a pacientului este slab monitorizata. Majoritatea probelor demonstreaza ca exista o prevalenta crescuta in bolile parodontale la populatia cu diabet.

Gingivita:Oamenii cu diabet tip I sunt cei mai expusi riscului de a se imbolnavi.Atat copiii cat si adultii cu un control metabolic slab prezinta o tendinta de a capata boala.Prevalenta gingivitei la copii si adolescenti este dubla fata de cea observata la populatia de copii si adolescenti fara diabet.Studiile evidentiaza ca severitatea si extinderea gingivitei la copii si adolescenti este inteleasa ca fiind o complicatie a diabetului si acesta este inclusa in cea mai recenta clasificare al bolilor parodontale.La pacientii diabetici tip I si II, inflamarea gingivala poate aparea mai des decat in cazul pacientilor fara diabet.Aproximativ 64% din pacientii cu diabet au inflamari gingivale comparativ cu ponderea de 50% in cazul pacientilor fara diabet.

Se pare ca gradul de monitorizare al metabolismului diabeticilor este un factor important in progresia bolii.Indicii glicemici indica controlul glicemic, un nivel scazut al glicemiei are corelari pozitive in gradul de sangerare gingivala, precum si cel de inflamare gingivala, aspectul fiind observat la adultii cu diabet tip II si copii cu diabet tip I.Legatura dintre valoarea glicemica si inflamatia gingivala la copii se mentine pana in adolescenta.Valorile HBA (se refera la concentratia glucozei din sange pe o perioada anterioara 6-8 saptamani) crescute peste 10% duc la predispozitia copiilor si adolescentilor de a se imbolnavi de gingivita.Valorile normale ale HBA sunt cuprinse intre 4%-6%.Un alt aspect in constituie prezenta gingivitei la pacientii cu diabet care nu influenteaza nivelul de acumulare a placii deoarece indicii de placa nu sunt crescuti la subiectii cu diabet.Toate studiile conduc la concluzia ca mentinand nivelul glicemic la valori normale se poate reduce severitatea si extinderea gingivitei la pacientii cu diabet.

Spre deosebire de gingivita, parodontita nu este intalnita de regula la pacientii de pana la 12 ani, nici chiar la cei cu diabet.In adolescenta, parodontita poate aparea, dar pierderea atasamentului este minima.Prevalenta minorilor cu diabet tip I care au o boala parodontala este de 9.8%, comparativ cu 1.7% a minorilor care nu au diabet.

Durata de cand pacientul a fost diagnostigat cu diabet este un factor important in evaluarea diabetului ca un factor de riscin bolile parodontaleControlul precar favorizeaza instalarea parodontitei printre pacientii cu diabet tip I.Proportional cu durata bolii si prezenta retinopatiei creste si riscul de a dezvolta o boala parodontala.La aceasta populatie, parodontita apare inca din tinerete, agravandu-se odata cu varsta si fiind responsabila in majoritate de pierderea dintilor.

Este cunoscut faptul ca factorii pentru boala parodontala sunt cumulativi.De exemplu, rata imbolnavirii parodontale la pacientii care fumeaza a crescut de la 2 la 7.Pacientii cu diabet care fumeaza sunt mai predispusi sa dezvolte boli parodontale comparativ pacientii cu diabet nefumatori.O rata mare pentru boli parodontale severe o au pacientii fumatori cu HBA<9%, rata fiind de 2.3 ,iar 4.6 la pacientii cu un control al diabetului precar (HBA>9%) si care fumeaza, sugerand un efect combinat al fumatului si controlului glicemic.Alte categorii de oameni sunt predispusi la bolile parodontale:acei pacienti cu o igiena orala precara, cu un istoric incarcat de diabet, adolescentii si femeile insarcinate.

Bolile sistemice care influenteaza apararea gazdei sunt considerate factori de risc pentru gingivia si parodontita.Unele raspunsuri neasteptate ale gazdei sunt asociate cu incidenta crescuta a parodontitei in diabet.

O alta problema la pacientii cu diabet tip I o constituie concentratia crescuta de calciu in saliva secretata de glanda parotida si de glanda submandibulara.Aceste schimbari, precum si subtierea membranei favorizeaza aparitia unei flore microbiene.