Termen cautat
Specialitate

Lucruri esentiale despre somn; Ce se petrece în creierul tau cand dormi


Autor: Cammelia
Specialitate
Imagini

Știi că o treime din viață ți-o petreci dormind, dar parcă tot nu este de ajuns, îți spui, mai ales când te trezești dimineața mai obosit decât ai fost atunci când te-ai pus în pat. Știi că ai nevoie de aproximativ opt ore de somn pentru a face față activităților stresante din timpul zilei, dar te întrebi de ce are creierul tău nevoie de atât de multă odihnă.

Ei bine, se spune că ne trebuie câte o oră de somn la fiecare două ore în care suntem treji, iar acest lucru se datorează faptului că în timpul somnului, creierul are o activitate intensă. Cât timp dormim, creierul rămâne treaz și încearcă să pună la punct tot ceea ce am adunat peste zi, de la informațiile noi pe care le-am acumulat până la întrebările la care credem că niciodată nu vom găsi răspuns.

Acest „filosof” al corpului uman rămâne treaz și:

  • Găsește soluții. Nu degeaba se spune că, atunci când nu găsești soluții la problemele tale, este bine să lași o noapte să treacă și să te odihnești. Când te trezești, vei rămâne surprins de ușurința cu care vei găsi o soluție la problema care te frământa seara trecută.
  • Ia decizii. Cu alte cuvinte, dacă seara te găsește nehotărât și neliniștit în privința unei situații, dimineața te va surprinde mai sigur pe tine și mai hotărât.
  • Învață. Voluntarii care au participat la un experiment special întocmit pentru a demonstra acest lucru, au fost puși să încadreze câteva cuvinte în diferite categorii. După ce s-au culcat, s-a constat o activitate cerebrală specifică atunci când auzeau cuvintele respective, prin urmare creierul lor continua să funcționeze normal și în timpul somnului. O parte din informație este, însă, stocată în mod inconștient.
  • Construiește un întreg album de amintiri. Este momentul când creierului nostruîi place să-și amintească diverse lucruri atât din timpul zilei cât și informații mai vechi. Punnându-le cap la cap le stochează într-un album impresionant, care poate fi „foto”, „video” sau „audio”, în funcție de felul memoriei noastre: vizuală, auditivă sau de altă natură. Mai mult decât atât, această activitate a creierului nostrue importantă în învățare, pentru că adună informațiile pe care tocmai le-am memorat și le ordonează, făcându-le mult mai accesibile. De aceea nu este deloc indicat să pierzi nopțile înaintea unui examen. Doar 40 % din informațiile pe care crezi că le-ai memorat se vor păstra cu adevărat, dacă înveți în noaptea dinaintea testului.
  • Creează. Face conexiuni dintre cele mai surprinzătoare și combinații inedite, la care nici nu te-ai fi gândit în stare de conștiență.
  • Elimină substanțele toxice. În timpul somnului, creierul face curățenie, mărind spațiul dintre neuroni pentru a facilita eliminarea toxinelor acumulate peste zi. Dacă nu dormim, aceste toxine se adună în cantități mari și duc la afecțiuni grave cum ar fi Parkinson sau Alzheimer.
  • Transformă unele sarcini sau hobby-uri în automatisme. Ce s-ar întâmpla dacă ar trebui să înveți în fiecare zi să conduci mașina sau să joci volei? În timp ce dormi, creierul transferă aceste deprinderi din cortexul motor în lobul temporal, în domeniul amintirilor de lungă durată.

Sunt cinci etape prin care trecem atunci când adormim:

  • Prima etapă - trecem printr-o formă ușoară de ațipeală. În această etapă putem să ne trezim brusc, fără să ne dăm seama că am adormit.
  • A doua etapă cuprinde semnele cerebrale care dau de știre instalarea somnului. Bătăile inimii se reduc, respirațiile devin regulate.
  • În etapele trei și patru suntem cuprinși de somnul profund, din care, dacă vom fi treziți, vom avea nevoie de cel puțin un minut să ne dezmeticim. Această stare se mai numește și „beția somnului”. Acum este momentul în care organismal nostruse reface și se încarcă cu energie. Sunt etapele esențiale creșterii și dezvoltării copiilor, pentrucă acum acționează hormonii specifici.
  • În ultima etapă (REM) apar mișcările rapide ale ochilor cu pleoapele închise. Este o etapă interesantă pentru că acum se formează visele.

Cele mai importante tulburări de somn care pot surveni sunt hipersomnia și parasomnia. Bolnavii care suferă de hipersomnie trec printr-o durată excesivă de somn, adesea trecând de la starea de veche direct în etapa a cincea, REM, și sărind peste celelalte etape. Parasomnia se identifică cu coșmarurile . Poți deosebi un coșmar de un vis urât prin faptul că visul urât nu declanșează trezire, însă coșmarul da.

Somnambulismul este o altă afecțiune. Persoanele în cauză (de obicei copii) se trezesc și încep să umble fără a fi conștiente. Se pot duce la bucătărie să mănânce sau să facă alte activități de care să nu-și amintească în timpul zilei. Episodul acesta poate fi declanșat de nevoia de a urina sau de zgomote puternice iar explicația este că, în timp ce trupul se trezește, creierul continua să doarrmă.

Un fenomen rar și interesant este externalizarea viselor. De obicei, bătrânii au parte de astfel de episoade. Ei se trezesc, exact ca somnambulii, dar acționează conform visului pe care îl au în acel moment. De aceea, această afecțiune este foarte periculoasă, întrucât bolnavii se pot răni singuri sau îi pot răni pe cei din jur.