Dieta (alimentatia, regimul alimentar) este elementul cel mai constant si indispensabil mentinerii starii de sanatate.
Ea face parte din stilul de viata care include:
Alimentatia persoanelor cu diabet nu trebuie sa fie diferita de alimentatia celorlalte persoane. Ea trebuie doar sa fie adaptata necesitatilor individuale si echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Sa mancati ceea ce trebuie nu este greu si nici scump, dar va trebui sa alegeti cu grija alimentele pe care le consumati. Practic alimentatia persoanelor cu diabet este o alimentatie sanatoasa, care presupune un echilibru intre alimentele din dieta, avand ca scop obtinerea sau mentinerea unei greutati corporale normale, cresterea calitatii vietii si reducerea riscului de aparitie a complicatiilor.
Alimentatia sanatoasa inseamna un consum moderat insa variat de alimente repartizat in 3 mese principale si 2 gustari, scopul acesteia fiind asigurarea unui echilibru caloric si nutritiv.
Ce inseamna echilibru caloric?
Acesta inseamna asigurarea unei cantitati de energie necesara si suficienta organismului in decursul unei zile prin aportul corespunzator de calorii.
Ce sunt caloriile si la ce sunt bune?
Pentru buna functionare a organismului este necesar zilnic un aport constant de energie pentru a ne putea desfasura activitatea. Aceasta energie este exprimata in kilocalorie (kcal) sau in kilojoule (KJ), insa, in general, se utilizeaza termenul de calorie (cal).
1 kcal = 4 KJ
Sursele de calorii sunt: proteinele, glucidele, lipidele la care se adauga si alcoolul. Trebuie mentionat ca alcoolul nu are valoare nutritiva, dar consumul sau aduce un aport caloric considerabil in organism.
Este important de stiut ca:
Aportul caloric trebuie sa fie in corcondanta cu nevoile energetice ale organismului, in functie de varsta, sex, indici antropometrici (inaltime, greutate) si activitatea fizica desfasurata.
Fiecare organism are nevoie de un aport minim de energie (calorii), pentru mentinerea vietii; de asemenea, desfasurarea activitatii zilnice necesita energie suplimentara, care se obtine prin consumul caloriilor (cu cat ne miscam mai mult, cu atat avem nevoie de mai multe calorii).
Cum calculam necesarul caloric?
Medicul dumneavoastra va fi cel care va stabili acest necesar caloric. Principalul indicator este greutatea, aceasta se apreciaza folosind IMC (indicele de masa corporala) = greutatea (in kg) / inaltimea (in m) la patrat, avand valori:
Circumferinta abdominalatrebuie sa fie mai mica de 80 de cm la femei si mai mica de 94 cm la barbate, orice valoare mai mare inseamna obezitate abdominala si implica risc crescut de aparitie a bolilor cardiovasculare.
Activitatile profesionale, din punct de vedere al consumului energetic, se clasifica in:
Persoanele cu activitati profesionale grele sau foarte grele vor avea nevoie de mai multe calorii fata de persoanele care fac activitati usoare sau moderate.
Ce inseamna echilibru nutritiv?
Se refera la prezenta in hrana noastra de zi cu zi a elementelor nutritive in anumite proportii, raportat la consumul total de calorii.
Pe langa acestea, este nevoie de un aport zilnic corespunzator de substante minerale si vitamine.
Din ce sunt compuse alimentele?
Glucidele (hidratii de carbon, carbohidratii) reprezinta cea mai importanta sursa de energie pentru organism, furnizand 50 – 55% din aportul energetic total. Se gasesc in diferite forme dintre care cele mai importante sunt:
In alimentatia persoanelor cu diabet trebuie sa predomine glucidele complexe din cereale, fructe, legume si lactoza din lapte si produse lactate.
Pacientii cu echilibru glicemic foarte bun pot sa consume ocazional si in cantitati mici produse ce contin zahar. Discutati cu medicul dumneavoastra despre consumul de dulciuri si cum sa va adaptati tratamentul in aceste situatii!
Cunoasterea continutului in glucide este extrem de importanta pentru pacientii cu diabet, mai ales cei tratati cu insulina. Acestea trebuie sa fie consumate in cantitati recomandate de catre medicul diabetolog.
Indexul glicemic este o caracteristica a diferitelor alimente care arata capacitatea lor de a creste glicemia. Din acest punct de vedere, alimentele se clasifica in alimente cu indice glicemic mare, mediu si mic.
Clasificarea alimentelor din punct de vedere al indicelui glicemic:
Proteinele sunt substante complexe ce au un rol structural (practic sunt principalul material de constructie al organismului), rol in desfasurarea diferitelor functii ale organismului, rol energetic.
Sursele de proteine alimentare:
Necesarul de proteine depinde de necesitatile de dezvoltare ale organismului. Jumatate din proteinele consumate zilnic trebuie sa fie de origine animala, iar cealalta jumatate, de origine vegetala. Necesarul de proteine pentru un adult sanatos este de aproximativ 1 g proteine/ kgcorp/ zi (pentru o persoana de 70 kg necesarul este de 70 g proteine/zi). La pacientii cu complicatii renale, medicul va recomanda o restrictie de proteine.
Lipidele (grasimile) reprezinta principal forma de depozit energetic al organismului, dar au si rol in mentinerea integritatii membranelor celulare, in structurile hormonilor, in procesul de absorbtie al nutrientilor.
Consumul crescut de grasimi duce la un plus caloric, care se transforma in tesut adipos ducand la aparitia obezitatii, precum si la cresterea nivelului colesterolului si trigliceridelor din sange, care duce la aparitia aterosclerozei. Din aceste motive lipidele trebuie consumate cu moderatie – maximum 30% din totalul caloriilor consumate trebuie sa provina din lipide.
Lipidele se impart in:
Margarinele modern tartinabile sunt obtinute din uleiuri vegetale printr-un procedeu de interestetificare (diferit de cel de hidrogenare care era folosit in trecut). Unele din ele au adios suplimentar de acizi grasi omega 3 si 6. Din acest motiv, margarinele pot fi folosite in cantitati moderate in alimentatia sanatoasa.
Colesterolul se gaseste in galbenusul de ou, viscere (ficat, rinichi, creier), icre, unt, carne grasa, branzeturi – acesta poarta denumirea de cholesterol exogen. O alta sursa de colesterol este colesterolul endogen care este fabricat de catre ficat.
Vitaminele si mineralele sunt substante pe care organismul trebuie sa si le procure din alimentatie, ele avand de asemenea functii esentiale in organismul uman.
Se considera ca o alimentatie diversificata aduce necesarul de vitamine si minerale, nefiind recomandata utilizarea de suplimente. Medicul dumneavoastra va va recomanda suplimentarea cu vitamine si/sau minerale daca starea dumneavoastra de sanatate o impune.
Un consum excesiv de sare este nociv pentru sanatate!
Aportul zilnic de sare recomandat este de 3 g – 5 g/zi, atunci cand nu exista alte restrictii impuse de unele boli asociate.
Ce este piramida alimentara?
Piramida alimentara reprezinta o exprimare grafica a recomandarilor nutritionale, a cantitatilor si a tipurilor de alimente ce trebuie sa fie consumate zilnic pentru a mentine starea de sanatate si pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli legate de alimentatie. Recomandarile sunt exprimate in portii de alimente al caror consum zilnic va furniza toti nutrientii esentiali.
Piramida alimentara cuprinde urmatoarele grupe de alimente:
De retinut!
Numarul de portii care pot fi consumate depinde de necesarul caloric global!
Respectarea cantitatii per portie va fi de mare ajutor, daca doriti sa scadeti in greutate sau sa va mentineti greutatea normala!
Cat sau ce inseamna o portie?
Paine si cereale:
Legume si vegetale:
Fructe:
Lapte si produse lactate:
Carne, peste si oua:
Dulciuri si grasimi:
Discutati cu medicul dumneavoastra despre consumul de dulciuri si cum sa va adaptati tratamentul in aceste situatii.
La recomandarile legate de consumul de alimente se adauga cele legate de hidratare.
Apa este esentiala pentru supravietuire si se recomanda a fi consumata zilnic in cantitate de minim 1,5 – 2 litri (aproximativ 8 pahare). Poate sa fie apa potabila, apa minerala plata sau carbogazoasa, in functie de preferinte. O cantitate prea mare de apa carbogazoasa poate produce intolerant gastrica.
De asemenea se pot consuma ceai sau infuzii de plante neindulcite si 1 – 2 cani de cafea natural ape zi.
Alte surse de apa (dar care nu trebuie sa fie folosite ca unica metoda de hidratare) sunt:
Cum preparam alimentele?
Cate mese trebuie sa avem pe zi?
In principiu 3 mese si doua gustari. In functie de tratamentul utilizat pentru controlul glicemic, medicul va stabili numarul de mese si de gustari. Al doilea pas va fi impartirea caloriilor si glucidelor pe fiecare masa. Asistenta educatoare va poate ajuta sa va stabiliti meniul zilnic in functie de aceste date.
Gustarea nu trebuie sa depaseasca 100 – 150 kcal si 10 – 15 g de glucide. Cantitatile mai mari pot fi recomandate celor care fac effort fizic intens.
Se poate consuma alcool?
Bauturile alcoolice, desi nu sunt considerate alimente, contin calorii si unele substante nutritive. Consumul lor se accepta in cantitati moderate dar nu este incurajat. Acestea pot fi consumate in timpul mesei sau dupa mese, nicidecum intre mese sau pe stomacul gol.
Se accepta a fi consumat din cand in cand un pahar cu vin sec (150 ml) sau o bere (330 – 500 ml). Vor fi evitate bauturile dulci gen visinata, lichioruri etc. Berea contine 4 g glucide la 100 de ml (deci avem 20 de glucide la o bere de 500 ml).
Cantitatea de alcool permisa depinde si de masura in care este echilibrat diabetul, precum si de starea generala de sanatate. Atentie insa! Unele medicamente antidiabetice (insulina, sulfonilureicele) pot creste riscul de hipoglicemie in cazul consumului concomitant de alcool. De aceea, persoanele care prezinta riscul de a dezvolta hipoglicemie trebuie sa consume alcool cu precautie.
Se pot consuma dulciuri?
Da, se pot consuma dulciuri in cantitati mici, atunci cand diabeticul este bine echilibrat, insa trebuie sa tinem cont si de faptul ca acestea contin pe langa glucide si o cantitate importanta de grasimi saturate care sunt daunatoare sanatatii.
Ce folosim in loc de zahar?
Se pot folosi indulcitorii de sinteza sau naturali, care nu au valoare nutritiva si nici calorii. Acestia se pot prezenta sub forma de tablete, praf sau forma lichida.
Se recomanda utilizarea acestora in cantitati moderate (nu mai mult de 6 – 8 tablete pe zi sau echivalent).
Cei mai utilizati indulcitori sunt: zaharina, aspartamul, sucraltoza (Splenda), ciclamatul, poliolii, steviosidul (obtinut din planta stevia).
Zaharina si ciclamatul au fost incriminati in urma cu cativa ani ca ar creste riscul unor cancere, dar aceste date nu au fost confirmate. Din acest motiv, cei doi indulcitori sunt aprobati in prezent pentru utilizarea in alimentatie.
De ce este important sa citim etichetele produselor pe care le cumparam?
Citirea etichetelor este un pas foarte important pe care trebuie sa-l facem atunci cand mergem la cumparaturi, pentru a ne putea alege acele alimente care au un continut corespunzator nevoilor noastre din punct de vedere al continutului in grasimi, glucide si calorii. Citirea etichetelor va va ajuta sa calculate cantitatea de glucide din aliment si doza de insulina (daca este cazul).
Etichetarea corecta a unui produs cuprinde urmatoarele informatii:
Informatii nutritionale/ per 100 g
Alegerea alimentelor
Alimentatia trebuie sa fie variata si in corcondanta cu nevoile energetice ale organismului si trebuie sa cuprinda toate grupele de alimente. De asemenea va fi corelata si cu medicatia antidiabetica, efortul fizic si adaptata celorlalte boli asociate (doar daca este cazul).
Farfuria model este foarte utila pentru a va putea planifica fiecare masa cu respectarea principiilor alimentatiei sanatoase.
Farfuria se imparte in doua jumatati si una din jumatati in inca doua sferturi. La fiecare masa principala jumatate din farfurie va contine legume si vegetale (varza, fasole verde, salata verde, ardei, rosii, castraveti etc.), un sfert din farfurie va avea alimente bogate in protein (carne slaba, peste sau branzeturi slabe), iar un alt fel va cuprinde cereale si/ sau vegetale cu amidon (paste, orez, cartofi, paine). Pentru completare se va consuma un pahar de lapte/ iaurt degresat si o portie de fructe proaspete (aceste alimente pot fi folosite si ca gustari la persoanele cu diabet).
Alte elemente ale stilului de viata
Pentru o stare de sanatate buna si un control corect al diabetului si celorlalti factori de risc cardiovascular este nevoie sa acordam atentie si altor elemente care sunt incluse in stilul de viata si sunt la fel de importante ca si regimul alimentar corect. Acestea sunt:
