Ateroscleroza

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Diagnostic
3. Tratament

Simptome

Ameteala, Durere in piept, Durere la nivelul fesei, Durere la nivelul piciorului, Durere toracica, Afazie, Dispnee, Somnolenta

Categorii de medicamente

Sistem cardiovascular

TERAPIA CORDULUI

Imagini

GENERALITATI:

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza cuprinde un grup de boli caracterizate prin ingrosarea si indurarea peretelui arterial, cu reducerea progresiva a lumenului si aparitia unor tablouri clinice ischemice in teritoriul arterial interesat.

Cand apare ateroscleroza?

Desi numele sugereaza o afectiune care ar afecta doar persoanele in varsta, ateroscleroza debuteaza in realitate mult mai devreme. Prezenta placilor de aterom la nivelul unor artere majore a fost demonstrata dupa autopsierea tinerilor soldati americani omorati in timpul razboiului din Vietnam. Procesul de ateroscleroza a fost intalnit si la copii de 10-12 ani, care au decedat datorita accidentelor de motocicleta. In concluzie, procesul de ateroscleroza, incepe din copilarie.

Care este fiziopatologia aterosclerozei?

Placa de aterom este alcatuita din lipide (colesterol si fosfolipide), celule inflamatorii (macrofage in special), testut conjunctiv, celule musculare netede, depozite de calciu si trombi. Arterele sunt vase de sange alcatuite din 3 straturi (intima, medie, adventice). In general, placile de aterom se formeaza la bifurcatia arterelor, unde exista turbulente ale fluxului laminar al sangelui. Acest tip de curgere a sangelui inhiba oxidul nitric, care are efect antiiflamator si vasodilatator. Leziunea endoteliala determina acumularea de celule inflamatorii. In starile de hipercolesterolemie (colesterol crescut), in intima arterelor se acumuleaza lipoproteine (particule ce transporta colesterol si trigliceride). In timp ce leziunea aterosclerotica se complica, se acumuleaza celule musculare netede cu formarea unei placi fibroase subendoteliala. Prin depunere de calciu, in timp apare calcificarea interiorului placii. Placile de aterom se impart in stabile si instabile. Placa de aterom are un dop fibros, care se poate rupe in timp, declansand hemoragie. Secundar ruperii placii de aterom, trombocitele (plachete sanguine) vin sa astupe leziunea. Sunt 5 cai prin care poate evolua acest proces: obstructia imediata a vasului, embolizarea trombului, embolizarea continutului placii de aterom rupte, modificarea placii de aterom secundar incorporarii trombului in placa si umplerea placii cu sange, care devine proeminenta si poate determina ocluzia imediata a arterei.

Care sunt factorii de risc ai aterosclerozei?

Printre factorii predispozanti ai aterosclerozei sunt:

Factori modificabili:

• Sexul masculin
• Varsta
• Antcedente heredocolaterale (in familie) de ateroscleroza prematura

Fcatori nemodificabili:

• Dslipidemia (cresterea colesterolului din sange, in special LDL-colesterol)
•  Hipertensiunea arteriala
•  Diabetul
• Fumatul (inclusiv fumatul pasiv)

Alti factori care cresc riscul de ateroscleroza sunt hiperhomocisteinemia, cresterea CRP (marker al inflamatiei), infectia cu Chlamydia pneumoniae (agent microbian care produce disfunctie endoteliala prin invazie directa), insuficienta renala (prin agravarea hipertensiunii, cresterea lipoproteinelor, homocisteinei, fibrinogenului).

Care sunt consecintele aterosclerozei

Patologie care afecteaza toate arterele, ateroscleroza, este asimptomatica mult timp. Primele manifestari clinice apar cand placa a crescut suficient cat sa modifice curgerea normala a sangelui. Persoanele cu factori de risc (fumat, hipercolesterolemie, obezitate) pot avea arterele obstruate in proportie de 50%, fara a avea nici un simptom. Manifestarile clinice apar cand lumenul arterial este ingustat in proportie de peste 70%. Printre consecintele aterosclerozei se numara infacrtul miocardic acut, acidentul vascular cerebral ischemic, arteriopatia obliteranta a memebrelor inferioare.

Care sunt manifestarile aterosclerozei?

Manifestarile clinice ale aterosclerozei depind atat de teritoriul afectat cat si de gradul de obstructie al vasului afectat. Ateroscleroza reprezinta una din cauzele principale de boala coronariana, accidente vasculare cerebrale si de arteriopatie obliteranta de membre inferioare.

Ateroscleroza cerebrala  este cauza majoritatii accidentelor vasculare cerebrale ischemice. Manifestarile clinice depind de partea de creier afectata. Printre simptome se numara afazie (tulburare de limbaj), hemipareza, somnolenta, amnezie, scaderea capacitatii intelectuale, dementa, iritabilitate.

Ateroscleroza coronariana este cauza cardiopatiei ischemice. Boala corornariana se poate manifesta prin angina stabila sau sindroame coronariene acute. Durerea din angina pectorala stabila apare de obicei la efort si se manifesta prin durere retrosternala sau precordiala cu caracter de gheara sau apasare, putand iradia pe gat, mandibula, umeri, brat stang. Sindromul coronarian acut se imparte in angina instabila, infract cu supradenivelare de segment ST si infarct fara supradenivelare de segment ST.

Ateroscleroza memebrelor superioare sau inferioare se manifesta prin cludicatie intermitenta (durere cu caracter de constrictie localizata la nivelul fesier, partii dorsale a coapsei, gambei, sau labei piciorului, ce apare la un anumit perimetru de mers si cedeaza la repaus), parestezii.

Nefroangioscleroza (ateroscleroza arterei renale) determina hipertensiune arteriala secundara.

Care este diagnosticul?

Ateroscleroza coronariana este cauza bolii coronariene ischemice. Modificarile electrocardiografice sugestive de infarct miocardic (supradenivelare de segment ST, unde T negative, unde Q patologice), asociate cu modificari biochmice (cresteri ala troponinelor, creatin kinazei MB), si simptomatologie clinica specifica sunt indicator al obstructie unei/mai multor coronare.

Examenul obiectiv sugestiv pentru prezenta aterosclerozei include xantelasme (pete de culoare galbena ce apare la nivelul pleoapelor), xantoame (noduli galbeni localizata pe tegumente), sufluri si pulsuri diminuate sau abolite la nivelor arterelor mari (carotide, iliace, femurale).
Intotdeauna examinarile paraclinice sunt obligatorii pntru a evalua sediul aterosclerozei. Metode paraclince de investigare:

1. Ultrasonografia Doppler – metoda neinvaziva ce permite, sa evalueze viteza si uniformitatea fluxului sanguin arterial, precum si conturul si linearitatea vasului. De asemenea cu ajutorul ecografiei Doppler, putem vedea atat teritoriul afectat (pentru arterele carotide, iliace, femurale, tibiale, aorta), cat si gradul de obstructie al vasului. Ecografia Doppler este un prim pas in diagnoticarea aterosclerozei. In mjoritatea cazurilor, investigatiile continua cu metodele invazive.

2. Examenul radiologic – prezenta radiologica la nivelul arterelo a calcifierilor este un indicator al prezentei aterosclerozei. Pe radiografia cord-plaman se poate vizualiza calcifierea butonului aortic. Examenul oftalmlogic (fundul de ochi) paote evidentia prezenta aterosclerozei la nivelul artrelor retiniene.
3. Coronarografia – metoda invaziva, ce permite vizualiazrea cu exactitate a coronarei afectate precum si evaluarea gradului de stenoza. De asemenea, coronarografia permite si gest terapeutic prin montare de stent-uri la nivelul vasului afectat.

4. Angiografia de membre – metoda invaziva care evidentiaza atat prezenta placilor de aterom cat si gradul de stenoza al vasului. Permite dilatare cu sau fara montare de stent-uri.

5. Angio-CT sau angio-RMN - metode non-invazive ce pot inlocui angiografia.

6. Scintigrafia - metoda ce utilizeaza radionuclizi. Furnizeaza date cu privire la fluxului circulator coronarian si al reducerii acestuia. Astfel, acesata metode vizualizeaza defectele de perfuzie ale miocardului.
In profida tuturor tehnicilor de depistare ale aterosclerozei, diagnosticul este pus adesea cand vasul este stenozat peste 50%. Manifestarile clinice care il aduc pe pacient la medic sunt cele secundare scaderii perfruziei la nivelul unui organ (de cele mai multe ori vital) datorita aterosclerozei prezente la acel nivel.

DIAGNOSTIC:

Care este diagnosticul?

Ateroscleroza coronariana este cauza bolii coronariene ischemice. Modificarile electrocardiografice sugestive de infarct miocardic (supradenivelare de segment ST, unde T negative, unde Q patologice), asociate cu modificari biochmice (cresteri ala troponinelor, creatin kinazei MB), si simptomatologie clinica specifica sunt indicator al obstructie unei/mai multor coronare.

Examenul obiectiv sugestiv pentru prezenta aterosclerozei include xantelasme (pete de culoare galbena ce apare la nivelul pleoapelor), xantoame (noduli galbeni localizata pe tegumente), sufluri si pulsuri diminuate sau abolite la nivelor arterelor mari (carotide, iliace, femurale).
Intotdeauna examinarile paraclinice sunt obligatorii pntru a evalua sediul aterosclerozei. Metode paraclince de investigare:

1. Ultrasonografia Doppler – metoda neinvaziva ce permite, sa evalueze viteza si uniformitatea fluxului sanguin arterial, precum si conturul si linearitatea vasului. De asemenea cu ajutorul ecografiei Doppler, putem vedea atat teritoriul afectat (pentru arterele carotide, iliace, femurale, tibiale, aorta), cat si gradul de obstructie al vasului. Ecografia Doppler este un prim pas in diagnoticarea aterosclerozei. In mjoritatea cazurilor, investigatiile continua cu metodele invazive.

2. Examenul radiologic – prezenta radiologica la nivelul arterelo a calcifierilor este un indicator al prezentei aterosclerozei. Pe radiografia cord-plaman se poate vizualiza calcifierea butonului aortic. Examenul oftalmlogic (fundul de ochi) paote evidentia prezenta aterosclerozei la nivelul artrelor retiniene.
3. Coronarografia – metoda invaziva, ce permite vizualiazrea cu exactitate a coronarei afectate precum si evaluarea gradului de stenoza. De asemenea, coronarografia permite si gest terapeutic prin montare de stent-uri la nivelul vasului afectat.

4. Angiografia de membre – metoda invaziva care evidentiaza atat prezenta placilor de aterom cat si gradul de stenoza al vasului. Permite dilatare cu sau fara montare de stent-uri.

5. Angio-CT sau angio-RMN - metode non-invazive ce pot inlocui angiografia.

6. Scintigrafia - metoda ce utilizeaza radionuclizi. Furnizeaza date cu privire la fluxului circulator coronarian si al reducerii acestuia. Astfel, acesata metode vizualizeaza defectele de perfuzie ale miocardului.
In profida tuturor tehnicilor de depistare ale aterosclerozei, diagnosticul este pus adesea cand vasul este stenozat peste 50%. Manifestarile clinice care il aduc pe pacient la medic sunt cele secundare scaderii perfruziei la nivelul unui organ (de cele mai multe ori vital) datorita aterosclerozei prezente la acel nivel.

TRATAMENT:

Care este tratamentul?

Ateroscleroza este o boala degenerativa multifactoriala. Multi dintre factorii de risc care duc la agravarea aterosclerozei sunt modificabili. Asadar, putem amnana agravare ei prin eliminarea si controlul unuia sau mai multor factori de risc. Factori de risc precum fumatul, sedentarismul, alimentatia bogata in grasimi animale, obezitatea, pot fi evitati. Alti factori de risc, cum sunt hipertensiunea arteriala sau diabetul pot fi controlati prin dieta si tratament medicamentos.

Preventia aterosclerozei ar trebui privita mult mai serios atat de pacient cat si de medic. Optimizarea profilului factorilor de risc inainte ca ateroscleroza sa devina manifesta ar trebui sa fie unul dintre obiectivele medicului curant. Preventia aterosclerozei ar tebui inceputa inca din copilarie prin implementarea unui regim de viata santos, ce include activitate fizica regulata si o dieta echilibrata. Aceste masuri ar trebui aplicate in special la copiii cu istoric familial de evenimente cardio-vasculare. Masurile igieno-dietetice au ca scop regresia placilor de aterom. Un nivel al LDL sub 70 mg/dL, ar trebui sa fie tinta pacientilor cu risc crescut de evenimente cardio-vasculare.

Masuri igieno-dietetice:

• Oprirea fumatului
• Regim dietetic – o dieta echilibrata reprezinta un pas important in mentinerea unui organism sanatos. Dieta trebuie sa fie saraca in grasimi de orgine animala (unt, smantana, untura, slanina). Se recomada scaderea aportului si de carbohidrati simpli, si cresterea aportului de fructe si legume. Consumul de fructe si legume, minim 5 portii pe zi, par a vea un efect benefic in reducerea riscului de ateroscleroza. Flavonidele, care se gasesc in strugurii negrii si rosii, in vinul rosu, ceaiul negru, par a avea rol protector la nivelul vaselor de sange. De asemenea avand in vedere riscul cardio-vascular crescut al pacientilor cu obezitate, o dieta hipocalorica este indicata in cazul unor kilograme in plus. Cel mai periculos este tipul de obezitate masculin, cu acumulare grasimii la nivel abdominal. Acest tip de obezitate se asociaza scaderea tolerantei la glucoza.
• Scaderea nivelurilor de lipide – o dieta scazuta in grasimi animale ar trebui indicata la toti pacientii cu hiperlipidemie, cu boala vasculara cunoscuta sau cu mai multi factori de risc cardio-vasculari prezenti. Alimentele cu un nivel lipidic scazut sunt legumele, carnea slaba, ouale (albusul), branza de vaci, iaurtul, pestele, fructele, cerealele. Aportul zilnic de lipide nu trebuie sa depaseasca 20g.
• Exercitii fizice regulate -  se recomanda 30-45 de minute de exercitii fizice in fiecare zi.
• Controlul hipertensiunii arteriale – dieta hiposodata, alaturi de tratamentul medicamentos reprezinta metodele de electie in controlul tensiuni arteriale. Valorile tensiunii arteriale trebuia sa tina cont de varsta pacientului, precum si de comorbiditatile asociate.
• Controlul diabetului zaharat – controlul glicemiei, prin dieta, medicatie orala sau insulina incetineste procesul aterosclerozei si aparitia complicatiilor microvasculare.

Tratament farmacologic:

• Hipolipemiante:

1. Statine – se recomanda pacientilor cu un nivel alLDL crescut, sau cu LDL normal si CRP (proteina  C reactiva) crescuta. Printre efectele secundare ale acestor medicamente se numara miozita (modificari inflamatorii la nivel muscular) si cresterea enzimelor hepatice. De aceea este nevoie de dozarea transaminazelor o data la 6 luni, in cazul tratamentului cu statine.
2. Fibrati – se recomanda pacientilor cu hipertrigliceridemie. Printre reactiile adverse se numara cresterea transaminazelor (enzime hepatice), fenomene de miozita, si scaderea libidoului. Fibratii nu se administreaza in caz de insuficienta hepatica sau renala.
3. Inhibitori de PCS K9 – medicament nou, utilizat pentru scaderea LDL. Are efecte similare statinelor, dar fara a avea efectele lor secundare. Se administreaza subcutanat, o data la doua saptamani.

• Antiagregante plachetare – impiedica agregarea trombocitara. Avand in vedere ca placa de aterom se complica prin fisurare sau rupere, urmata de activarea plachetara si tromboza, rolul acestor medicamente in preventia evenimentelor cardio-vasculare este bine stabilit. Aspirina, cel mai utilizat antiagregant plachetar, se recomanda atat in preventia primara la pacientii cu risc cardio-vascular crescut, cat si in cea secundara.
• Acid folic – se administreaza pentru prevenire hiperhomocisteinemiei.

Tratament naturist:

Tratamentul naturist este de luat in calcul ca adjuvant al terapiei farmocologice. Terapie naturista NU inlocuieste regimul igieno-dietetic si in unele cazuri nici terapia medicamentoasa! Printre plantele utilizate se numara anghinarea, coacazul negru, coada soricelului, iarba mare, macesul, mesteacanul, paducelul, papadie, saschiul mic, patlagina, trifoiul de camp, viscul. In general se bea cate 2 cani zilnice de infuzie, decoct sau macerat, in functie de planta utilizata. Desi este un tratament naturist, acesta nu trebuie urmat dupa ureche, un timp indelungat. Utilizate timp inedelungat, plantele pot determina unele efecte nocive. Trebuie avuta grija in special la plante precum iarba mare, vascul, trifoiul de camp. Plantele pot fi utilizate singure sau in amestec, in functie de recomandarile fitoterapeutului.

Pacientul cu  factori de risc pentru ateroscleroza trebuie investigat si tratat din timp. Educatia privind modul corect de alimentare, ar trebui inceputa inca din adolescenta, mai ales in cazul unui istoric heredocolateral de patologie cardio-vasculara. De asemenea e necesar sa intelegem si necesitatea efectuarii de exercitii fizice zilnice.  Prin implementarea unor masuri de preventie corecte, cat si prin administrarea unei terapii corespunzatoare, putem preveni complicatiile secundare aterosclerozei.

• Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii
• Versiune tipar
• Versiune PDF