Termen cautat
Subiect blog

Scrisul copiilor arata nesiguranta si teama


Autor: camy

Copiii nu mai stiu sa scrie. In era SMS-urilor, mail-urilor, facebook-ului, blogurilor si myspace-ului, a tine un creion in mana - in sensul literal - este o activitate desueta, abandonata si poate considerata chiar superflua. Cu toate acestea, nu poate fi inlocuita sub nicio forma de o tastatura electronica, avand in vedere ca scrisul este strans legat de citit si de gandire, prin urmare de procesul cresterii.

Din punct de vedere tehnic, fenomenul se numeste ''disgrafie'' si a fost dintotdeauna prezent la cei tineri, scrie ziarul italian La Stampa. Cu toate acestea, in ultimii 20 de ani, a crescut exponential. Pe de alta parte, atunci cand copiii scriu, grafia lor dezvaluie toata neplacerea lor de a trai intr-o societate competitiva: anxiozitate, inadaptare, dorinta de fuga, cautarea protectiei dar si pur si simplu a unui sistem de reguli sigure si demne de incredere.

Ne aflam in fata unei generatii de copii speriati care incredinteaza secretului grafiei intreaga lor stare de ratacire. O spun grafologii italieni care vor organiza in luna martie, la Florenta, un congres dedicat tinerilor si grafiei lor.

Grafologia este un instrument complex de diagnostic, care permite o lectura transversala a mai multor fenomene. Unele semne intalnite in scrisul copiilor sunt simptomatice sau pot fi identificate drept modele la adolescenti.

De exemplu, tendinta de a scrie ''in stilul presei scrise'' /cu litere despartite/, cu alte cuvinte cu ceea ce Anna Castelli, presedintele Asociatiei italiene de grafologie, a definit ''grafia masca''. ''Este scrisul singuratatii, cu alte cuvinte omologat si anonim, in spatele caruia se ascunde copilul. Prin urmare, este un ecran, o ascunzatoare care dezvaluie insa o dificultate in procesele de identificare si socializare. Este un fenomen foarte des intalnit la copii'', a explicat Anna Castelli.

Grafologii impart cuvantul scris in trei zone orizontale: partea centrala este sfera sinelui in prezent, partea de jos este cea a sentimentelor si instinctelor iar cea de sus este sfera idealurilor, a impulsurilor, a viselor si aspiratiilor. Ei spun ca in prezent scrisul tinerilor este tot mai mult unul ''mediu'', concentrat pe zona centrala. Liniile alungite devin rare. ''Este grafia celor care nu asteapta mult de la viata, nu isi fac iluzii si nu elaboreaza proiecte. Traiesc prezentul si se concentreaza asupra sinelui si asupra grupului celor de o seama, avand o dificultate relationala puternica, dar si un narcisism extrem'', a comentat Castelli.

Sintetizat, este scrisul precarilor, al celor care se logodesc ''pe baza de proiect'', opereaza alegeri ''la termen'', traiesc in regim de colaborare coordonata. Odata cu trecerea anilor, toata lumea a invatat sa scrie literele N si M cu curbele in jos ca si cum ar fi U cursiv. Aceasta trecere nu are loc la multi tineri, in plus se observa ''o prelungire a literelor M si N arcuite, care indica o evolutie scazuta, incetinire dar si, in mod simbolic /arcul/, o nevoie de adapost, de protejare'', mai spune Castelli.

Acelasi lucru se poate spune si despre ''infasurarea'' literelor, cu alte cuvinte exces de litere rotunjite si ingramadite intr-o increngatura unica, unele lipite de altele, aproape de teama, nesigure cum sa continue, potrivit unui fenomen pe care grafologii il numesc ''alipire'', semnele grafice fiind lipite unele de altele pana la disparitia spatiului dintre ele. ''Este dorinta de a fi protejati de pozitia intermediara, de apartenenta la un grup''.

Este vorba de copii speriati si de absenta unor referinte solide: ''Familia este in mult mai mare masura 'afectiva' decat 'normativa', iubeste, dar este mai putin capabila sa furnizeze coduri de referinta pentru a trai'', explica Castelli. Acest lucru transpare cu toata evidenta din incapacitatea de ''a pastra randul drept''. Se incepe scrisul si apoi se inainteza stramb, se pierde directia deviind in sus sau in jos, pentru ca asa e si viata. Scrisul dezvaluie drama.

Subiect