Termen cautat
Specialitate

Dieta si stilul de viata la persoanele cu diabet zaharat


Specialitate
Imagini

Dieta (alimentatia, regimul alimentar) este elementul cel mai constant si indispensabil mentinerii starii de sanatate.

Ea face parte din stilul de viata care include:

  • Alimentatia;
  • Activitatea fizica;
  • Somnul;
  • Fumatul;
  • Consumul de alcool;
  • Adaptarea la stres;
  • Aderenta la actul medical.

Alimentatia persoanelor cu diabet nu trebuie sa fie diferita de alimentatia celorlalte persoane. Ea trebuie doar sa fie adaptata necesitatilor individuale si echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Sa mancati ceea ce trebuie nu este greu si nici scump, dar va trebui sa alegeti cu grija alimentele pe care le consumati. Practic alimentatia persoanelor cu diabet este o alimentatie sanatoasa, care presupune un echilibru intre alimentele din dieta, avand ca scop obtinerea sau mentinerea unei greutati corporale normale, cresterea calitatii vietii si reducerea riscului de aparitie a complicatiilor.

Alimentatia sanatoasa inseamna un consum moderat insa variat de alimente repartizat in 3 mese principale si 2 gustari, scopul acesteia fiind asigurarea unui echilibru caloric si nutritiv.

Ce inseamna echilibru caloric?

Acesta inseamna asigurarea unei cantitati de energie necesara si suficienta organismului in decursul unei zile prin aportul corespunzator de calorii.

Ce sunt caloriile si la ce sunt bune?

Pentru buna functionare a organismului este necesar zilnic un aport constant de energie pentru a ne putea desfasura activitatea. Aceasta energie este exprimata in kilocalorie (kcal) sau in kilojoule (KJ), insa, in general, se utilizeaza termenul de calorie (cal).

1 kcal = 4 KJ

Sursele de calorii sunt: proteinele, glucidele, lipidele la care se adauga si alcoolul. Trebuie mentionat ca alcoolul nu are valoare nutritiva, dar consumul sau aduce un aport caloric considerabil in organism.

Este important de stiut ca:

  • 1 gram de proteine elibereaza 4 kcal
  • 1 gram de glucide elibereaza 4 kcal
  • 1 gram de lipide elibereaza 9 kcal
  • 1 gram de alcool elibereaza 7 kcal

Aportul caloric trebuie sa fie in corcondanta cu nevoile energetice ale organismului, in functie de varsta, sex, indici antropometrici (inaltime, greutate) si activitatea fizica desfasurata.

Fiecare organism are nevoie de un aport minim de energie (calorii), pentru mentinerea vietii; de asemenea, desfasurarea activitatii zilnice necesita energie suplimentara, care se obtine prin consumul caloriilor (cu cat ne miscam mai mult, cu atat avem nevoie de mai multe calorii).

Cum calculam necesarul caloric?

Medicul dumneavoastra va fi cel care va stabili acest necesar caloric. Principalul indicator este greutatea, aceasta se apreciaza folosind IMC (indicele de masa corporala) = greutatea (in kg) / inaltimea (in m) la patrat, avand valori:

  • Normale intre 18,5 si 24,9 kg/m2;
  • Suprapondere intre 25 si 29,9 kg/m2;
  • Obezitate >30 kg/m2.

Circumferinta abdominalatrebuie sa fie mai mica de 80 de cm la femei si mai mica de 94 cm la barbate, orice valoare mai mare inseamna obezitate abdominala si implica risc crescut de aparitie a bolilor cardiovasculare.

  • La persoanele cu greutate normala se va recomanda un regim (dieta) normocaloric;
  • La persoanele cu obezitate se va recomanda un regim hipocaloric;
  • In timpul sarcinii si alaptarii, precum si in covalescenta unor boli se recomanda cresterea moderata a aportului caloric.

Activitatile profesionale, din punct de vedere al consumului energetic, se clasifica in:

  • Activitati usoare (functionari, medici, arhitecti, profesori, avocati);
  • Activitati moderate (muncitori in industria usoara, studenti, comercianti, agricultori);
  • Activitati grele (mineri, otelari, atleti);
  • Activitati foarte grele (constructori, atleti, taietori de lemne).

Persoanele cu activitati profesionale grele sau foarte grele vor avea nevoie de mai multe calorii fata de persoanele care fac activitati usoare sau moderate.

Ce inseamna echilibru nutritiv?

Se refera la prezenta in hrana noastra de zi cu zi a elementelor nutritive in anumite proportii, raportat la consumul total de calorii.

  • Glucidele (sau hidratii de carbon, reprezinta zaharurile din alimente) aproximativ 50 – 55%;
  • Proteinele 15 – 20%;
  • Lipidele (grasimi) 30 – 35%.

Pe langa acestea, este nevoie de un aport zilnic corespunzator de substante minerale si vitamine.

Din ce sunt compuse alimentele?

Glucidele (hidratii de carbon, carbohidratii) reprezinta cea mai importanta sursa de energie pentru organism, furnizand 50 – 55% din aportul energetic total. Se gasesc in diferite forme dintre care cele mai importante sunt:

  • Glucide simple: care se absorb rapid si cresc cel mai mult glicemia: glucoza (se gaseste in cantitati mici in fructe si vegetale si in cantitati mare in miere), fructoza (se gaseste in fructe, legume, miere), zaharoza (zahar), lactoza (se gaseste in lapte si produse lactate).
  • Glucide complexe: se gasesc in cereale, produse cerealiere, cartofi, legume, fructe. Fibrele alimentare sunt incluse tot in aceasta categorie si sunt foarte importante in nutritia moderna. Ele se gasesc in fructe, legume (mai ales in coaja), cereale integrale. Este bine de stiut ca fibrele alimentare ajuta la reglarea tranzitului intestinal, scad nivelul colesterolului in sange, incetinesc absorbtia de glucoza la nivel intestinal avand drept efect imbunatatirea valorilor glicemice, scad riscul pentru anumite cancere (mai ales cele ale intestinului gros).

In alimentatia persoanelor cu diabet trebuie sa predomine glucidele complexe din cereale, fructe, legume si lactoza din lapte si produse lactate.

Pacientii cu echilibru glicemic foarte bun pot sa consume ocazional si in cantitati mici produse ce contin zahar. Discutati cu medicul dumneavoastra despre consumul de dulciuri si cum sa va adaptati tratamentul in aceste situatii!

Cunoasterea continutului in glucide este extrem de importanta pentru pacientii cu diabet, mai ales cei tratati cu insulina. Acestea trebuie sa fie consumate in cantitati recomandate de catre medicul diabetolog.

Indexul glicemic este o caracteristica a diferitelor alimente care arata capacitatea lor de a creste glicemia. Din acest punct de vedere, alimentele se clasifica in alimente cu indice glicemic mare, mediu si mic.

Clasificarea alimentelor din punct de vedere al indicelui glicemic:

  • Alimente cu indice glicemic mare: painea alba, produsele de patiserie, cartofii, bananele, orezul alb, pizza, inghetata, smochinele, strugurii, ananasul, pepenele galben, morcovii, sucul de portocale, fructele in sirop, ciocolata, pastele, cartofii prajiti, croissantele, pop corn-ul.
  • Alimente cu indice glicemic mediu: portocalele, cerealele integrale, painea neagra, cartofii dulci, orezul brun, iaurtul, ciocolata neagra cu un continut de cacao mai mare de 70%, soia.
  • Alimentele cu indice glicemic mic: majoritatea fructelor si legumelor cu exceptia celor mentionate mai sus, laptele si produsele lactate.

Proteinele sunt substante complexe ce au un rol structural (practic sunt principalul material de constructie al organismului), rol in desfasurarea diferitelor functii ale organismului, rol energetic.

Sursele de proteine alimentare:

  • Proteinele de origine animala sunt reprezentate de carne, produse din carne, peste, lapte, produse lactate, oua.
  • Proteinele de origine vegetala sunt reprezentate de cereale si legume: un continut mai mare de proteine vom gasi in fasolea uscata, soia, mazarea uscata, linte, cereal integrale, seminte de floarea soarelui, nuci, arahide.

Necesarul de proteine depinde de necesitatile de dezvoltare ale organismului. Jumatate din proteinele consumate zilnic trebuie sa fie de origine animala, iar cealalta jumatate, de origine vegetala. Necesarul de proteine pentru un adult sanatos este de aproximativ 1 g proteine/ kgcorp/ zi (pentru o persoana de 70 kg necesarul este de 70 g proteine/zi). La pacientii cu complicatii renale, medicul va recomanda o restrictie de proteine.

Lipidele (grasimile) reprezinta principal forma de depozit energetic al organismului, dar au si rol in mentinerea integritatii membranelor celulare, in structurile hormonilor, in procesul de absorbtie al nutrientilor.

Consumul crescut de grasimi duce la un plus caloric, care se transforma in tesut adipos ducand la aparitia obezitatii, precum si la cresterea nivelului colesterolului si trigliceridelor din sange, care duce la aparitia aterosclerozei. Din aceste motive lipidele trebuie consumate cu moderatie – maximum 30% din totalul caloriilor consumate trebuie sa provina din lipide.

Lipidele se impart in:

  • Lipide saturate – acestea provin din grasimi animale, care se gasesc in carnea grasa, unt, untura, slanina, unele produse lactate – mai ales branzeturi fermentate. Consumul crescut de lipide saturate contribuie la aparitia aterosclerozei si a dislipidemiilor (cresterea colesterolului si a trigliceridelor din sange).
  • Lipide nesaturate – in mare parte, acestea provin din grasimi vegetale – uleiuri, fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune), dar si din peste, fructe de mare. Ele au rol protector impotriva bolilor cardiovasculare. Consumul acestor lipide trebuie sa reprezinte 2/3 din cantitatea totala de lipide consumata zilnic.
  • Grasimile de tip trans - sunt cele mai nocive pentru organism. Ele se gasesc in alimentele de origine animala si in grasmilie hidrogenate folosite in industria alimentara, mai ales in produsele de patiserie.

Margarinele modern tartinabile sunt obtinute din uleiuri vegetale printr-un procedeu de interestetificare (diferit de cel de hidrogenare care era folosit in trecut). Unele din ele au adios suplimentar de acizi grasi omega 3 si 6. Din acest motiv, margarinele pot fi folosite in cantitati moderate in alimentatia sanatoasa.

Colesterolul se gaseste in galbenusul de ou, viscere (ficat, rinichi, creier), icre, unt, carne grasa, branzeturi – acesta poarta denumirea de cholesterol exogen. O alta sursa de colesterol este colesterolul endogen care este fabricat de catre ficat.

Vitaminele si mineralele sunt substante pe care organismul trebuie sa si le procure din alimentatie, ele avand de asemenea functii esentiale in organismul uman.

Se considera ca o alimentatie diversificata aduce necesarul de vitamine si minerale, nefiind recomandata utilizarea de suplimente. Medicul dumneavoastra va va recomanda suplimentarea cu vitamine si/sau minerale daca starea dumneavoastra de sanatate o impune.

Un consum excesiv de sare este nociv pentru sanatate!

Aportul zilnic de sare recomandat este de 3 g – 5 g/zi, atunci cand nu exista alte restrictii impuse de unele boli asociate.

Ce este piramida alimentara?

Piramida alimentara reprezinta o exprimare grafica a recomandarilor nutritionale, a cantitatilor si a tipurilor de alimente ce trebuie sa fie consumate zilnic pentru a mentine starea de sanatate si pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli legate de alimentatie. Recomandarile sunt exprimate in portii de alimente al caror consum zilnic va furniza toti nutrientii esentiali.

Piramida alimentara cuprinde urmatoarele grupe de alimente:

  • Paine, cereale, orez si paste (6 - 11 portii pe zi);
  • Legume si vegetale ( 3 – 5 portii pe zi);
  • Fructe (2 – 4 portii pe zi);
  • Lapte si produse lactate (2 – 3 portii pe zi);
  • Carne, peste, oua (2 – 3 portii pe zi);
  • Grasimi, uleiuri, dulciuri, sare – consum limitat!

De retinut!

Numarul de portii care pot fi consumate depinde de necesarul caloric global!

Respectarea cantitatii per portie va fi de mare ajutor, daca doriti sa scadeti in greutate sau sa va mentineti greutatea normala!

Cat sau ce inseamna o portie?

Paine si cereale:

  • O felie de paine (de aproximativ 40g);
  • 2 linguri mamaliga moale (pripita);
  • 1 bol mic de cereale (aproximativ 3 linguri);
  • ½ cana de orez sau paste gata fierte;
  • 2 biscuiti;
  • ½ covrig sau corn.

Legume si vegetale:

  • Un bol mare (de 250 – 300 g) de legume crude;
  • O cana (de 200 ml) de legume fierte;
  • ½ cana de fasole boabe uscate, linte, mazare uscata – fierte
  • 1 cartof mediu sau doua linguri de piure.

Fructe:

  • 1 fruct de marime medie (citrice – portocala, grapefruit, mar, para, piersica, nectarina, banana nu foarte coapta – daca banana este foarte coapta se consuma doar jumatate);
  • 2 fructe mici (kiwi, caise, prune, minole, mandarine);
  • ½ cana de: cirese, visine, zmeura, mure, capsuni, fructe de padure, merisoare, coacaze, agrise etc.;
  • O felie de pepene galben sau verde (aproximativ 300 g);
  • ¼ pomelo, o felie de ananas;
  • ½ de ciorchine de strugure de marime medie (aproximativ 20 de boabe);
  • 1 pumn mic de seminte uscate (migdale, nuci, fistic, alune de padure, seminte de floarea soarelui);
  • 1 pumn mic de fructe uscate (smochine, caise, prune, stafide, curmale) – cu prundenta la pacientii cu diabet, acestea au un continut ridicat in glucide (aproximativ 60 – 70 g de glucide la 100 g de produs);
  • ½ pahar de suc de fructe (fructe proaspat stoarse – fara adaos de zahar).

Lapte si produse lactate:

  • O cana de lapte degresat/ semidegresat (aproximativ 200 – 250 ml);
  • 1 iaurt, sana, lapte batut, kefir fara adaos de zahar (150 – 200 ml);
  • O felie cat podul palmei de branza, telemea de vaca, mozzarella, urda;
  • 2 linguri de branza de vaci slaba.

Carne, peste si oua:

  • O bucata de carne slaba de orice fel (pui, curcan – dar fara piele) de marimea podului palmei;
  • 2 felii subtiri de sunca slaba (pui, curcan);
  • Carnea rosie – de vita sau de porc: se recomanda a se consuma de 1 – 2 ori pe luna;
  • O portie de peste slab (pastrav, somon, cod, ton etc.) de marimea unei palme;
  • 1 ou (nu mai mult de 2 – 3 ori pe saptamana).

Dulciuri si grasimi:

  • O ingurita de ulei, unt sau margarina tartinabila;
  • O lingurita de smantana;
  • O lingurita de zahar;
  • O lingurita de gem, miere de albine sau crema de ciocolata;
  • 4 patratele de ciocolata neagra (cu continut >70% cacao);
  • 2 – 3 lingurite de tort sau prajitura.

Discutati cu medicul dumneavoastra despre consumul de dulciuri si cum sa va adaptati tratamentul in aceste situatii.

La recomandarile legate de consumul de alimente se adauga cele legate de hidratare.

Apa este esentiala pentru supravietuire si se recomanda a fi consumata zilnic in cantitate de minim 1,5 – 2 litri (aproximativ 8 pahare). Poate sa fie apa potabila, apa minerala plata sau carbogazoasa, in functie de preferinte. O cantitate prea mare de apa carbogazoasa poate produce intolerant gastrica.

De asemenea se pot consuma ceai sau infuzii de plante neindulcite si 1 – 2 cani de cafea natural ape zi.

Alte surse de apa (dar care nu trebuie sa fie folosite ca unica metoda de hidratare) sunt:

  • Sucurile de fructe si legume – se recomanda cele pregatite in casa, in care la un pahar (200 ml) se folosesc 2 – 3 fructe. Atentie la continutul in glucide!;
  • Sucurile ambalate in care exista o cantitate de suc natural, diversi aditivi, uneori adaos de zahar. Se recomanda consumul ocazional al acestora, nicidecum zilnic. Mult mai sanatos este consumul de legume si fructe proaspete.
  • Supele de legume – sunt sanatoase daca nu sunt consumate cu continut ridicat de uleiuri si smantana. Se poate folosi sana sau iaurt (deoarece sunt mai sarace in grasimi).

Cum preparam alimentele?

  • Se recomanda ca pestele si carnea sa fie preparate pe gratar, la cuptor, inabusite, prin fierbere; nu se recomanda a fi prajite in ulei sau sa fie consumate cu adaos de sosuri;
  • Legumele se vor consuma mai mult proaspete sub forma de salate asozenate cu o lingurita de ulei si cu otet sau suc de lamaie; legumele se pot consuma de asemenea si fierte, coapte, inabusite sau la gratar. Se va evita adaugarea de sosuri, maioneza. Atentie la muraturi (au continut crescut de sare);
  • Pastele si orezul se vor prepara prin fierbere “al dente” adica nu se vor lasa sa se inmoaie complet;
  • Cartofii vor fi consumati fierti sau copti, cu un mic adaos de ulei. Consumati cartofii prajiti cat mai rar posibil (au de 4 – 5 ori mai multe calorii decat aceeasi cantitate decat fierti sau copti);
  • Se recomanda conservarea legumelor si fructelor prin congelare si deshidratare si mai rar sub forma de conserve si compoturi. Prin fierbere se pierd vitaminele si fibrele, in plus se adauga si o cantitate importanta de zahar sau indulcitori (in cazul fructelor), respective sare (in cazul legumelor).

Cate mese trebuie sa avem pe zi?

In principiu 3 mese si doua gustari. In functie de tratamentul utilizat pentru controlul glicemic, medicul va stabili numarul de mese si de gustari. Al doilea pas va fi impartirea caloriilor si glucidelor pe fiecare masa. Asistenta educatoare va poate ajuta sa va stabiliti meniul zilnic in functie de aceste date.

Gustarea nu trebuie sa depaseasca 100 – 150 kcal si 10 – 15 g de glucide. Cantitatile mai mari pot fi recomandate celor care fac effort fizic intens.

Se poate consuma alcool?

Bauturile alcoolice, desi nu sunt considerate alimente, contin calorii si unele substante nutritive. Consumul lor se accepta in cantitati moderate dar nu este incurajat. Acestea pot fi consumate in timpul mesei sau dupa mese, nicidecum intre mese sau pe stomacul gol.

Se accepta a fi consumat din cand in cand un pahar cu vin sec (150 ml) sau o bere (330 – 500 ml). Vor fi evitate bauturile dulci gen visinata, lichioruri etc. Berea contine 4 g glucide la 100 de ml (deci avem 20 de glucide la o bere de 500 ml).

Cantitatea de alcool permisa depinde si de masura in care este echilibrat diabetul, precum si de starea generala de sanatate. Atentie insa! Unele medicamente antidiabetice (insulina, sulfonilureicele) pot creste riscul de hipoglicemie in cazul consumului concomitant de alcool. De aceea, persoanele care prezinta riscul de a dezvolta hipoglicemie trebuie sa consume alcool cu precautie.

Se pot consuma dulciuri?

Da, se pot consuma dulciuri in cantitati mici, atunci cand diabeticul este bine echilibrat, insa trebuie sa tinem cont si de faptul ca acestea contin pe langa glucide si o cantitate importanta de grasimi saturate care sunt daunatoare sanatatii.

Ce folosim in loc de zahar?

Se pot folosi indulcitorii de sinteza sau naturali, care nu au valoare nutritiva si nici calorii. Acestia se pot prezenta sub forma de tablete, praf sau forma lichida.

Se recomanda utilizarea acestora in cantitati moderate (nu mai mult de 6 – 8 tablete pe zi sau echivalent).

Cei mai utilizati indulcitori sunt: zaharina, aspartamul, sucraltoza (Splenda), ciclamatul, poliolii, steviosidul (obtinut din planta stevia).

Zaharina si ciclamatul au fost incriminati in urma cu cativa ani ca ar creste riscul unor cancere, dar aceste date nu au fost confirmate. Din acest motiv, cei doi indulcitori sunt aprobati in prezent pentru utilizarea in alimentatie.

De ce este important sa citim etichetele produselor pe care le cumparam?

Citirea etichetelor este un pas foarte important pe care trebuie sa-l facem atunci cand mergem la cumparaturi, pentru a ne putea alege acele alimente care au un continut corespunzator nevoilor noastre din punct de vedere al continutului in grasimi, glucide si calorii. Citirea etichetelor va va ajuta sa calculate cantitatea de glucide din aliment si doza de insulina (daca este cazul).

Etichetarea corecta a unui produs cuprinde urmatoarele informatii:

Informatii nutritionale/ per 100 g

  • Energie;
  • Proteine;
  • Carbohidrati;
  • Grasimi;
  • Sodiu.

Alegerea alimentelor

Alimentatia trebuie sa fie variata si in corcondanta cu nevoile energetice ale organismului si trebuie sa cuprinda toate grupele de alimente. De asemenea va fi corelata si cu medicatia antidiabetica, efortul fizic si adaptata celorlalte boli asociate (doar daca este cazul).

Farfuria model este foarte utila pentru a va putea planifica fiecare masa cu respectarea principiilor alimentatiei sanatoase.

Farfuria se imparte in doua jumatati si una din jumatati in inca doua sferturi. La fiecare masa principala jumatate din farfurie va contine legume si vegetale (varza, fasole verde, salata verde, ardei, rosii, castraveti etc.), un sfert din farfurie va avea alimente bogate in protein (carne slaba, peste sau branzeturi slabe), iar un alt fel va cuprinde cereale si/ sau vegetale cu amidon (paste, orez, cartofi, paine). Pentru completare se va consuma un pahar de lapte/ iaurt degresat si o portie de fructe proaspete (aceste alimente pot fi folosite si ca gustari la persoanele cu diabet).

Alte elemente ale stilului de viata

Pentru o stare de sanatate buna si un control corect al diabetului si celorlalti factori de risc cardiovascular este nevoie sa acordam atentie si altor elemente care sunt incluse in stilul de viata si sunt la fel de importante ca si regimul alimentar corect. Acestea sunt:

  • Activitatea fizica;
  • Somnul – repausul nocturn trebuie sa cuprinda 7 – 8 ore de somn pe noapte, din care 1 – 2 ore obligatoriu inainte de miezul noptii. Daca aveti probleme cu somnul, solicitati parerea medicului. Poate fi vorba de insomnie, dar si de tulburari respiratorii in timpul somnului.
  • Fumatul – este extrem de nociv, fiind un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare si cancerul pulmonar. Daca sunteti fumator, incercati sa abandonati fumatul. Cereti ajutorul personalului specializat in acest domeniu!
  • Consumul de alcool – este permis doar in cantitati moderate.
  • Adaptarea la stres – solicitati ajutorul daca va aflati intr-o situatie de stres care poate conduce la depresie sau anxietate. Practicarea miscarii este o metoda de a reduce stresul.
  • Aderenta la actul medical – respectarea controalelor periodice si a explorarilor recomandate de medic va ajuta sa obtineti un control mai bun al diabetului sis a evitati complicatiile.