Termen cautat
Categorie

Aritmiile cardiace


GENERALITATI:

Ce este aritmia cardiaca?

Exista multe protocoale de clasificare a aritmiilor si a tulburarilor de conducere. Aritmiile se clasifica practic in functie de frecventa si localizarea anomaliilor. Tulburarile de conducere se clasifica de obicei dupa localizarea si gradul blocului. Aritmiile cardiace pot genera debit cardiac scazut daca frecventa ventriculara este prea rapida sau prea lenta.

La un adult fara afectiuni cardiace, o frecventa intre 40 si 160 de batai/minut este de obicei bine tolerata deoarece adaptarea fiziologica poate mentine un debit cardiac si o presiune sangvina adecvata. La adultii cu patologie cardiaca semnificativa o frecventa mai lenta de 50 b/min sau mai rapida de 120 b/min poate diminua debitul cardiac datorita unui ventricul ce functioneaza neadecvat sau a leziunilor celulelor miocardice, a celulelor ischemice, a bolilor valvulare sau a unei combinatii intre toate acestea.

Exista trei mecanisme acceptate ale tahiartimiilor:

  • automatismul crescut al unui centru normal sau ectopic
  • reintrare intr-o cale normala sau accesorie
  • rimuri declansate post depolarizare.

Desi tratamentul este cel mai bine ghidat de intelegerea procesului subiacent exista inca incertitudine legata de mecanismul de procudecere al multor aritmii iar terapia este de multe ori empirica.

Cum se produc aritmiile cardice?

Inima este compusa din trei tipuri diferite de tesuturi specializate:

  • celule pacemaker care se pot depolariza spontan si pot initia un impuls electric (aceasta proprietate poarta numele de automatism);
  • celule care conduc undele electrice mai rapid decat alte celule cardiace, producand propagarea foarte rapida a impulsurilor electrice prin inima si
  • celule contractile care se contracta atunci cand sunt depolarizate electric. Nodul sinoatrial este in mod normal pacemakerul cardiac dominant si se afla la jonctiunea dintre vena cava superioara si atriul drept.

Irigarea cu sange se face din artera nodului sinusal care porneste din primii centimetri ai arterei coronare drepte (55% dintre indivizi) sau din primii milimetri ai arterei circumflexe stangi (45% din populatie). Frecventa normala de descarcare a nodului sinoatrial (SA) este intre 60-100 batai/minut. Impulsul electric generat de catre nodul SA se propaga in unde prin muschii cardiaci ai atriilor activand astfel contractia atriala, in plus fasciculele de conducere atriala specializate (fasciculele internodale anterior, mediu si posterior) servesc la propagarea impulsului electric prin atrii catre nodul atrioventricular (AV).

Deprimarea patologica sau medicamentoasa a activitatii nodului SA duce la modificari electrofiziologice grave ale activitatii atriale. Nodul AV se gaseste sub suprafata endocardului atrial drept si chiar deasupra insertiei cuspei septale a valvei tricuspide. Nodul AV isi primeste fluxul sangvin de la artera coronara dreapta acolo unde aceasta se curbeaza formand artera descendenta posterioara la 90% dintre persoane sau unde se desprinde de artera circumflexa stanga la restul 10% din cazuri, aceasta explicand incidenta crescuta a tulburarilor de conducere AV in infarctele miocardice acute inferioare. Celulele nodului AV dispun de automatism si scapa de sub controlul nodului SA daca frecventa acesuia devine prea mica <60 de batai/min. Orice afectare a sistemului de conducere cardiac duce la aparitia aritmiilor si a tulburarilor de conducere.

Care sunt tipurile de aritmii cardiace?

Aritmiile sunt de doua tipuri:

  1. bradicardie-ritm cardiac lent
  2. tahicardie- ritm cardiac accelerat

I. Bradicardia

Bradicardia se produce atunci cand exista o disfunctie de contractilitate a miocardului rezultand un ritm cardiac mai lent. Netratata, bradicardia poate provoca astenie, vertij, cefalee, lipotimii, sincopa datorita irigarii sangvine cerebrale insuficiente.Bradicardia este tratata atunci cand prezinta simptome ca sincopa sau oboseala severa. Odata cunoscuta cauza bradicardiei se va alege tratamentul corect.

In cazuri de urgenta, atunci cand frecventa cardiaca scade brusc (<40 batai/min) se vor administra medicamente intravenoase pentru a creste rapid bataile inimii (atropină0,5mg i.v. bolus in prima faza, urmata de medicatie cardiotonica daca nu se stabilizeaza) iar daca sistemul electric al inimii este afectat de o anumita boala, se poate implanta un pacemaker.

I.1 Bradicardia sinusala

Bradicardia sinusala apare cand rata nodului sinusal scade sub 60 de batai pe minut. Caracteristicile ECG ale bradicardiei sinusale sunt unde P sinusale si intervale PR normale, conducere AV 1:1 si frecventa atriala sub 60 de batai/minut.

Semnificatie clinica: Bradicardia sinusala reprezinta o suprimare a ratei de descarcare a nodului sinusal. Bradicardia sinusala poate fi fiziologica (la atleti in forma fizica buna, in timpul somnului sau prin stimulare vagala), farmacologica (digoxin, opioizi, rezerpina, antagonisti beta-adrenergici, blocanti ai canalelor de calciu, chinidina), patologica (infarct miocardic acut inferior, presiune intracraniana crescuta, hipersensibilitatea sinusului carotidian, hipotiroidism).

Tratament:

Terapia trebuie sa inceapa cu atropina. Majoritatea pacientilor raspund la una sau doua doze. Isoproterenolul poate fi folosit daca atropina nu are efect. Pacingul cardiac poate fi folosit la pacientii refractari la tratamentul medicamentos. Pacingul intern poate fi este necesar la pacientii cu bradicardie simptomatica sinusala simptomatica, recurenta sau persistenta.

I. 2 Blocurile cardiace

Blocul cardiac este denumirea intreruperii semnalului electric ventricular. Semnalul electric ,in mod normal, provine de la nivelul nodulului sino-atrial situat la nivelul atriului drept si apoi este transmis la nivelul ventriculelor, in asa fel incat sa determine contractia miocardului.

II Tahicardii

Tahicardia se produce atunci cand apare o disfunctie in transmiterea impulsului electric de la nivelul atriilor afectand contractilitatea miocardului si determinand aparitia focarelor ectopice. Exista doua tipuri principale de tahicardii:

II.1 Tahicardii supraventriculare (situate la nivelul atriilor sau nodulului atrioventricular) sunt:

  • Flutter-ul atrial

Flutterul atrial provine in mod normal dintr-o zona bine localizata din interiorul atriilor. Mecanismul exact nu este cunoscut. Studiile intracardiace au demonstrat ca activitatea electrica provine de obicei din portiunea inferioara a atriului drept si se propaga in sus si in stanga. Caracteristicile EKG ale flutterului sunt: frecventa atriala regulata situata intre 250 si 350 batai/min; undele de flutter au forma de "dinti de fierastrau' orientate in sus si cel mai vizibil se observa in derivatiile DII, III si aVF si bloc AV de obicei 2:1 si uneori mai mare rezultand o frecventa ventriculara intre 125-175 batai/min.

Flutterul atrial este de obicei asociat cu afectiuni cardiace si se intalneste cel mai frecvent la pacientii cu boala cardiaca ischemica sau infarct miocardic acut. Cauze mai putin comune includ: cardiomiopatia congestiva, embolia pulmonara, miocardita, traumatism toracic acut si rareori intoxicatie digitalica. Tratamentul cuprinde cardioversia cu enegie scazuta (25-50 J), iar in caz de contraindicatie a cardioversiei se poate folosi digoxin, verapamil, diltiazem.

  • Fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin activitate atriala dezorganizata si rapida. Stimulul electric contracta aleator atriile si cu o frecventa foarte mare, provocand ritm cardiac ventricular foarte rapid afectandu-le functionalitatea. Netratata fibrilatia atriala poate evolua catre trombembolism, infarct miocardic si moarte cardiaca subita.

  • Tahicardia supraventriculara (TSV)

Tahicardia supraventriculara este un ritm regulat rapid produs prin mecanism de reintrare sau de un pacemaker ectopic situat in zonele de deasupra bifurcatiei fasciculului lui Hiss. Varianta prin reintrare este cea mai comuna, acesti pacienti prezentand frecvent episioade simptomatice acute numite tahicardie paroxistica supraventriculara. TSV din focar ectopic provine de obicei din atrii cu o frecventa atriala de 100-250 batai/minut, undele P normale pot fi confundate cu fibrilatia atriala daca exista bloc atrioventricular cu transmitere 2:1 cu rimul sinusal.

TSV prin reintrare este intalnita la majoritatea pacientilor cu TSV in jur de 60% dintre acestia au reintrarea in nodul AV si 20% printr-o cale accesorie. TSV prin reintrare are o frecventa tipica situata intre 160-200 de batai/min adesea este tolerata ore sau zile in sir. Tratamentul imediat consta in masajul sinusului carotidian unilateral, manevra valsalva, administrarea de adenozina 6 mg in bolus iv., se poate continua cu verapamil 0,075-0,15mg/kg.

  • Sindromul Wolf-Parkinson-White (WPW)

În sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW), o cale electrica accesorie aparuta între atrii si ventricule determină batai rapide ale inimii.

Calea electrica accesorie este prezenta la naștere și destul de rara. WPW este detectat în aproximativ 4 din fiecare 100.000 de oameni. Oameni de toate vârstele, inclusiv copiii, pot experimenta simptome în legătură cu sindromul Wolff-Parkinson-White. Cele mai multe persoane ce experimenteze întâi simptomele au varste cuprinse intre 11 si 50 ani.

Episoadele de batai cardiace rapide, de obicei, nu pun viata in pericol car pot determina probleme cardiace grave. Tratamentul pentru sindromul Wolff-Parkinson-White poate opri sau preveni episoade de contractii cardiace rapide. O procedură pe baza de cateter, cunoscut sub numele de ablatie, se poate corecta permanent probleme de ritm cardiac.Simptomele sindromului WPW includ palpitatiile, dispnee / ortopnee, dureri toracice, sincopa.

  • Extrasistola atriala

Extrasistole atriale sunt contractii premature ale inimii și sunt produse de impulsuri provenite de la un focar ectopic situat în pereții atriali. Impulsurile ectopice activeaza atriile în moduri diferite fata de impulsul sinusal, care reflectă morfologii diferite de unda P pe electrocardiogramă.
Extrasistolele atriale pot să apară la persoanele cu o inima sanatoasa (astfel încât acestea nu au o semnificație patologică), la pacientii cu boli de inima (boală cardiacă ischemică, insuficiență cardiacă), la pacientii cu BPOC și hipoxemie (din cauza hipertensiunii) și la pacienții cu hipertiroidism. Extrasistole atriale poate precede instalarea contractiilor atriale supraventriculare a tahicardiilor, flutterului și fibrilației atriale, în special în formele cronice.

II.2 Tahicardii ventriculare

  • Tahicardia ventriculara

Tahicardia ventriculara este foarte rara la pacientii fara o boala cardiaca subiacenta. Cele mai comune cauze sunt boala cardiaca ischemica si infarctul miocardic acut. Printre cauzele mai putin frecvente se numara si cardiomiopatia hipertrofica, prolapsul de valva mitrala si toxicitatea medicamentoasa (simpatomimetice, procainamida, digoxin). Tratamentul medicamentos cuprinde antiaritmicele dar cel mai eficient tratament il reprezinta ablatia chirurgicala prin cateter a tesutului cardiac afectat.

  • Fibrilatia ventriculara

Fibrilatia ventriculara reprezinta depolarizarea si contractia total dezorganizata a unor zone restranse ale miocardului ventricular. EKG-ul fibrilatiei ventriculare prezinta un model in zig zag fin sau grosolan fara unde P sau complexe QRS recognoscibile. In fibrilatia ventriculara nu sunt detectabile pulsul sau tensiunea arteriala. Este o afectiune grava si prima cauza de stop cardiac. Se recomanda defibrilarea precoce la o frecventa initiala de 180 J ajungand pana la 3 incercari cu o frecventa de 360 J daca nu se restabileste ritmul sinusal intre timp

  • Extrasistole ventriculare

Extrasistolele ventriculare se datoreaza unor impulsuri ce isi au originea in una sau mai multe zone din ventriculi. Caracteristicile EKG ale extrasistolelor ventriculare sunt: a) complexe QRS premature si largi; b) nu sunt precedate de unde P; c) segmentul ST si unda T ale extrasistolelor ventriculare sunt orientate in sens opus deflexiunii majoritarii complexelor QRS; d) majoritatea extrasistolelor ventriculare nu afecteaza nodul sinusal asa ca de obicei exista o pauza postectopica complet compensatorie sau extrasistolele ventriculare pot fi interpolate intre doua batai sinusale; e) multe dintre extrasistole au un interval de cuplare fix (0,04 s) fata de bataia sinusala precedenta; f) unele extrasistole ventriculare sunt conduse la atrii producand una P retrograda. Extrasistolele ventriculare sunt foarte frecvente chiar si la pacientii fara afectiuni cardiace, ele apar la aproape toti pacientii cu IMA dar si cu afectiuni ce includ: hipopotasemia, insuficienta cardiaca congestiva, hipoxia, alcaloza, toxicitatea digitalica. Ca tratament se urmareste identificarea afectiunii de baza si se trateaza conform protocoalelor in vigoare, un tratament de electie ramanand betablocantele (metoprolol).

Care sunt cauzele aparitiei aritmiilor?

  • coagulopatiile
  • diabetul zaharat
  • hipertensiunea arteriala
  • stresul
  • varsta
  • arterioscleroza si ateroscleroza care poate determina o scadere a fluxului de sange la nivelul cordului
  • utilizarea unor medicamente precum diuretice, digitalice si antiaritmice
  • bronhopneumonia si insuficienta respiratorie
  • deshidratarea
  • bolile cardiace coronariene si valvulopatiile
  • hipertiroidismul si hipotiroidismul
  • tratament de substitutie hormonala

DIAGNOSTIC:

Examenul clinic
Examenul clinic este foarte important in decelarea unei aritmii deoarece cu ajutorul anamnezei medicul poate afla istoricul familial  si al patologiilor al pacientului si poate determina ascultator un ritm accelerat.

Electrocardiograma de repaus
Caracteristicile traseului ECG permit determinarea tipului de aritmie cardiaca.

Testul de efort (electrocardiograma de efort)
Pacientul trebuie sa isi declanseze un ritm cardiac accelerat facand exercitii pe un stepper sau o bicicleta medicinala in timp ce este conectat la un aparat ECG.

Examene de laborator

Se va recolta o hemoleucograma completa si testele de coagulare impreuna  cu markerii cardiaci (CK-MB, troponina, mioglobina, D-dimeri, etc). Modificarea statusului hematologic duce cu gandul la o anemie sau o coagulopatie.

Radiografia toracica, ecocardiografia si rezonanta magnetica sunt utile in determinarea dimensiunilor cardiace si a miscarilor sale precum si a integritatii functionarii valvelor si a debitului cardiac.

TRATAMENT:

Obiectivele tratamentului

  •      Prevenirea formarii cheagurilor de sânge, pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral
  •      Controlul ritmului cardiac
  •      Restaurarea unui ritm cardiac normal, dacă este posibil
  •      Tratamentul bolilor de baza care ar putea cauza aritmii
  •      Reducerea altor factori de risc pentru boli de inima si accident vascular cerebral

Tratamentul medicamentos

Tahicardiile simptomatice și extrasistolele pot fi tratate cu o varietate de medicamente antiaritmice. Acestea pot fi administrate intravenos într-o situație de urgență, fie oral pentru tratamentul pe termen lung.

La pacienții cu fibrilație atrială, un anticoagulant (agent anticoagulant sau antiplachetar, cum ar fi aspirina) se adaugă de obicei pentru a reduce riscul de cheaguri de sânge și accident vascular cerebral.

Când tahicardiile sau extrasistolele apar frecvent, eficacitatea terapiei antiaritmice poate fi măsurată prin monitorizare electrocardiografică într-un spital, cu ajutorul unui monitor Holter de 24 de ore sau de evaluare a medicamentelor de serie cu teste electrofiziologice.

Simplitatea relativă a tratamentului cu medicamente antiaritmice trebuie puse în balanță cu două dezavantaje. Una dintre ele este că medicamentele trebuie să fie luate zi de zi și pe termen nelimitat. Cealaltă este riscul de efecte secundare. În timp ce efectele secundare sunt un risc prezent la toate medicamentele, cele asociate cu medicamente antiaritmice pot fi foarte greu de gestionat. Acestea includ reactivarea unei aritmii preexistente sau apariția unor noi aritmii la fel de rau ca sau mai rele decât cele de care sunteti tratati.

Unele medicamente antiaritmice prescrise frecvent includ :

  1. Amiodarona (Cordarone, Pacerone)
  2. Bepridil clorhidrat (Vascor)
  3. Disopiramida (Norpace)
  4. Dofetilidă (Tikosyn)
  5. Dronedarona (Multaq)
  6. Flecainida (Tambocor)
  7. Ibutilida (Corvert)
  8. Lidocaină (xylocaine)
  9. Procainamidă (Procan, Procanbid)
  10. Propafenonă (Rythmol)
  11. Propranolol (Inderal)
  12. Chinidina (mai multe denumiri comerciale)
  13. Sotalol (Betapace)
  14. Tocainide (Tonocarid)

Se pot asocia de asemenea medicamente din clasa betablocantelor precum si adaugarea unui plan terapeutic bazat pe medicatie anticoagulanta, cumarinica ( ex. warfarina, trombostop).

Multe tulburări de ritm, în special tahicardiile, raspund la medicamente. Aceste medicamente nu pot vindeca aritmia, dar ele pot ameliora simptomele prin prevenirea episoadelor de preexcitare, scăderea ritmului cardiac în timpul episodului sau scurtarea duratei episodului.

Ablatia prin radiofrecventa

Ce este ablatie prin cateter?

Ablatia prin cateter este o procedura care utilizeaza energie de radiofrecventa (similar cu caldura din microunde), pentru a distruge o suprafata mica de tesut cardiac care provoaca batai de inima rapide si neregulate. Distrugerea acest țesut ajuta la restabilirea unui ritm regulat inimii tale. Procedura se mai numește ablație prin radiofrecvență.

Ablatia prin cateter este utilizata pentru tratamentul tulburărilor de ritm cardiac anormal (aritmii), atunci când medicamentele nu sunt eficiente sau convenabile.

Ablatia prin cateter este o procedură cu risc scăzut, care are o rata de succes în aproximativ 90 la suta din cei care au efectuat operatia.

Pacemaker cardiac sau stimulator cardiac

Un stimulator cardiac este un dispozitiv mic care este plasat în piept sau abdomen pentru a ajuta la controlul ritm cardiac anormal. Acest aparat foloseste impulsuri electrice pentru a solicita inima să bată într-un ritm normal.

În timpul unei aritmii, inima nu poate fi capabila sa pompeze suficient sange pentru a asigura necesitatile sangvine ale corpului. Acest lucru poate provoca simptome cum ar fi oboseala, dificultati de respiratie, sau leșin. Aritmiile severe pot afecta organele vitale ale corpului și poate cauza chiar pierderea conștienței sau moarte.

Defibrilare

Defibrilare este un proces în care un dispozitiv electronic oferă un șoc electric inimii. Acest lucru ajută la restabilirea ritmurilor normale de contracție într-o inimă cu o aritmie periculoasă sau în stop cardiac. În ultimii ani, defibrilatoare portabile mici au devenit disponibile. Acestea sunt numite defibrilatoare externe automate DEA.

Este esențial să se integreze defibrilarea precoce într-un sistem de ingrijire de urgenta cardiovascular eficient.

Pentru a face defibrilarea cat mai repede posibil, un defibrilator trebuie să fie disponibil imediat pentru personalul de urgență in cazul unui stop cardiac. Astfel, toate ambulanțele de urgență și alte vehicule de urgență sau pacientii bolnavi de inima ar trebui să aibă un defibrilator.

Bibliografie
1. http://www.heart.org/HEARTORG/Conditions/Arrhythmia/PreventionTreatmentofArrhythmia/Defibrillation_UCM_305002_Article.jsp 2. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010-Bradycardia and Tachycardia protocols and assesment 3. http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001101.htm

Comentarii

Am 17 ani, si de mai bine de doi cred ca am ceva cu inima sau chiar cu plaminii. In timp ce fac exercitii fizice(chiar si destul de usoare) cit si dupa, bataile inimii si respiratia mi se accelereaza brusc. Credeti ca ar fi tahicardie, sau poate  mai am si vreo afectiune la plamini, care-mi provoaca agravari la inima?

La doctor inca nu am fost, pina acum jumatate de an nu am atras atentia la aceasta problema.

Astept cu nerabdare un raspuns in acest sens, va multumesc anticipat. 

M-am chinuit 7 ani cu aritmia mai precis cu extrasistole ,aproape  zilnic cate 3-4 ore, am facut nenumarate investigatii de specialitate si nimic..am luat metroprorol 7 ani fara rezultate pana cand noul medic de familie caruia Ii multumesc mi-a prescris acum aprox. un an medicamentul ''CONCOR'' de 5 mg. , o pastila zilnic care a facut minuni!! Cei in cauza merita sa se intereseze la medicul lor despre acest medicament si sa-l incerce daca primesc avizul

am inceput un episod de aritmii cu tahicardie sinusala din septembrie . dupa multe vizite la medic mi s-a pus diagnosticul de mio-pericardita , iar tratamenyul a fost betaloc 2/zi si aspenter . acum lichidul s-a retras dar durerile au ramas si respir foarte greu , abia merg . pulmonar nu am nimic , iar cardiac mi s-a infirmat diagnosticul de mio-pericardita si s-a trecut la CMD restrictiv in urmarire . mi s-a recomandat betaloc 1/zi , preductal 2 /zi si axanum 1/zi - deoarece am ulcer . acum incep acest nou tratament insa intrebarea mea este daca este grav . adica m-am obisnuit nitel cu durerile si cu mersul foarte incet , accept incapacitatea mea de munca dar ma gandesc sa nu mi se intample ceva rau . si urmeaza sa fac coronarografie in viitor . multumesc

am fost diagnosticata cu aritmie extrasistolica ventriculara.am inima sanatoasa,dar extrasistolele apar foarte des .inima imi bate cand foarte repede si am acea senzatie de gol ,cand bate prea incet si sare cate o bataie.am inceput sa am si dureri de cap puternice si ameteli.tratamentul este cu nebivolol de 5 mg si aspacardin.zece zile cate o pastila de nebivolol dimineata sapte zile apoi cate o jumatate trei zile,iar aspacardin cate doua comprimate pe zi zece zile.intrebarerea mea este daca am vreo sansa sa ma mai vindec.de sase luni sunt alt om de cand a sufar de aritmie.am 24 de ani.ce imi recomandati? va multumesc anticipat.

Prolapsul de valva mitrala este una din cauzele aparitiei extrasistolelor ventriculare. Prolapsul de valva mitrala determina mai frecvent aparitia extrasistolelor ventriculare, dar pot apare si episoade de tahicardie ventriculara. In plus cred ca ar trebui sa va adresati unui medic endocrinolog (nu ati spus nimic de valoarea analizelor hormonale). Multa sanatate!

Prolapsul de valva mitrala este una din cauzele aparitiei extrasistolelor ventriculare. Prolapsul de valva mitrala determina mai frecvent aparitia extrasistolelor ventriculare, dar pot apare si episoade de tahicardie ventriculara. In plus cred ca ar trebui sa va adresati unui medic endocrinolog (nu ati spus nimic de valoarea analizelor hormonale). Multa sanatate!

Copilul meu,in varsta de 10 ani,se plange uneori de dureri de maini si picioare,in special de picioare.Dupa o seara cu dureri de cap(intensificate la lumina) s-a trezit dimineata cu dureri in ambele picioare,o usoara durere de cap si stare de moleseala.Ne-am dus urgent la un medic pediatru care ne-a dat sa facem un set de analize (HLG, Ca, Mg, glicemie),rezultatul il vom avea peste 2 zile,insa a descoperit la consult o aritmie cardiaca,asa ca ne-a dat trimitere si la un medic specialist cardiolog(care acum e in concediu!).Pana ajungem la consultul de specialitate,aveti vreun raspuns la grijile mele?!Este ceva grav?Ar trebui sa facem de urgenta un consult la inima?Din ce cauza apar aceste aritmii la copii?!Mentionez ca pe la varsta de 5-6 ani,acelasi medic pediatru i-a auzit un suflu sistolic la inima si atunci,tot asa,ne-a trimis la specialist,care dupa un EKG mi-a spus ca inima copilului e in ordine,sa nu imi mai fac griji.Copilul e foarte activ,face sport de mic,ocazional,iar acum,de 3 luni,face handbal,de 2 ori pe saptamana, 1h si 30 minute;in timpul catorva meciuri la care am fost prezenta,am observat ca se inroseste tare la fata,dupa 10 minute de joc , si parca nu mai putea sa alerge.Are o problema la inima cu adevarat,sau e doar oboseala normala cauzata de lipsa unei conditii fizice viguroase?Copilul are 30 kg si 130 cm.Va multumesc.

Buna seara!     Rugamintea mea este daca imi puteti explica urmatoarele , sunt recent diagnosticata cu  depolarizare  ventriculara prematura - aritmie extrasistolica ventriculara clasa lown 3 B .    Am facut urmatoarele  investigatii ......                 -ECG- RS, FRECV  80/MIN,ESV,FARA ALTE MODIFICARI PATOLOGICE.         HOLTER   ECG -ARITMIE EXTRASISTOLICA  VENTRICULARA CLS. LOWN  3 B  ( MORFOLOGIE  DE BRS )                      ECOCARDIOGRAFIE - CAVITATI CARDIACE DE DIMENSIUNI NORMALE ,FE=79% ,FS=48% ,VMP NORMALA ECOGRAFIC SI VMA  HIPERMOBILA CU PROLAPS               SCINTIGRAFIE  TIROIDIANA  -LD  DIMENSIUNI  NORMALE CU ZONE DE HIPERCAPTARE ,LS MAI REDUS CA DDIMENSIUNI CU HIPOCAPTARE NEOMOGENA .                                  SCINTIGRAFIE  MIOCARDICA DE EFORT -  USOARA REDUCERE A  PERFUZIEI  DE  LA NIVELUL PERETELUI  ANTERIOR.                       MENTIONEZ  CA , AM ZI DE ZI  MOMENTE DE AMETELI ,DURERI  IN CEAFA, O SENZATIE  SCURTA DE CAP GOL ,  CONFUZIE, PIERDERI DE   ECHILIBRU  SI GLEZNELE UMFLATE (PREDOMINANT STANGA )CAND MA APLEC AM SENZATIA UNEORI CA IMI FALFAIE INIMA ,  SIMT IN UNELE MOMENTE CA INIMA IMI BATE IN GAT  SI PE  PIEPT ( PUTERNIC) SI CATEODATA NU SIMT CUM BATE.................URMEZ TRATAMENT  2 LUNI CU ,BETALOC ZOC 50 mg 1 cp /2 zi , ASPACARDIN 1 cp/2 zi , PREDUCTAL 1cp  35 mg /2 zi ,ASPENTER 1 cp zi ,CRESTOR  1 cp /zi  ,regim alimentar hipolipidic ,efort fizic in limita tolerantei.   Revin peste 2 luni la medic pentru reevaluare scintigrafie miocardica de efort si in functie de  aceasta am inteles ca poate voi face o coronarografie.   Am  motive de ingrijorare ?  Ce riscuri sunt ? La ce sa ma astept pe viitor ?     Am  40 ani ,o viata si cu bune si cu rele ,stres destul , fumatoare .......              Va multumesc !   cu stima  karmen.

TATA LA 65 ANI,NU  A PUTUT FI SALVAT DIN CAUZA NEPRICEPERI DR VENTER DAN,ASA E IN ROMINIA,BANI STIU SA IA DAR SA-SI DA INTERESUL PENTRU PACIENTI MAI PUTIN....SUNT FFF SUPARATA PE SISTEMUL MEDICAL

tata a murit la 65 ani in urma unei interventi chirurgicale de peritonita.Cu toate ca se stia ca sufera de aritmie crdiaca a fost operat la spitalul de urgenta de catre dr Venter Dan.Dupa operatie la 10 zile(i facut externarea la 7 zile)tata a murit;cauza embolie pulmonaraDOCTORUL VENTERnu ia administrat tratament anticuagulant dupa operatie,informandune ca tata se simte rau ca e ANEMIC .....asa tata int-un spital asa de mare a decedat  NU INTELEG SI TOT MA GINDESC CUM NU AM PUTUT SA-L SALVAM,VREAU COMENTARI...

Pagini