Termen cautat
Specialitate

TIPURI DE DEMENTA


Imagini

TIPURI DE DEMENTA

Dementa reprezinta un sindrom datorat unei disfunctii cerebrale, cronice sau progresive , ce implica alterarea unor functii corticale superioare. Cea mai pronuntata defectiune neurala este pierderea capacitatii de memorie. Sindromul nu este insotit de obnubilarea constiintei. In schimb, este asociat cu dereglari comportamentale si degradari emotionale. Maladia survine in mai multe boli, generand astfel tipuri diferite de dementa.

DEMENTA IN BOALA ALZHEIMER

Boala Alzheimer este o boala degenerativa progresiva, cu etiologie necunoscuta, asociata cu diminuarea functiilor corticale superioare. Deteriorarea survine in urma unei atrofii cerebrale generalizate. Capacitatile intelectuale se degradeaza proportional cu varsta pacientului. Ii este caracteristic debutul insidios si evolutia progresiva. Procentajul pacientilor cu dementa de tip Alzheimer este de 50-60% din totalul celor cu dementa in general.

a. Dementa in boala Alzheimer cu debut precoce

Maladia apare inaintea varstei de 65 de ani si se caracterizeaza prin alterarea functiilor cognitive. Apar perturbari in buna functionare a capacitatilor mentale superioare. Dementa apare la varsta presenescentei si este cunoscuta sub numele de dementa presenila.

Tabloul clinic cuprinde o serie de simptome:

  • Tulburari de memorie – constituie primul simptom al bolii; pacientul nu recunoaste numele persoanelor apropiate sau locuri familiare
  • Dezorientare spatio-temporala – individul nu poate preciza unde se afla sau anul curent, nici data de nastere
  • Apraxie - deteriorarea facultatii de efectuare a activitatilor motorii cu toate ca aptitudinile somatice si functia senzoriala sunt intacte (ex. spalatul pe dinti)
  • Agnozie - neputinta de a recunoaste sau identifica obiectele, desi functia senzoriala nu este afectata (ex. nu recunoaste geamurile sau scaunele )
  • Insomnie
  • Idei deliriante, in general de persecutie
  • Halucinatii
  • Crize epileptice

b. Dementa in boala Alzheimer cu debut tardiv

Dementa isi face aparitia dupa varsta de 65 de ani (perioada senila). Evolutia sa este lenta si progresiva; se caracterizeaza esential prin alterarea memoriei. Este cunoscuta ca dementa de tip senil.

DEMENTA VASCULARA

Conditia se profileaza datorita reducerii fluxului sangvin in creier prin intermediul unor boli vasculare cerebrale sau infarcte repetitive. 10-30% din pacientii cu dementa sunt diagnosticati cu dementa vasculara.

Simptomele se incadreaza in 3 categorii:

Simptome mentale:

  • Incetinirea gandirii
  • Pierderi de memorie
  • Halucinatii
  • Modificari de personalitate
  • Confuzie

Simptome fizice:

  • Ameteala
  • Tremur
  • Pierderi de echilibriu
  • Control redus asupra vezicii urinare sau intestinelor

Simptome comportamentale:

  • Izbucniri de ras sau plans in situatii necorespunzatoare
  • Ingreunarea functiei de limbaj
  • Scaderea capacitatii de functionabilitate corespunzatoare in viata cotidiana

Tipuri de dementa vasculara:

  1. Cu debut acut – aparuta in urma infarctelor, trombozelor vasculare cerebrale sau hemoragiilor multiple. Se instaleaza rapid.
  2. Dementa prin infarcte multiple – prezinta evolutie progresiva datorata episoadelor ischemice tranzitoii care provoaca lacune in masa creierului.
  3. Dementa vasculara subcorticala – survenita in urma antecedentelor de hipertensiune arteriala sau distrugerilor ishemice din cortexul cerebral. Poate fi confundata cu dementa Alzheimer.

DEMENTA IN BOALA NIEMANN-PICK

Boala Pick este o forma rara de dementa, care poate fi confundata cu dementa Alzheimer. Incidenta este mai crescuta la femei, decat la barbati, iar varsta la care debuteaza este cuprinsa (in medie) intre 40 si 60 de ani.

Majoritatea celulelor nervoase din corp contin o proteina numita sfingomielina care are rolul de a crea un invelis protector in jurul neuronilor si constituie un izolator electric natural. Aceasta proteina, atunci cand se gaseste in cantitati prea mari, este desfacuta de o enzima. Carenta enzimei respective produce acumularea de sfingomielina in splina, ficat, maduva osoasa, sistemul nervos central si alte tesuturi. Tulburarile consecutive constituie tabloul clinic al bolii Niemann-Pick.

Dementa se produce datorita atrofierii tesuturilor din lobii frontali si temporali ai creierului – zone asociate cu personalitatea, comportamentul si limbajul. Aceasta forma de dementa prezinta urmatoarele simptome:

  • Pierderi de memorie
  • Modificari de personalitate
  • Comportament compulsiv
  • Probleme cu igiena corporala
  • Schimbari bruste ale starii de spirit
  • Imposibilitatea de a empatiza
  • Stari de spirit necorespunzatoare
  • Dificultati de coordonare
  • Mutism
  • Dificultati in alegerea cuvintelor
  • Repetarea cuvintelor, etc.

DEMENTA IN BOALA CREUTZFELDT-JAKOB

Boala Creutzfeldt-Jakob este o afectiune neurologica degenerativa, transmisibila de la om la om, intalnita pe continentul European si cauzata de pironi - un tip de proteine capabile de autoreplicare. Este semnalata mai ales intre practicantii canibalismului.

Dementa dobandita comporta semne neurologice extinse, cauzate de alteratii neuro-patologice specifice. Poate debuta la orice varsta, traseul sau evolutiv fiind de obicei fatal. Decesul se instaleaza intr-un an sau doi.

DEMENTA IN BOALA HUNTINGTON

Boala Huntington reprezinta o tulburare neuronala ereditara cu degenerescente cerebrale incluse. Se caracterizeaza prin dementa, declin cognitiv si incapacitarea de coordonare eficitenta a musculaturii. Afecteaza in general persoane ce au trecut de al treilea deceniu si duce la deces in 10-15 ani.

Simptomele psihice includ:

  • Anxietate
  • Labilitate emotionala
  • Depresie
  • Impulsivitate
  • Iritabilitate
  • Alterarea functiilor corticale superioare, etc.

DEMENTA IN BOALA PARKINSON

Boala Parkinson se prezinta ca o afectiune cerebrala cu efecte degenerative cauzate de distrugerea lent-progresiva a neuronilor. Din diminuarea numarului de celule nervoase , rezulta scaderea productiei de dopamina (neurotransmitator care ajuta la transmiterea semnalelor nervoase intre neuroni) ceea ce duce la conducere ineficienta de semnale electrice si se soldeaza cu tremur, rigididate si pierderea coordonarii.

Caracteristicile dementei in acest caz sunt:

  • Dificultati de rationare
  • Pierderi de memorie
  • Dezorientate
  • Halucinatii
  • Incetinirea gandirii

DEMENTA IN SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE (SIDA)

SIDA este cauzata de virusul imunodeficientei umane (HIV) si se caracterizeaza prin distrugerea sistemului imunitar. Pacientul ramane astfel fara nici un mijloc de aparare in fata parazitilor si bacteriilor, iar cele mai simple boli ii pot cauza moartea.

Boala este asociata cu meningita aseptica si encefalopatia acuta, ce produc leziuni remarcabile in sistemul nervos. Acest lucru ar putea explica prezenta caracteristicilor clinice asociate dementei.

DEMENTA IN EPILEPSIE

Epilepsia reprezinta un grup de tulburari neurologice de lunga durata, manifestate printr-o serie de crize convulsive. In cazul epilepsiei, crizele nu par sa aiba vreo pricina aparenta. Daca se detecteaza la un pacient crize convulsive datorate unor anumite cauze, acestea nu sunt neaparat numite si epileptice.

Boala prezinta efecte psihosociale precum izolarea sociala sau stigmatizarea si a fost asociata cu unele tulburari mentale: depresie, tulburari anxioase, migrene si uneori dementa.

DEMENTA IN NEUROSIFILIS

Sifilisul cerebral este o boala cauzata de un microorganism numit treponema pallidum din clasa spirochetelor. Bacteria ajunge in organism pe cale sexuala sau la contactul unui individ cu sangele unui alt individ infectat, apoi se fixeaza in organe.

In sistemul nervos ajunge fie pe cale hematogena, adica se fixeaza pe vasele sangvine cerebrale unde raman chiar si ani de zile deoarece sunt oprite de bariera hemato-encefalica, dar intr-un final patrund; fie pe calea sistemului limfatic din jurul nervilor periferici. Spirocheta migreaza de-a lungul fibrei nervoase si ajunge in lichidul cefalo-rahidian (are rol de limfa in creier) si de acolo produce efecte psihologice polimorfe.

Manifestarile neurale includ:

  • In perioada de debut: neurastenie, tulburari comportamentale, depresie, paranoia, confuzie.
  • In perioada secundara: un sindrom demential primitiv si progresiv care se caracterizeaza prin atentie diminuata, capacitate redusa de concentrare, declinul memoriei, dezorganizarea personalitatii.
  • In stadiul final: corespunde unui tablou clinic al dementei globale in care simptomele neuropatologice sunt agravate si ating un stadiu extrem. Apar tulburari trofice, imposibilitatea miscarii, insomnii, pierderea controlului sfincterian.
Bibliografie
-Clasificatia Internationala a Maladiilor (CIM) revizia a 10-a a O.M.S. Vol. I, Editura Medicala, Bucuresti, 1993 -http://sanatate.bzi.ro/ -www.sfatulmedicului.ro/ -http://ro.wikipedia.org -http://www.medicalstudent.ro