Termen cautat
Specialitate

Displazia mamara si fibroadenomul mamar


Specialitate
Imagini
A.Displazia mamara 1.Definitie.Generalitati. Displazia mamara,cunoscuta si sub numele de boala fibrochistica sau mastita chistica cronica este o afectiune benigna a sanului. Ea reprezinta cea mai frecventa leziune a sanului.Apare frecvent la femeile cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani.Afectiunea este rar intalita la femeile in postmenopauza care nu iau tratament de substitutie hormonala,ceea ce sugereaza ca boala este influentata de activitatea ovariana. Dintre caracteristicile esentiale ale displaziei mamare se pot cita: -prezenta de formatiuni dureroase (spre deosebire de afectiunile maligne in care nodulii nu sunt durerosi),adeseori multiple,de obicei bilaterale,la nivelul glandei mamare;. -de obicei,formatiunile variaza rapid in dimensiune; -durerea se intensifica iar formatiunile cresc frecvent ,in fazapremenstruala a ciclului. 2.Cauza.Estrogenii sunt considerati factori cauzali,tinand cont de faptul ca apar rar in perioada de postmenopauza fara tratament de substitutie hormonala (estrogeni) si de faptul ca durerea se amplifica,iar dimensiunea nodulilor creste in faza premenstruala a ciclului menstrual. 3.Semne si simptome. Displazia mamara se prezinta sub forma unuia sau mai multor neduli asimptomatici,deseori descoperiti intamplator,insa sunt si cazuri in care durerea sau sensibilitatea la palpare,atrag atentia asupra existentei tumorii.Uneori este prezenta o secretie mamelonara.Variatiile in dimensiune,ca si aparitia si disparitia rapida a unei formatiuni mamare,sunt manifestari frecvente in boala chistica.Adeseori,tumorile sunt multiple sau bilaterale,numeroase paciente relatand in istoric prezenta tranzitorie a unui nodul mamar sau dureri ciclice ale sanilor. 4.Investigatii de laborator. Deoarece,de multe ori,doar pe baza aspectelor clinice,o formatiune tumorala datorita displaziei mamare,este imposibil de diferentiat de un carcinom (formatiune canceroasa),trebuie efectuata biopsia leziunilor suspecte (prelevarea unei bucati de tesut pentru a se examina microscopic de catre anatomopatolog pentru a pune diagnosticul naturii tumorii,benigna sau maligna).Diagnosticul se poate stabili prin citologie aspirativa cu ac subtire,dar tumora suspecta va trebui excizata daca nu se resoarbe in decurs de cateva luni,chiar daca anatomopatologic,citologia nu s-a dovedit a fi maligna.Rareori se practica mastectomia simpla (excizia unei portiuni mamare) in cazurile de displazii extinse. 4.Tratament. Cand diagnosticul de displazie mamara a fost stabilit prin biopsie,sau este cert datorita aspectului tipic,o tumora chistica va fi aspirata,in parte pentru ameliorarea durerii dar,mai ales,pentru cnfirmarea naturii sale chistice (benigna).Pacienta va fi reexaminata apoi la anumite intervale de timp.Biopsia se va efectua daca la punctie nu se aspira lichid sau daca lichidul este sanguinolent,daca tumora persista dupa aspiratie sau daca se observa un nodul persistent cu ocazia consulturilor periodice. Durerile mamare datorate mastitei chistice cronice se trateaza cel mai bine,prin evitarea traumatismelor si prin purtarea permanenta a unui sutien care sa ofere o buna sustinere si protectie. Tratamentul de substitutie hormonala nu este indicat,deoarece nu vindeca afectiunea si are multe efecte secundare nedorite. S-a incercat un tratament cu Danazol (un hormon androgenic) la pacientele cu dureri severe,dar datorita reactiilor secundare specific androgenice (fiind un hormon masculin),care constau in acnee,edeme (restrictie de apa),hirsutism (cresterea pilozitatii fata,piept etc),s-a folosit numai in cazurile foarte severe. Rolul consumului de cofeina in dezvoltarea si tratamentul bolii fibrochistice este controversat.Unele studii sugereaza ca eliminarea cofeinei din alimentatie este asociata cu ameliorari ale simptomatologiei.Numeroase paciente,in urma acestor studii,relateaza o ameliorare a simptomelor dupa renuntarea la cafea,ceai si ciocolata. In mod similar,se pare ca administrarea vitaminei E in doza de 400 UI zilnic este utila. Prognostic. Exacerbarile durerii,sensibilitatea si formarea de chisturi se pot produce in orice moment pana la menopauza,cand de obicei simptomele dispar,cu exceptia pacientelor care urmeaza tratament de substitutie hormonala. Pacienta va fi sfatuita sa-si autoexamineze sanii in fiecare luna,imediat dupa menstruatie,si sa mearga la medic in cazul aparitiei unei modificari.Riscul de cancer mamar la femeile cu displazie mamara este mai mare decat in cazul populatiei feminine in general.Aceste femei vor fi urmarite atent,prin examene fizice periodice si mamografii. B.Fibroadenomul mamar. Fibroadenomul mamar este un neoplasm benign frecvent,intalnit mai ales la femeile tinere,de obicei in cursul primilor 15-20 de ani dupa pubertate.Pot apare ca tumori multiple,la unul sau ambii sani dar cu incidenta mult mai redusa. Fibroadenomul tipic este o tumora de dimensiuni mai mici,rotunda,de consistenta elastica,uneori mobila,nedureroasa la palpare,cu diametrul de 1-5 centimetri.De obicei tumora se descopera intamplator.La pacientele tinere,diagnosticul este,in general usor de stabilit.La femeile peste 30 de ani este mai dificil deoarece trebuie facut diagnosticul diferential cu displazia mamara si carcinomul mamar. Chisturile pot fi diagnosticate prin aspiratie sau echografie.In mod normal nu apar dupa menopauza,desi s-au constatat unele cazuri,dupa administrarea de hormoni (deci cauza acestei afectiuni este tot hormonala). De obicei,tratamentul nu este necesar daca diagnosticul se confirma prin punctie-biopsie.Uneori,se practica excizia sub anestezie locala.