Termen cautat
Specialitate

Hrana vie pentru sezonul rece – partea 2


Autor: Elena P.
Imagini

In continuare este prezentata partea a doua din lista alimentelor care pot constitui o hrana vie in alimentatia tuturor, pentru o sanatate de fier si o viata minunata.

Marul – este apreciat inca din cele mai vechi timpuri, si este considerat un aliment medicament. Exista multe soiuri de mere. Sunt folosite atat miezul marului cat si coaja acestuia. Dintre constituientii sai enumeram: zaharoza, celuloza, acizi liberi, acizi combinati, pectina, potasiu, sodiu, calciu, clor, acid fosforic, fier, magneziu, brom, arsenic, sulf, mangan, cobalt, tanin. In coaja si in cotor exista acid galotanic. Dintre vitamine, merele contin vitamina A, vitaminele B, vitamina C, si vitamina PP (se gaseste in cantitate mai mare – aproape dublu - in coaja merelor decat in miezul lor). Acesti constituienti se gasesc in anumite proportii in mar, de unde rezulta si importantele proprietati terapeutice pe care le are acest fruct: este unul dintre cele mai bune fructe indicate ca tonic pentru sistemul muscular si pentru sistemul nervos, are proprietati de diuretic uricolitic, antireumatismal, hipocolesterolemiant, digestiv, protector gastric, antiseptic intestinal (favorizeaza secretia unei substante intestinale bactericide), stimulent hepatic, laxativ, depurativ sangvin, si ajuta la reintinerirea tesuturilor. Este indicat in urmatoarele afectiuni: in astenie fizica si intelectuala (de asemenea, si sportivilor), in surmenaj, sarcina, convalescenta, anemie, demineralizare, reumatism, guta, litiaza urinara, oligurie, sedentarism, obezitate, in prevenirea aterosclerozei, in diaree, constipatie, infectii intestinale, herpes, stari febrile, afectiuni bronsice, cefalee, nervozitate, insomnii. Este unul din cele cateva fructe care sunt permise si persoanelor care sufera de diabet.

Maslinele – sunt foarte nutritive. Acestea au avut intrebuintare medicala interna si externa inca din vremurile cele mai indepartate. Acestea contin in compozitia lor materii azotate, materii grase, materii extractive, celuloza, saruri minerale numeroase, cum sunt: fosfor, sulf, potasiu, magneziu, calciu, clor, fier, cupru, mangan, caroten, vitaminele A, B, C, E, si F. Maslinele, ca si proprietati, pentru uz intern, sunt: nutritive, laxative, si cu rol in drenajul hepatic si biliar. Astfel, acestea pot fi consumate cu succes in anemie, insuficienta hepatica, litiaza si depozite biliare, constipatie spasmodica. Pot fi consumate si de catre diabetici. Uleiul de masline curat obtinut la prima presare la rece este de ajutor hepaticilor, coliticilor, in constipatie, si la evacuarea calculilor (a pietrelor). I se poate adauga si putin suc de lamaie. Uleiul de masline este unul dintre cele mai bune uleiuri de masa folosit in bucatarie. Continutul redus al uleiului de masline in acizi grasi polinesaturati explica slaba lui implicare in cazurile de hipercolesterolemie. De asemenea, mai poate fi folosit si contra caderii parului, prin masaj al pielii capului cu ulei de masline, seara, timp de zece zile, si mentinerea capului acoperit cu o folie cateva ore.

Migdalele dulci – contin mai mult de 50% oleina, ferment (emulsina), peptina, saruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu. Dintre vitamine, enumeram: vitamina A si compexul B. Valoarea calorica a migdalei uscate este de 600 calorii la 100 de grame. Ca si proprietati, migdala este un fruct foarte nutritiv, un aliment echilibrat, energetic si reechilibrant pentru sistemul nervos, remineralizant, antiseptic intestinal. Unii cercetatori considera ca migdala uscata ar putea inlocui carnea. Afectiunile in care este indicat a se folosi migdalele sunt: astenii fizice si intelectuale, sarcina si alaptare, practicarea sporturilor, afectiuni nervoase, litiaza urinara, demineralizare, crestere, convalesceta, constipatie si putrefactie intestinala, inflamatii si spasme ale gatului, ale cailor pulmonare, gastrointestinale si genitourinare. Pentru uzul extern, migdalele pot fi consumate si atunci cand exista dermatoze, arsuri, crapaturi cutanate, sau piele uscata. Migdalele pot fi consumate si de catre diabetici. Laptele de migdale este indicat in spasme si inflamatii ale stomacului, ale intestinului, in palpitatii, in tuse cu accese violente, in convalescente. La unii copii poate inlocui laptele matern. Prepararea laptelui de migdale: se inmoaie migdalele timp de cateva minute in apa calduta, se curata de coaja, se piseaza cu putina apa rece pentru a obtine o pasta. Se dilueaza pasta in restul apei, apoi se dizolva mierea, si se strecoara printr-un tifon fin.

Morcovul – reprezinta unul dintre cele mai valoroase legume pentru om. Se utilizeaza atat pulpa, cat si sucul, frunza uscata, si semintele. Ca si constituieni principali, are: provitamina A, o mare cantitate din vitaminele A, B, si C, zaharuri usor asimilabile, saruri minerale: fier, fosfor, calciu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, etc. Morcovul are urmatoarele proprietati: este tonic, remineralizant, antianemic, stimuleaza imunitatea naturala, este antidiareic si totodata laxativ, antiputrid, cicatrizant intestinal si gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, vremifug, regenerator cutanat si al tesuturilor, cicatrizant al ranilor. Este recomandat consumul de morcovi in astenii, tulburari de crestere, demineralizare, rahitism, anemii, insuficiente ale acuitatii vizuale, enterocolite, ulcere si hemoragii gastrointestinale, constipatie, afectiuni pulmonare, guta, litiaza, ateroscleroza, dermatoze, plagi, ulcere, arsuri, furuncule, degeraturi, crapaturi, etc. Morcovul contine o substanta (daucarina), care are un puternic efect vasodilatator, mai ales la nivelul arterelor coronare.

Nuca – reprezinta fructul cel mai caloric din toate. Ca si continut in saruri minerale si vitamine, nuca este considerata ca fiind fructul cel mai bogat in cupru si in zinc. Alte substante continute de nuca sunt: potasiu, magneziu, fosfor, sulf, fier, calciu, si vitaminele A, B, C si PP. Nuca este un fruct foarte nutritiv datorita continutului in grasimi si protide, are proprietati laxative si antidiuretice, este antisifilitic, vermifug si drenor limfatic si cutanat. Pot fi consumate nuci si in tuberculoza, sifilis, diaree, paraziti intestinali, dermatoze, litiaza urinara, metrite, enurezis (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). De asemenea, nuca poate fi consumata fara interdictii de catre diabetici si vegetarieni.

Portocala – citricele sunt printre cele mai bogate fructe in vitamina C. Portocalele contin provitamina A, vitaminele B, si vitamina C. Dintre sarurile minerale, contin: calciu, potasiu, magneziu, fosfor, sodiu, si oligoelementre precum: fier, cupru, zinc, manga, brom. Portocala este unul dintre cele mai bune fructe din sezonul de iarna, suplinind carentele vitaminice (rol antiscorbutic), si este foarte nutritiv. Este remineralizant (ajuta la fixarea mineralelor), tonic muscular si al sistemului nervos, antiinfectios, antitoxic, creste capacitatea de aparare naturala a organismului, este protector vascular, antihemoragic si fluidifiant sanguin, diuretic, laxativ, regenerator celular. Pentru uzul extern, portocala este folosita in intretinerea pielii si a mucoaselor, si prevenirea ridurilor. In uzul intern, consumul de portocale se indica in: crestere, convalescenta, imbatranire, anemie, anorexie, demineralizare, scorbut, astenii, dispepsie, flatulente, tendinte hemoragice si fragilitate capilara, tromboza, hipervascozitate sanguina, vertije, amortirea membrelor, prevenirea si tratamentul bolilor infectioase, stari febrile, gripe, raceli, stomatite, dermatoze, eczeme, etc. Portocala este un fruct recomandat diabeticilor.

Consumand aceste fructe si legume cu moderatie, avand o alimentatie bogata in alimente ce constituie o hrana vie care sa asigure necesarul de vitamine, saruri minerale si nutrienti pentru desfasurarea zilnica a activitatilor, putem spera sa trecem mult mai usor peste sezonul rece si peste toate neplacerile si placerile ce vin odata cu acesta!

Bibliografie
Carrie E. – Healthy Eating Every Day, Human Kinetics, 2005. Marshall R. – Human Nutrition, 2002.