Termen cautat
Categorie

Alergia alimentara


GENERALITATI:

Ce este alergia alimentara?

Alergia alimentara reprezinta o reactie de aparare exagerata a organismului. Acest tip de reactie este declansat in urma ingestiei unor anumite produse alimentare sau a unor anumiti aditivi alimentari considerati periculosi de catre organism. Deosebirea intre alergie si intoleranta sau intoxicatia alimentara, consta in faptul ca alergia de natura alimentara este de fapt reactia sistemului imunitar. Astfel, alergiile alimentare apar ca un raspuns la contactul organismului cu o proteina prezenta in arahide, peste, lapte de vaca sau alte alimente. Prin urmare, alergia la glucide sau la grasimi este imposibila. Singura exceptie in acest sens o reprezinta intoleranta la lactoza, care reprezinta un tip de zahar continut in mod natural de laptele matern. Aditivii alimentari pot reprezenta, de asemenea, un motiv al declansarii reactiilor alergice dupa ingestia unor alimente care ii contin. Aditivii precum sulfitii, salicilatii sau tartrazina pot declansa reactii anafilactice sau crize de astm.

Reactiile alergice se pot declansa si in situatia contaminarii alimentelor cu alti excipienti. Spre exemplu, lecitina din soia nu constituie un alergen, insa in cazul contaminarii produsului care o contine, cu proteine din soia, se poate declansa o reactie alergica alimentara. Simptomele intolerantei alimentare se aseamana cu cele ale alergiei alimentare.

Cauza declansarii unei reactii alergice este, de obicei, ingestia alimentelor alergene. Totusi, inhalarea particulelor alimentare ce au in componenta lor proteine, pot provoca, de asemenea, o reactie alergica, de obicei de intensitate scazuta. Astfel, persoanele alergice la peste pot manifesta semne respiratorii in urma inhalarii de fum produs de gatirea acestuia.

O proportie de 6 pana la 8% dintre copii sunt alergici la cel putin un aliment. Alergia alimentara se poate declansa indiferent de varsta, insa, incidenta acesteia este mai crescuta la varste mai mici de 4 ani. Inaintea implinirii varstei de 4 ani, atat sistemul imunitar, cat si tubul digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate. Acest lucru creste susceptibilitatea celor mici de a dezvolta alergii. In ceea ce priveste sexul, s-a demonstrat ca barbatii sunt de doua ori mai susceptibili de a dezvolta alergii fata de femei. S-au inregistrat si cazuri de alergii alimentare ale caror manifestari au scazut in intensitate sau au disparut pe masura inaintarii in varsta.

Care este mecanismul alergiei alimentare?

Sistemul imunitar al persoanelor alergice reactioneaza doar impotriva unora dintre componentele unui aliment si nu a tuturor substantelor continute de acesta. In cazul in care substantele alergene sunt recunoscute de catre organism, care le considera periculoase, este declansata o reactie prin care se incearca eliminarea lor. Astfel, sistemul imunitar stimuleaza cu ajutorul anticorpilor, eliberarea substantelor inflamatorii precum histamina, prostaglandinele sau leucotrienele. Aceste substante determina aparitia senzatiei de prurit, roseata pielii, creasterea secretiei de mucus sau alte astfel de manifestari. Sensibilizarea organismului la alimentul cu potential alergenic se produce la primul contact, urmand ca la cel de-al doilea sa reactioneze. Alergia alimentara este declansata la cel de-al doilea contact cu alimentul respectiv. Astfel, se considera ca alergia se desfasoara in doua etape. In prima etapa, alergenul intra in contact cu organismul si este preluat de celulele cu rol in imunitate, numite limfocite. Dupa cateva zile sau saptamani de la primul contact cu alergenul, limfocitele incep sa produca imunoglobulinele care se fixeaza pe mastocitele prezente in piele si mucoase. La cel de-al doilea contact cu alergenul are loc atasarea acestuia la nivelul imunoglobulinelor, fapt care stimuleaza activitatea mastocitelor. Activitatea mastocitelor consta in eliberarea histaminelor, prostaglandinelor si a leucotrienelor.

Care sunt factorii de risc?

  • Persoanele cu antecedente atopice sau alergice. In cazul acestor persoane, riscul dezvoltarii de alergii de natura alimentara este de 20 - 40% in cazul in care unul dintre parinti manifesta o alergie si, de 60-80% atunci cand ambii parinti manifesta alergii. O proportie de 5 - 15% dintre pacientii alergici la alimente sufera de aceasta problema fara a avea astfel de antecedente in familie.
  • Persoanele care sufera de astm bronsic.
  • Expunerea timpurie la alergeni de natura alimentara. Acest lucru favorizeaza manifestarea alergiilor alimentare. Din acest motiv este recomandata introducerea treptata si intr-o ordine bine stabilita, a alimentelor de consistenta solida la copii.
  • Persoanele care manifesta alt tip de alergii.
  • Folosirea aditivilor alimentari in continutul din ce in ce mai multor produse contribuie la aparitia alergiilor de natura alimentara.

Care sunt principalele alimente alergene?

Orice produs alimentar are potentialul de a declansa reactii alergice. Exista, insa, o serie de alimente considerate a avea un potential alergenic mult mai crescut. Astfel, alimentele implicate cel mai des in declasarea alergiilor sunt ouale, laptele de vaca, soia, arahidele, pestele, crustaceele si nucile. Alimente cu potential alergenic sunt considerate si fructele exotice, condimentele, mirodeniile, uleiul de floarea - soarelui, faina de grau si susanul. Aceste alimente au un potential crescut de hipersensibilizare al organismului si din prisma faptului ca sansele ca acestea sa fie contaminate cu acarieni sunt mai mari decat in cazul altor alimente.

Ouale

Antigenele principale sunt continute de albus, insa exista si persoane care sunt alergice doar la galbenusul de ou. Principalele antigene, ovalbumina si ovomucoidul isi pastreaza antigenitatea chiar si dupa prepararea termica a oualor.

Arahidele

Arahidele sunt incriminate de declansarea a o treime din reactiile alergice care apar la copiii cu varsta mai mica de 15 ani. Alergia la arahide este considerata a fi una din cele mai severe. In urma sondajelor efectuate, s-a stabilit ca un sfert din reactiile alergice declansate de arahide conduc la aparitia socului anafilactic ce poate duce la moarte.

Laptele de vaca

Beta - lactoglobulina este proteina alergena continuta de laptele de vaca. Structura acesteia nu este afectata de procesul termic, nefiind o proteina termosensibila.

Pestele

In cazul pestelui si a produselor din peste, proteina responsabila de aparitia alergiilor este parvalbumina.


Care sunt simptomele alergiei alimentare?

Primele semne ale alergiilor de natura alimentara apar la scurt timp dupa ingestia alimentelor. Manifestarile apar, de obicei, in mai putin de 4 ore de la contactul cu alergenul.

Manifestarile cutanate

Dermatita atopica este manifestarea principala in cazul alergiilor alimentare, in special in cazul copiilor. Atopia consta in aparitia unor pete rosiatice, calde si pruriginoase in regiunile corporale care au tendinta de a pastra umiditatea. Aceste zone sunt pliurile cutanate din regiunile coatelor, genunchilor, fetei, gatului, membrelor si din zona inghinala. Zonele afectate prezinta piele uscata si ingrosata, senzatie de prurit, tumefactii si roseata. Orice regiune a corpului poate prezenta astfel de manifestari, astfel incat chiar si buzele, scalpul, palmele sau talpile pot fi afectate. Cea mai periculoasa complicatie ce poate surveni in cazul reactiilor alergice este tumefierea zonei laringiene si imposibilitatea respiratiei prin edem Quincke.

Sindromul oral consta in senzatia de furnicaturi aparuta la nivelul zonei gatului si edemul buzelor, asociate cu senzatie de prurit in regiune si dificultati de deglutitie.

Manifestari respiratorii si oculare

Semnele unei reactii alergice severe sunt rinita alergica si conjunctivita alergica. Rinita alergica sau inflamatia alergica a mucoasei nazale se manifesta prin wheezing sau respiratie suieratoare si dispnee expiratorie sau dificultati in respiratie.

Conjunctivita alergica  presupune congestionarea conjunctivei, epifora sau lacrimare, stranut, senzatie de prurit sau, in cel mai rau caz soc anafilatic.

Crizele de astm bronsic se recunosc prin respiratie suieratoare si dificultati respiratorii.

Manifestarile digestive

Semnele digestive clasice ale alergiilor alimentare constau in senzatie de greata sau varsaturi, diaree si dureri abdominale.

Socul anafilactic

Socul anafilactic reprezinta cea mai grava manifestare in cadrul reactiilor alergice. Acesta necesita tratament de urgenta. Instalarea socului anafilactic debuteaza cu stare de indispozitie, eruptii urticariforme insotite de senzatie de prurit si dificultati respiratorii. In unele cazuri se poate produce pierderea cunostintei si scaderea tensiunii arteriale, stop cardiac sau chiar deces.

DIAGNOSTIC:

Anamneza

Informatiile preluate de la pacient sau martorii unui acces alergic sunt foarte importante in stabilirea diagnosticului. Simptomele pot consta in varsaturi, diaree, urticarie, iritatie peribucala, rinita acuta sau criza de astm, aparute dupa cateva ore de la consumul alimentelor cu potential alergen. Alergia alimentara poate fi evocata si in urma esecului unui tratament al alergiei la polen. Acest lucru este posibil din cauza reactiei incrucisate dintre polen si alimente precum alunele.

In urma anamnezei se stabilesc si antecedentele alergice ale pacientului sau ale familiei sale. Pacientul va fi rugat sa evoce alimentele consumate in ultimele opt zile si daca a existat vreo legatura intre acestea si simptomele aparute. Falsele alergii alimentare trebuie selectate si excluse cu atentie. Astfel de false reactii alergice sunt considerate reactiile de intoleranta la alimentele cu un continut bogat in histamina sau tiramina, sau cele care stimuleaza eliberarea histaminei din celulele sangvine, fara a declansa reactii alergice adevarate, dar generand o simptomatologie similara. Principalele alimentele responsabile de alergiile false sunt capsunile, spanacul, rosiile, ciocolata, fructele de mare, branzeturile fermentate si bauturile fermentate. In acest fel, urticaria poate fi manifestata in urma consumului unei salate de rosii, aceasta nefiind de fapt o reactie alergica, ci o manifestare de intoleranta.

"Sindromul restaurantului chinezesc" reprezinta o alta exceptie in ceea ce priveste alergiile alimentare. Acest sindrom apare la persoanele care prezinta intoleranta la glutamatul de sodiu utilizat in mod frecvent in preparatele chinezesti. Manifestarile in acest caz sunt durerile de cap, roseata la nivelul fetei, senzatie de constrictie laringiana si o stare de indispozitie generala.

Testele de provocare

Scopul acestor teste este de confirmare sau infirmare a implicarii alimentului suspectat. Testele de provocare au un rol important atat in stabilirea diagnosticului, cat si in stabilirea terapiei adecvate. Alimentele suspecte se exclud din alimentatie pentru o perioada de 2 saptamani pana la 1 - 2 luni inainte de supunerea la testul de provocare. In situatia in care este imposibil sa se stabileasca un aliment suspect, pacientului i se recomanda un regim alimentar cu produse care prezinta o probabilitate mica de a induce reactii alergice. Alimentele permise in aceasta dieta sunt carnea de miel, orezul, anghinarea, sfecla, spanacul, salata verde, pastarnacul, perele, ananasul, uleiul de masline, sarea, zaharul, otetul sau margarina care nu contine extrase din lapte. Din alimentatie vor fi eliminate cafeaua si ceaiul, bauturile dulci si acidulate din comert si guma de mestecat. Testul de provocare cu alimentul suspect se realizeaza intotdeauna intr-o unitate medicala cu serviciu de urgente. Alimentele de consistenta lichida sau semilichida se prelucreaza prin uscare si inghetare, proces din care rezulta o pulbere. Copiilor cu varsta mai mica de 6 ani li se administreaza alimentul suspect in combinatie cu alte alimente, insa la cei cu varsta mai mare de 6 ani, alimentul suspect se poate administra in capsule. Se exclud testele de provocare in cazul alimentelor implicate cu siguranta in inducerea reactiei anafilactice a pacientului.

Testele alergologice cutanate (prick skin testing)

In cadrul testelor alergologice cutanate, un extras din alimentul suspectat se administreaza intradermic pacientului, urmarindu-se reactia aparuta dupa 15 minute. Rezultatul pozitiv consta in aparitia unei papule cu diametrul mai mare de 3 mm, insa in cazul persoanelor alergice la polen este posibil sa se inregistreze rezultate pozitive fara a manifesta de fapt o reactie alergica la acel aliment.

Testele serologice

Testarea serologica se realizeaza prin dozarea imunoglobulinelor E din ser. Acesti anticorpi sunt crescuti in reactiile alergice de tip imediat. Dozarea imunoglobulinelor este importanta, in special in situatia in care celelalte teste efecuate s-au dovedit a fi neconcludente sau periculoase, fiind pasibile de a genera socul anafilactic.

TRATAMENT:

Actualmente, nu exista un tratament capabil sa previna declasarea reactiilor alergice, acesta fiind inca in stadiu de cercetare. Singura varianta de prevenire a acestor reactii ramane evitarea alimentelor alergogene. Impiedicarea aparitiei reactiilor severe de tip alergic precum anafilaxia, poate fi realizata prin administrarea epinefrinei, insa pentru controlul reactiilor de intensitate scazuta sau pentru ameliorarea simptomelor usoare exista o gama mai larga de tratamente.

Evitarea alimentelor

Evitarea alimentelor alergene si insusirea unui mod de viata sigur pentru persoanele alergice poate fi dificil, in special atunci cand alimentele sunt consumate in cursul calatoriilor sau in cadrul restaurantelor. Alimentele trebuie stocate, pregatite si gatite in conditii de siguranta, iar etichetele care le insotesc trebuie citite cu atentie pentru a avea siguranta ca acestea nu contin ingrediente cu potential alergenic.

Medicamentul administrat in caz de soc anafilactic este epinefrina sau adrenalina, singura capabila sa controleze toate simptomele de tip anafilactic. Persoanele expuse riscului dezvoltarii de reactii de tip anafilactic trebuie sa detina asupra lor, in orice moment, epinefrina injectabila. Medicamentul trebuie sa fie plasat intr-un loc usor accesibil in caz de declansarea unui soc anafilactic. Nu este recomandata expectatia spre scaderea de la sine a intensitatii reactiei. In astfel de situatii se recomanda administrarea imediata a epinefrinei.

Alte medicamente pot fi, de asemenea, de ajutor in controlul reactiilor de tip anafilactic. Corticosteroizii se pot administra in sectia de urgenta pentru reducerea inflamatiei. Actiunea acestora nu este foarte rapida pentru a corespunde tratamentului de urgenta, insa acestia pot fi de ajutor in prevenirea recidivei reactiei de tip anafilactic.
Antihistaminicele sunt cunoscute si sub denumirea de blocante H 1. Acestea sunt administrate cu scopul de a atenua simptomele usoare ale alergiilor, insa nu au capacitatea de a controla o reactie mai severa. Antihistaminicele au capacitatea de a scadea intensitatea simptomatologiei, insa nu pot fi considerate un substitut al epinefrinei. Simptomele atenuate de antihistaminice si steroizi sunt pruritul, stranutul, roseata si urticaria. In cazul eczemelor, cremele hidratante pot fi de un real folos. Sunt disponibile si unguente care contin corticosteroizi precum hidrocortizonul. Pentru reducerea senzatiei de prurit si pentru disparitia eruptiei cutanate pot fi folosite antihistaminicele.

Bronhodilatatoarele, precum albuterolul, contribuie la ameliorarea dificultatilor respiratorii, in urma administratii epinefrinei. Bronhodilatatoarele sunt recomandate in special in caz de astm su respiratie suieratoare si dispnee expiratorie.