TIPURI DE DEMENTA
Dementa reprezinta un sindrom datorat unei disfunctii cerebrale, cronice sau progresive , ce implica alterarea unor functii corticale superioare. Cea mai pronuntata defectiune neurala este pierderea capacitatii de memorie. Sindromul nu este insotit de obnubilarea constiintei. In schimb, este asociat cu dereglari comportamentale si degradari emotionale. Maladia survine in mai multe boli, generand astfel tipuri diferite de dementa.
DEMENTA IN BOALA ALZHEIMER
Boala Alzheimer este o boala degenerativa progresiva, cu etiologie necunoscuta, asociata cu diminuarea functiilor corticale superioare. Deteriorarea survine in urma unei atrofii cerebrale generalizate. Capacitatile intelectuale se degradeaza proportional cu varsta pacientului. Ii este caracteristic debutul insidios si evolutia progresiva. Procentajul pacientilor cu dementa de tip Alzheimer este de 50-60% din totalul celor cu dementa in general.
a. Dementa in boala Alzheimer cu debut precoce
Maladia apare inaintea varstei de 65 de ani si se caracterizeaza prin alterarea functiilor cognitive. Apar perturbari in buna functionare a capacitatilor mentale superioare. Dementa apare la varsta presenescentei si este cunoscuta sub numele de dementa presenila.
Tabloul clinic cuprinde o serie de simptome:
b. Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv
Dementa isi face aparitia dupa varsta de 65 de ani (perioada senila). Evolutia sa este lenta si progresiva; se caracterizeaza esential prin alterarea memoriei. Este cunoscuta ca dementa de tip senil.
DEMENTA VASCULARA
Conditia se profileaza datorita reducerii fluxului sangvin in creier prin intermediul unor boli vasculare cerebrale sau infarcte repetitive. 10-30% din pacientii cu dementa sunt diagnosticati cu dementa vasculara.
Simptomele se incadreaza in 3 categorii:
Simptome mentale:
Simptome fizice:
Simptome comportamentale:
Tipuri de dementa vasculara:
DEMENTA IN BOALA NIEMANN-PICK
Boala Pick este o forma rara de dementa, care poate fi confundata cu dementa Alzheimer. Incidenta este mai crescuta la femei, decat la barbati, iar varsta la care debuteaza este cuprinsa (in medie) intre 40 si 60 de ani.
Majoritatea celulelor nervoase din corp contin o proteina numita sfingomielina care are rolul de a crea un invelis protector in jurul neuronilor si constituie un izolator electric natural. Aceasta proteina, atunci cand se gaseste in cantitati prea mari, este desfacuta de o enzima. Carenta enzimei respective produce acumularea de sfingomielina in splina, ficat, maduva osoasa, sistemul nervos central si alte tesuturi. Tulburarile consecutive constituie tabloul clinic al bolii Niemann-Pick.
Dementa se produce datorita atrofierii tesuturilor din lobii frontali si temporali ai creierului – zone asociate cu personalitatea, comportamentul si limbajul. Aceasta forma de dementa prezinta urmatoarele simptome:
DEMENTA IN BOALA CREUTZFELDT-JAKOB
Boala Creutzfeldt-Jakob este o afectiune neurologica degenerativa, transmisibila de la om la om, intalnita pe continentul European si cauzata de pironi - un tip de proteine capabile de autoreplicare. Este semnalata mai ales intre practicantii canibalismului.
Dementa dobandita comporta semne neurologice extinse, cauzate de alteratii neuro-patologice specifice. Poate debuta la orice varsta, traseul sau evolutiv fiind de obicei fatal. Decesul se instaleaza intr-un an sau doi.
DEMENTA IN BOALA HUNTINGTON
Boala Huntington reprezinta o tulburare neuronala ereditara cu degenerescente cerebrale incluse. Se caracterizeaza prin dementa, declin cognitiv si incapacitarea de coordonare eficitenta a musculaturii. Afecteaza in general persoane ce au trecut de al treilea deceniu si duce la deces in 10-15 ani.
Simptomele psihice includ:
DEMENTA IN BOALA PARKINSON
Boala Parkinson se prezinta ca o afectiune cerebrala cu efecte degenerative cauzate de distrugerea lent-progresiva a neuronilor. Din diminuarea numarului de celule nervoase , rezulta scaderea productiei de dopamina (neurotransmitator care ajuta la transmiterea semnalelor nervoase intre neuroni) ceea ce duce la conducere ineficienta de semnale electrice si se soldeaza cu tremur, rigididate si pierderea coordonarii.
Caracteristicile dementei in acest caz sunt:
DEMENTA IN SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE (SIDA)
SIDA este cauzata de virusul imunodeficientei umane (HIV) si se caracterizeaza prin distrugerea sistemului imunitar. Pacientul ramane astfel fara nici un mijloc de aparare in fata parazitilor si bacteriilor, iar cele mai simple boli ii pot cauza moartea.
Boala este asociata cu meningita aseptica si encefalopatia acuta, ce produc leziuni remarcabile in sistemul nervos. Acest lucru ar putea explica prezenta caracteristicilor clinice asociate dementei.
DEMENTA IN EPILEPSIE
Epilepsia reprezinta un grup de tulburari neurologice de lunga durata, manifestate printr-o serie de crize convulsive. In cazul epilepsiei, crizele nu par sa aiba vreo pricina aparenta. Daca se detecteaza la un pacient crize convulsive datorate unor anumite cauze, acestea nu sunt neaparat numite si epileptice.
Boala prezinta efecte psihosociale precum izolarea sociala sau stigmatizarea si a fost asociata cu unele tulburari mentale: depresie, tulburari anxioase, migrene si uneori dementa.
DEMENTA IN NEUROSIFILIS
Sifilisul cerebral este o boala cauzata de un microorganism numit treponema pallidum din clasa spirochetelor. Bacteria ajunge in organism pe cale sexuala sau la contactul unui individ cu sangele unui alt individ infectat, apoi se fixeaza in organe.
In sistemul nervos ajunge fie pe cale hematogena, adica se fixeaza pe vasele sangvine cerebrale unde raman chiar si ani de zile deoarece sunt oprite de bariera hemato-encefalica, dar intr-un final patrund; fie pe calea sistemului limfatic din jurul nervilor periferici. Spirocheta migreaza de-a lungul fibrei nervoase si ajunge in lichidul cefalo-rahidian (are rol de limfa in creier) si de acolo produce efecte psihologice polimorfe.
Manifestarile neurale includ:
