Termen cautat
Specialitate

Sciatica – metode eficiente pentru calmarea durerilor si prevenirea reaparitiei bolii


Autor: Elena P.
Specialitate
Imagini

Sciatica – metode eficiente pentru calmarea durerilor si prevenirea reaparitiei bolii

Sciatica reprezinta inflamarea nervului sciatic (sau a radacinilor acestui nerv), cu durere care iradiaza in lungimea traiectului acestui nerv si/sau a radacinilor sale. Nervul sciatic ia nastere in dreptul ultimei vertebre lombare L5 si a primei vertebre sacrale S1.

Ca si perioada de manifestare, sciatica poate dura de obicei cateva zile, pana la chiar ani intregi de zile.

Cauzele declansatoare ale sciaticii:

  • Orice presiune sau compresie exercitata asupra radacinilor nervului sciatic (exemplu: hernia unui disc intervertebral, prezenta unui pinten osos, devierea coloanei vertebrale, o artroza, etc.) – in acest caz, simptomele pot fi: dureri ascutite in picior si/sau fesa, amorteala, putand ajunge chiar pana la paralizie in acea zona;
  • Atacul simptomatic in sciatica poate fi declansat de activitati depuse in cursul rutinei zilnice, cum ar fi aplecarile, ridicarea de greutati mari din pozitia aplecat, sau chiar stranutul. In momentul in care nervul este iritat sau sufera o lezare, durerea persista, chiar daca pacientul sta intins in pat.
  • Alte cauze: luxatia soldului, ingustarea canalului rahidian lombar, o tumora in regiunea lombo-sacrala, sau o inflamatie in zona.

Simptome in sciatica:

  • In momentul in care apar primele simptome ale sciaticii, este indicat de urgenta consultul unui medic specialist, intrucat fara tratament imediat, nervul poate ramane permanent lezat. In cazurile grave se recomanda operatia, iar cazurile mai usoare necesita o combinatie specifica de medicamente, pe care le recomanda medicul in urma consultului, si o serie de ingrijiri specifice la domiciliu.
  • Sciatica este frecvent precedata de dureri acute sau cronice. Aceste dureri pot fi accentuate de tuse sau de statul indelungat in picioare.
  • Unul dintre cele mai grave simptome in cazul aparitiei sciaticei este pierderea functiei musculare (de exemplu: impiedicarea in timpul mersului, piciorul se taraie, etc.).
  • Un alt simptom grav este pierderea controlului sfincterian al vezicii urinare sau a anusului, sau pierderea sensibilitatii in zona pelviana.
  • Examenul radiografic in zona lombara poate fi normal sau poate pune in evidenta o deschizatura discala localizata. Scanerul si imagistica prin rezonanta magnetica permit vizualizarea leziunii pentru evaluarea pericolelor acesteia pentru radacinile nervului sciatic.

In general, tratamentul in sciatica depinde de cauza sa.

Metodeprin care poate fi tratata durerea in sciatica si care pot evita o eventuala lezare a nervului sciatic:

  • Administrarea medicamentatiei antiinflamatoare – antiinflamatoarele nesteroidiene inhiba productia de prostaglandine a organismului, reducand durerea si inflamatia. Acestea se administreaza conform recomandarii medicului, fara a se depasi doza zilnica recomandata.
  • Folosirea unei perne electrice – se aplica timp de 15 minute (a nu se depasi aceasta perioada de timp!) la locul dureros din spate o perna electrica sau o sticla cu apa calda (nu fierbinte), apoi aceasta se indeparteaza timp de 1 ora, repetandu-se procedeul de cateva ori. Caldura are rolul de a relaxa muschii, de a reduce spasmele dureroase, si de a creste fluxul de sange in regiune ajutand la reducerea inflamatiei.
  • Efectuarea plimbarilor, daca este posibil – in timpul acceselor de criza pot exista dureri ascutite, moment in care este interzisa plimbarea. Insa daca au trecut cateva zile de la debut iar durerile sunt mai atenuate, este foarte important sa se incerce mersul usor. Mersul pe jos este o modalitate foarte buna pentru ameliorarea si prevenirea sciaticii, deoarece actioneaza asupra muschilor (ajutandu-i sa ramana flexibili) si imbunatateste circulatia sanguina in tot organismul, inclusiv in zona nervului afectat (reducand inflamatia si ajutand la regenerarea regiunii).
  • Masarea zonei afectate – masajul va fi executat bland si doar de catre un specialist (pentru a nu afecta tesutul inflamat). Rolul masajului este de a relaxa muschii din zona, reducand contractia si redand flexibilitatea.
  • Intarirea muschilor trunchiului – rolul acestor muschi este de a sustine coloana. Un exercitiu fizic usor de executat si recomandat in acest sens este urmatorul: se sta intins pe spate, cu bazinul usor ridicat, genunchii indoiti la 90 de grade, talpile lipite de podea si bratele intinse pe langa corp. Se ridica capul si umerii de pe podea (nu mai mult de 5 cm, pentru a nu suprasolicita muschii care leaga coloana vertebrala de picioare), cu bratele intinse pe langa corp, folosindu-se de muschii abdominali superiori. Se revine apoi usor la pozitia initiala.
  • Mersul la inot – inotul nu este recomandat in faza acuta a durerii, dar este foarte indicat cand durerea s-a mai diminuat (de evitat stilul fluture!). Apa ajuta la sustinerea corpului, si deci indeparteaza presiunea dureroasa exercitata asupra nervului inflamat. Exercitiul fizic executat in apa calda relaxeaza muschii si reduce durerea si contractiile.
  • Folosirea picioarelor – aplecarea din mijlocul corpului este total contraindicata. De exemplu, in momentele in care este necesara ridicarea unui obiect de jos, este indicata ingenuncherea sau lasarea pe vine, si folosirea muschilor gambelor pentru ridicarea de jos.
  • Sustinerea partii inferioare a spatelui – se foloseste o perna gonflabila sau un prosop rulat pentru sprijinirea spatelui in momentul asezarii. Se evita sederea in fotoliu sau pe o canapea adanca si moale. Este recomandata sederea confortabila pe un scaun cu spatar drept.
  • Supravegherea greutatii corporale - partea inferioara a spatelui suporta cea mai mare parte a greutatii corpului. Cu cat mai multe kilograme are o persoana, cu atat mai mare este greutatea pe care o sustine coloana, si cu atat mai mult va aparea predispozitia pentru sciatica sau alte afectiuni ale coloanei.
  • Efectuarea de usoare exercitii de intindere si de flexibilitate – acestea permit miscarea coloanei vertebrale, a articulatiilor acesteia si a ligamentelor, evitand astfel sudarea sau anchilozarea datorata formarii tesutului de cicatrizare dupa leziune. Aceste exercitii nu trebuie sa accentueze durerea sau sa o faca sa iradieze in picioare. Daca acest efect este prezent, exercitiul este contraindicat, si va trebui sa se efectueze un consult de specialitate pentru recomandarea exercitiilor indicate.
  • Sederea intr-o pozitie confortabila – gasirea unei pozitii pentru sedere care exercita o presiune redusa asupra nervului deja inflamat. Aceasta pozitie este recomandata sa fie pastrata pe termen lung.

Medicul specializat in ortopedie, John Heller, spune: „Nu trebuie sa intrati in panica daca ati facut o criza de sciatica, dar asteptati-va la dureri nemiloase”. De aceea, controlul de urgenta la un medic specialist va ajuta la tinerea sub control a durerii prin medicamentatie adecvata pentru sciatica, si va preveni o eventuala leziune nervoasa definitiva.

Bibliografie
John G. Heller - Orthopaedic Surgery, 1991 Dictionar de medicina, Bucuresti, 2004