Termen cautat
Specialitate

DE CE AVEM NEVOIE DE SOMN ?


Imagini

DE CE AVEM NEVOIE DE SOMN?

Avem tendinta de a crede ca intregul nostru organism are nevoie de somn pentru a supravietui. In realitate insa, corpului nu ii este necesar, ci doar creierului. Sistemul nostru nervos isi reface puterile in timpul somnului, dar nimeni nu stie de ce. Oamenii de stiinta au elaborat cateva raspunsuri pentru aceasta intrebare.

De cand omul si-a infipt degetele sale opozabile in biosfera planetei, el este robul somnului. Dupa lungi sesiuni de vanatoare cu membrii tribului, obositoare ritualuri de imperechere, practici de razboi sau 8 ore de munca la birou, toate rezervele de energie ale organismului se epuizeaza. Insa, corpul nostru eficient conceput si bine organizat, nu trebuie sa doarma pentru a-si reface depozitele. Este suficienta o sesiune de stat nemiscat si odihna constienta. In acest timp, organismul converteste nutrientii alimentari in molecule purtatoare de energie, fara sa fie necesara incetinirea proceselor neurale.

In schimb, datorita unui mecanism neinteles, creierul nostru nu isi permite luxul de a se reface dupa o simpla perioada de repaus constient. El are nevoie de somn pentru a supravietui si nu se cunoaste cauza acestui lucru. Energia care il sustine este furnizata de glucoza, dar chiar si in conditiile in care aceasta se gaseste in cantitati suficiente, creierul tot epuizat ramane si trebuie sa se odihneasca.

Exista o gluma veche care circula in cercurile oamenilor de stiinta preocupati de acest subiect si anume ca motivul pentru care dormim este acela de a ne vindeca de insomnia! Progresul cercetarorilor in acest domeniu se reflecta in cele cateva explicatii pe care le-au oferit in legatura cu misteriousul obicei pe care il impartasim si cu alte vietuitoare.

Una dintre teorii sustine ca in perioada de absenta a constiintei, creierul isi sorteaza informatiile stocate de peste zi. Fluxul de ganduri, emotii si idei adunat in timpul zilei trebuie sa fie organizat si coordonat cu promptitudine. Informatiile ce primesc calificativul de “importante” sunt trimise in sectorul memoriei de lunga durata, cele care vor servi unor activitati cognitive din viitorul apropiat sunt stocate in memoria de scurta durata, iar cele inutile sunt aruncate in “cosul de gunoi” cerebral, din districtul uitarii. Intreruperea activitatii cortexului prin intermediul somnului este responsabila de oprirea venirii unui nou flux de informatii, care altfel ar aglomera caile de transmisie neuronale.

Un alt motiv care explica necesitatea somnului este faptul ca turnul de control al organismului isi elimina deseurile in acest timp. Pe toata perioada zilei, neuronii si celulele-suport ale neuronilor (celulele gliale) au un metabolism activ in urma caruia se produc reziduuri ce sunt excretate din celula. Spatiul dintre celule este astfel transformat intr-un conglomerat de produsi de metabolism inutili.

Restul corpului isi dreneaza deseurile cu ajutorul sistemului limfatic, la care creierul nu este insa racordat. In schimb, el are un sistem propriu de irigare. Astfel, produsii de secretie neuronala sunt mobilizati prin canalele umplute cu un lichid special numit lichid cefalorahidian, apoi transportati la ficat pentru o procesare finala, iar in final sunt eliminati. Somnul faciliteaza acest proces prin faptul ca in starea de inactivitate cerebrala, neuronii isi injumatatesc dimensiunile, iar canalele prin care sunt eliminate deseurile se largesc.

A treia justificare a inactivitatii cerebrale este demonstrata de un experiment facut pe soareci de laborator. Studiul a relevat faptul ca un anumit tip de celule-suport, numite astrocite produc adenozina, o substanta chimica capabila sa induca somnul si sa regleze presiunea de somn (nevoia de somn care se acumuleaza proportional cu numarul de ore pretrecute treaz). Inhibitorul cel mai puternic al adenozinei este cofeina. “Este prima data cand s-a aratat ca o celula non-neuronala influenteaza comportamentul” spune Michael Halassa de la Facultatea de Medicina a Universitatii Tufts din Boston.

Cercetatorii au creat un „intrerupator genetic” pentru soarecii de laborator, ce are rolul de a bloca eliberarea de adenozina din astrocite. Cobaii au fost privati de somn pentru perioade scurte de timp, iar apoi li s-au facut teste de comportament si le-a fost monitorizata activitatea cerebrala. Soarecii modificati genetic au aratat o presiune de somn mai scazuta decat scoarecii-proba privati si ei de odihna in aceeasi masura. In plus, nu au avut nevoie de o perioada compensatorie de somn precum omologii sai cu genomul neschimbat.

Aceste studii au imbunatatit viziunea asupra banalului, dar neintelesului obicei pe care il practicam cu totii. Cercetatorii au facut putina lumina si suntem cu un pas mai aproape de a intelege de ce avem nevoie de somn.

Bibliografie
• http://health.howstuffworks.com/mental-health/sleep/basics/why-do-we-sleep.htm • http://www.themarysue.com/understanding-sleep/ • http://www.livescience.com/5269-study-sleepy.html