Termen cautat
Categorie

Boala Addison


Autor: camy

GENERALITATI:

Ce este boala Addison?


Boala Addison este o tulburare endocrina care apare atunci cand glandele suprarenale nu produc cantitati suficiente de hormon cortizol si, in unele cazuri, de aldosteron. Boala este de asemenea numita insuficienta corticosuprarenaliana sau hipocorticism. Boala Addison apare la toate grupele de varsta si afecteaza barbatii si femeile in mod egal. Boala se caracterizeaza prin scadere in greutate, slabiciune musculara, oboseala, scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) si, uneori, inchiderea la culoare a pielii.
Cortizolul este un hormon glucocorticoid produs de glandele suprarenale, situate deasupra rinichilor. Principalele efecte ale cortizolul in organism sunt: mentinerea tensiunii arteriale si a functiei cardiace, scaderea raspunsului sistemului imunitar (imunosupresie), reducerea inflamatiei (efect antiinflamator), reglarea metabolismului proteinelor, carbohidratilor si grasimilor,etc. Cantitatea de cortizol este reglata de hipotalamus si glanda pituitara (hipofiza), o glanda de dimensiuni mici situata la baza creierului. Hipotalamusul secreta hormoni care stimuleaza glanda pituitara. Glanda pituitara raspunde prin secretia de hormoni care regleaza functia glandelor suprarenale, ACTH ( adrenocorticotropina). ACTH-ul este un hormon care stimuleaza glandele suprarenale. Aldosteronul este un hormon mineralcorticoid secretat la nivelul suprarenalei. Aldosteronul are rolul de a controla absorbtia de sare, potasiu si apa din organism si tensiunea arteriala, iar la nivelul rinichilor regleaza echilibrul hidro-electrolitic.

Care sunt cauzele aparitiei bolii Addison?

Exista doua tipuri de insuficienta corticosuprarenaliana:

Insuficienta corticosuprarenaliana primara


Insuficienta corticosuprarenaliana primara apare atunci cand partea periferica a glandei suprarenale (care produce corticosteroizi) este deteriorata si nu produce o cantitate corespunzatoare de hormoni. Cauzele aparitiei insuficientei corticosuprarenaliene sunt:

  • Boala autoimuna - boala caracterizata printr-o agresare a glandelor suprarenale de catre propriul sistem imunitar. In mod normal anticorpii produsi de sistemul imunitar ajuta la protejarea organismului impotriva virusilor, bacteriilor si altor substante straine. O boala autoimuna apare atunci cand sistemul imunitar produce anticorpi care ataca tesuturile propriului organismului.
  • Tumori care intereseaza glandele suprarenale- glandele suprarenale sunt cel mai frecvent sediul metastazelor cancerului pulmonar.
  • Sangerare la nivelul glandelor suprarenale ca un efect secundar al medicamentelor anticoagulante.
  • Infectii ale glandelor suprarenale, cum ar fi tuberculoza, HIV sau anumite infectii bacteriene, cum ar fi meningococcemia (infectie cauzata de meningococ).
  • Interventii chirurgicale (extirparea unei parti a suprarenalelor) sau radioterapia.
  • Aplazia suprarenala este absenta congenitala a dezvoltarii glandei suprarenale.
  • Afectarea glandelor suprarenale in timpul stadiilor avansate ale sarcinii sau in timpul nasterii copilului.
  • Folosirea anumitor medicamente, cum ar fi dozele mari de ketoconazol.

Insuficienta corticosuprarenaliana secundara


Insuficienta corticosuprarenaliana secundara poate fi cauzata de o afectiune a glandei pituitare. Glanda pituitara produce un hormon numit hormon adrenocorticotrop (ACTH) care stimuleaza glandele suprarenale sa produca hormoni. In cazul in care glanda pituitara nu este in masura sa produca suficient ACTH, glandele suprarenale nu vor fi stimulate sa produca hormoni. De asemenea insuficienta corticosuprarenaliana secundara poate apare temporar dupa intreruperea brusca a tratamentului cu un corticosteroid (cum ar fi prednisonul). Corticosteroizii sunt prescrisi pentru tratamentul mai multor afectiuni, cum ar fi astmul bronsic, artrita reumatoida, colita ulcerativa,etc.


Care sunt simptomele bolii Addison?

Simptomele bolii Addison de obicei apar treptat : oboseala, slabiciune musculara, scaderea poftei de mancare, pierdere in greutate, greata, varsaturi, diaree, etc. Tensiunea arteriala este scazuta provocand ameteli, lesin, tulburari de echilibru, tulburari de vedere,slabiciune, tulburari cognitive.
Boala Addison se caracterizeaza prin modificari ale pielii cu zone de hiperpigmentare (inchidere la culoare); aceasta inchidere la culoare a pielii este mai vizibila la nivelul cicatricilor, pliurilor pielii, zonelor de presiune ( cum ar fi coatele, genunchii si degetele de la picioare ), buzelor si mucoaselor.
Boala Addison poate provoca iritabilitate si depresie. Din cauza pierderii de sare, apetitul crescut pentru alimentele sarate este frecvent intalnit. Hipoglicemia (nivelul scazut al concentratiei de glucoza in sange) este mai severa la copii decat la adulti. La femei ciclul menstrual pot deveni neregulate sau chiar poate apare amenoreea (absenta menstruatiei).
Deoarece simptomele se instaleaza treptat, acestea de cele mai multe ori nu sunt detectate pana cand nu se instaleaza criza adrenergica (criza addisoniana sau insuficienta suprarenala acuta). Aceasta criza este provocata de un eveniment stresant, ca de exemplu o infectie severa, o trauma, un procedeu chirurgical sau deshidratare. Organismul nu este capabil sa produca o cantitate suficienta de cortizol pentru a face fata stressului. In cazul in care criza Addisoniana nu este tratata pacientul poate muri din cauza socului cauzat de scaderea brusca a tensiunii.
Simptomele crizei adrenergice sunt:

  • Durere brusca localizata la nivelul zonei inferioare a spatelui, abdomenului sau picioarelor
  • Varsaturi severe si diaree
  • Deshidratare
  • Tensiune arteriala scazuta
  • Pierderea cunostintei, stare confuzionala
  • Slabiciune extrema, senzatie de lesin iminent
  • Comportament anormal : neliniste, confuzie, senzatie de frica nemotivata
  • Febra inalta
  • Paliditate extrema cu buzele si lobul urechii cianotice (culoare violeta).

DIAGNOSTIC:

In faza incipienta boala Addison poate fi dificil de diagnosticat. Cercetarea atenta a tuturor simptomelor si mai ales hiperpigmentarea pielii fac doctorul sa suspecteze boala Addison.


Analizele de laborator


Diagnosticul bolii este confirmat de teste de laborator. Scopul testelor este de a determina daca exista o deficienta de cortizol in organism, iar apoi de a stabili cauza acestor deficiente.
Analizele de laborator evidentiaza:

  • hiponatremie (scaderea nivelului de sodiu din sange)
  • hiperkaliemie (cresterea nivelului de potasiu din sange)
  • acidoza metabolica ce corespunde unei deficiente a eliminarii acizilor prin urina
  • hipoglicemie (diminuare a nivelului de glucoza din sange)
  • hematocritul este marit
  • nivel crescut de uree in sange
  • cantitatea de cortizol din sange este redusa (sub 50 ng/ml)
  • nivelul de ACTH este ridicat


Testul de stimulare ACTH
Este cel mai specific test pentru diagnosticarea bolii Addison. In timpul testului, nivelul de cortizol din sange sau urina este masurat inainte si dupa administrarea, sub forma de injectie, a unei forme de ACTH de sinteza. In testul ACTH "rapid", nivelul de cortizol este masurat dupa 30 -60 de minute de la administarea injectiei. La persoanele sanatoase organismul raspunde printr-o crestere a nivelului de cortizol. Pacientii cu insuficienta suprarenala raspund prost sau deloc la acest test.

Testul de stimulare CRH
In cazul in care testul ACTH "rapid" a dat rezultate anormale, un test de stimulare CRH este de obicei necesar pentru a determina cauza insuficientei suprarenale. CRH (hormon de eliberare a hormonului corticotrop) este un hormon secretat de catre hipotalamus si care are ca efect stimularea hipofizei sa secrete ACTH. Pentru acest test o forma de CRH de sinteza este administrata intravenos. Nivelul de cortizol din sange sau urina este masurat inainte de test si la 30, 60, 90 si 120 de minute de la injectare. Pacientii cu insuficienta suprarenala primara nu produc cortizol, in schimb cei cu insuficienta suprarenala secundara secreta cortizol, dar au o secretie scazuta sau absenta de ACTH.

Testul de inducere a hipoglicemiei
Testul de inducere a hipoglicemiei se efectueaza atunci cand este suspectata o insuficienta suprarenala secundara. Acest test este utilizat pentru a determina cum raspund la stres hipotalamusul, glanda pituitara si glandele suprarenale. Inainte de test este masurat nivelul glucozei si cortizolului din sange, dupa care este administrata o injectie cu insulina. Sunt repetate analizele dupa 30, 45 si 90 de minute de la injectia cu insulina. Raspunsul normal al organismului este o scadere a glucozei din singe si o crestere a nivelului de cortizol.

Alte teste
Odata pus diagnosticul de insuficienta suprarenala primara, sunt facute radiografii ale abdomenului pentru a vedea daca exista depozite de calciu pe suprarenale. Aceste depozite de calciu pot indica prezenta tuberculozei.
Daca boala este insuficienta suprarenala secundara, doctorul va dori sa faca radiografii ale glandei pituitare pentru a vedea ce marime si forma are. Este testata abilitatea glandei pituitare de a produce si alti hormoni in afara de ACTH.

TRATAMENT:

Tratamentul bolii Addison consta in inlocuirea hormonilor pe care glandele suprarenale nu ii mai produc (cortizol si aldosteron). Tratamentul se face de obicei toata viata in cazul bolii Addison. Cortizolul este inlocuit cu tablete de hidrocortizon, un glucocorticoid de sinteza, administrat o data sau de doua ori pe zi. In cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc de hidrocortizon, de genul prednisolon, metilprednisolon sau dexametazona. Pacientii sunt sfatuiti sa ia medicatia in timpul mesei ,iar daca nu este posibil, sa le inghita cu lapte sau un antiacid, deoarece aceste medicamente pot creste aciditatea gastrica si pot exercita efecte toxice directe asupra mucoasei gastrice.
Daca aldosteronul este de asemenea deficitar, este inlocuit cu un mineralocorticoid de sinteza, administrat o data pe zi. In acest caz pacientii sunt de obicei sfatuiti sa aiba o dieta bogata in sare. Inlocuirea aldosteronului nu este necesara pentru pacientii suferind de insuficienta suprarenala secundara. Dozele pentru toate aceste medicamente sunt stabilite in functie de necesitatile fiecarui pacient.
In timpul unei crize suprarenale, scaderea tensiunii arteriale, hipoglicemia si nivelul crescut de potasiu din sange pot fi fatale. In aceste cazuri este necesara administrarea intravenos de hidrocortizon, sare si glucoza. De obicei, starea pacientului se imbunatateste rapid. La iesirea din criza, doza de hidrocortizon este micsorata treptat pana se ajunge la doza necesara zilnic.
In cazul in care un pacient suferind de boala Addison are nevoie de o interventie chirurgicala necesitand anestezie generala, el va fi tratat cu injectii intravenoase de hidrocortizon si sare incepand din seara dinaintea operatiei si continuand pana cand pacientul este treaz si capabil sa-si ia medicamentele oral. Doza de hidrocortizon este apoi redusa treptat pana se ajunge la doza zilnica.
Femeile gravide care sufera de insuficienta suprarenala primara sunt tratate cu terapia standard pe tot parcursul sarcinii. Uneori, datorita starilor de voma, hidrocortizonul va fi luat injectabil. In timpul nasterii, tratamentul este similar cu cel din cazul operatiilor. Doza de hidrocortizon este apoi redusa treptat pana se ajunge la doza zilnica.

Bibliografie




http://www.medicinenet.com/addison_disease/page6.htm#chowis
http://www.mayoclinic.com/health/addisons-disease/DS00361
http://www.vulgaris-medical.com/encyclopedie/addison-maladie-d-229/analyses-medicales.html
http://health.yahoo.com/hormone-overview/addison-s-disease-topic-overview/healthwise--hw65867.html
http://www.patient.co.uk/health/Addison%27s-Disease.htm
http://www.healthscout.com/ency/68/82/main.html#CausesandRiskFactorsofAddison
http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Addison%27s_disease?open

Comentarii

buna cine ma poate ajuta mamaare nevoie de cortef sunat la 0752628860

 

BUNA ZIUA AM CITIT CU INTERES DESPRE BOALA ADDISON,EU SUFAR DE ACEASTA BOALA DE 15 ANI AM 41 DE ANI INSA ACUM O SIMT CA O POVARA AM DURERI DE CAP ,DE SPATE DE PICIOARE IMI APARE PAR PE FATA NU POT SA DORM,DECI MA SIMT EPUIZATA,MENTIONEZ CA IAU TABLETE CORTEF 10 MG DE 3 ORI PE ZI SI ASTONIN O JUMATE DE TABLETA PE ZI AS VREA SA STIU DACA AESTE DURERI VOR PERSISTA/?SI DACA SE POATE INTRA IN PENSIE DE BOALA CU ACEASTA BOALA? VA MULTUMESC

 

In urma cu doi ani am fost diagnosticata cu insuficienta cortico-suprarenala secundara. Initial am facut tratament cu Prednison, apoi cu Cortizon Acetat iar acum cu Hidrocortizon. In primul an m-am simtit bine, mai ales in perioada cu Cortizon Acetat, insa in ultimele luni, de cind sunt pe Hidrocortizon (sau poate o fi iarna asta cu alternantele astea bruste de temperatura?) am frecvente stari ce prevestesc o criza ( tremor, slabiciune extrema, senzatie de cap greu si lesin iminent, greata - nu voma- tulburari intestinale -dar nu diaree, nesiguranta in miscari, greutate mare in piept si palpitatii) si de doua ori a trebuit sa-mi iau concediu medical cite o saptamina si sa fac dexametazona injectabil (probabil nu era cazul de hidrocortizon hemisuccinat). Imi puteti da un sfat pentru situatiile acestea? Este posibil sa mai fie si altceva care imi cauzeaza starile? Am constatat ca de obicei se instaleaza cind ma supara ceva sau cind am nervii obositi - examene, serviciul meu e oricum stresant. Dar ca nu dorm se datoreaza tot acestei boli? Acum sunt disperata deoarece iar simt ca se apropie.., pentru ca iar nu am dormit. Iar cind am toate simptomele de mai sus, simt ca mor si mi-e foarte frica, pentru ca am o fetita de crescut. Si inca o intrebare si o rugaminte. Mi-ar fi de mare ajutor sa pot discuta cu cineva care simte la fel. Cum as putea lua legatura cu alti bolnavi de Addison sau de insuficienta cortico-suprarenala secundara? Si inca ceva. medicina alternativa ajuta cu ceva in boala asta? multumesc si sanatate!

AM DE LA O VARSTA FRAGEDA PE PARTEA EXTERNA A GAMBELOR NISTE PETE MARONII,DE LA GENUNCHI IN JOS ,NU AM NICIUN FEL DE SIMPTOME ,,NU MA MANANCA ,MA DERANJEAZA DOAR ESTETIC,VARA SE ACCENTUEAZA,NU STIU CE SA MAI FAC,SUNT DISPERATA,NU POT PURTA FUSTE ,ROCHII,SPUNETI-MI ,VA ROG CE POATE FI?

Nu este obligatoriu ca bebelusul sa fie bolnav,ci poate fi sanatos. Tratamentul cu hidrocortizon creste riscul de despicatura palatina, omfalocel si intarzierea cresterii. Nu intrerupeti tratamentul cu hidrocortizon fara sa consultati medicul dumneavoastra. Multa sanatate!

O femeie cu Boala Addison poate avea copii,desi exista o scadere a fertilitatii. Sarcina reprezinta un factor agravant pentru pacienta cu boala Addison. Tratamentul cu hidrocortizon a fost asociat cu despicatura palatina, omfalocelul si intarzierea cresterii (binenteles aceasta nu inseamna ca sigur copilul va fi bolnav,ci doar ca exista un risc mai mare; iar mama tb sa continue tratamentul pe timpul sarcinii conform recomandarilor medicului). Multa sanatate!

As vrea sa stiu daca o femeie care sufera de boala Addison poate avea copii, daca poate rezista unei sarcini, daca acel copil ar avea de suferit datorita bolii mamei sau medicatie si care sunt riscurile unei sarcini si ale unei nasteri in cazul unei paciente care sufera de boala Addison. Va multumesc anticipat!

buna cine ma poate ajuta mamaare nevoie de cortef sunat la 0752628860

 

In timpul tratamentului cu Astonin pot sa apara dureri de cap ca efect advers al administrarii acestui medicament; va recomand sa va adresati medicului curant pentru stabilirea conduitei terapeutice corecte. Va puteti pensiona cu boala Addison ( dar depinde de evaluarea medicului dvs). Multa sanatate!

In timpul tratamentului cu Astonin pot sa apara dureri de cap ca efect advers al administrarii acestui medicament; va recomand sa va adresati medicului curant pentru stabilirea conduitei terapeutice corecte. Va puteti pensiona cu boala Addison ( dar depinde de evaluarea medicului dvs). Multa sanatate!

Pagini