Termen cautat
Categorie

BPOC


GENERALITATI:

BPOC, sau boala pulmonara obstructiva cronica, este o afectiune in care caile aeriene din plamani se ingusteaza, adesea datorita fumului de tigara. Uneori sunt afectate si alveolele. Pe masura ce plamanii sunt mai afectati de-a lungul timpului, devine tot mai greu ca persoana sa respire prin caile aeriene ingustate (numite si bronsii). Cand leziunile sunt severe, nu va mai ajunge suficient oxigen in sange, iar dioxidul de carbon se va elimina cu dificultate. Aceste modificari duc la respiratie dificila si la aparitia altor simptome. Din nefericire, simptomele BPOC nu pot fi tratate complet, iar boala se agraveaza de obicei cu trecerea timpului.

Termenul de BPOC este inlocuit  adesea  cu denumirea de bronsita cronica si emfizem, deoarece bronsita cronica si emfizemul sunt cele mai frecvente forme de BPOC. De asemenea, tratamentul actual pentru BPOC, pentru bronsita cronica si emfizem, este asemanator.

Cauzele BPOC

Pentru a intelege cum apare BPOC, este important de stiut cum functioneaza plamanii. In mod normal, aerul pe care il respiram trece din nas si din gura prin caile respiratorii catre niste saci foarte mici plini cu aer, care se numesc alveole. La nivelul alveolelor, oxigenul pe care il respiram trece prin peretii acestora, in circulatia sanguina. Dioxidul de carbon trece in directie opusa, afara din circulatia sanguina, inapoi in alveole, fiind eliminat prin expir. Dioxidul de carbon este un produs rezidual, care rezulta din metabolismul organismului si care trebuie eliminat cu regularitate.

La pacientii care dezvolta BPOC, gazele si particulele iritante sunt inhalate in timpul fumatului activ sau pasiv, sau in timpul expunerii la alte fumuri si particule. Aceste gaze si particule pot produce leziuni ale cailor aeriene si plamanilor si determina aparitia inflamatiei. Cu timpul, inflamatia devine cronica, afecteaza tesutul pulmonar si poate duce la aparitia fibrozei. Aceste leziuni de le nivelul plamanilor duc la afectarea inspirului si expirului, facand mai dificila trecerea oxigenului si dioxidului de carbon prin peretii alveolelor.

Cauzele blocajului cailor aeriene

Orice boala care interfera cu fluxul de aer din plamani poate cauza BPOC. Majoritatea pacientilor cu BPOC au bronsita cronica si emfizem, iar unii pot avea si astm.

Bronsita cronica

Bronsita cronica este termenul utilizat pentru a descrie situatia in care o persoana are o tuse cronica , productiva. Bronsita cronica poate duce la fibrozarea cailor aeriene si la reducerea fluxului de aer din plamani.

Emfizemul

Emfizemul este termenul utilizat pentru a descrie afectarea alveolelor din plamani. Aceasta afectare poate de asemenea sa restrictioneze fluxul de aer din plamani.

Astmul

Astmul este o boala inflamatorie cronica a cailor aeriene. Inflamatia cronica duce la aparitia unor episoade repetate de wheezing (expir suierator), dispnee (lipsa de aer), senzatie de constrictie la nivelul pieptului si tuse, in special noaptea sau spre dimineata. Tratamentul este de obicei foarte util pentru a obtine reversibilitatea inflamatiei si  ingustarii cailor respiratorii. La o mica proportie de pacienti cu astm, inflamatia cronica restrictioneaza permanent fluxul de aer din plamani. Cand aceasta ingustare a cailor aeriene nu poate fi inversata complet cu ajutorul tratamentului, se spune ca pacientul are BPOC.

Factorii de risc pentru aparitia BPOC

Fumatul creste semnificativ riscul aparitiei BPOC. Oricum, aproximativ 20% dintre pacientii care fac BPOC nu au fumat niciodata.

Alti factori care cresc riscul aparitiei BPOC sunt: o sensibilitate anormala si un raspuns exagerat la substantele inhalatorii (numita reactivitate a cailor respiratorii), alte expuneri, ca fumatul pasiv sau expunerea de  la locul de munca la praful din mediu sau materiale organice, expunerea la poluarea aeriana. BPOC poate sa apara in cadrul aceleiasi familii.

Factorii genetici de risc pentru BPOC sunt: deficitul sever de alfa-1 antitripsina, o proteina care protejeaza plamanii.

Simptomele bolii pulmonare cronice obstructive

In stadiile initiale ale BPOC, acesta poate sa fie asimptomatic sau poate sa determine aparitia doar a unor simptome usoare. Pe masura ce boala progreseaza, de obicei simptomele se agraveaza. Cele mai frecvente simptome sunt:

  • Tusea productiva, cu expectoratie mucoasa
  • Wheezing-ul (un suierat asociat cu expirul)
  • Dispneea (lipsa de aer) in timpul efortului sau chiar in repaus
  • Oboseala
  • Durerile de cap care apar dimineata.

DIAGNOSTIC:

Daca aveti lipsa de aer, o tuse cronica, sau tuse productiva, medicul va poate recomanda sa faceti niste teste pentru BPOC. Testele utilizate pentru a diagnostica BPOC-ul se numesc  teste functionale pulmonare.

Testele functionale pulmonare

Testul functional pulmonar care masoara  obstructia cailor aeriene se numeste spirometrie si este cel mai bun test pentru diagnosticarea BPOC. Spirometria poate detecta BPOC-ul chiar la persoane care nu au inca simptome.

In timpul spirometriei, veti inspira profund si apoi veti expira profund cat de repede puteti intr-un tub conectat la un aparat numit spirometru. Spirometrul masoara cat de repede si cat de mult aer puteti scoate din plamani. Daca masuratoarea este anormala, urmatorul pas este repetarea testului dupa ce utilizati un inhalator (care ar trebui sa imbunatateasca masuratorile). La pacientii cu astm, valorile testului revin de obicei la normal, dar la pacientii cu BPOC, acestea se pot imbunatati doar partial.

Dupa ce se confirma diagnosticul de BPOC, se va repeta spirometria de-a lungul timpului, pentru a monitoriza starea bolii si eficienta tratamentului.

In unele cazuri, se pot realiza si alte teste functionale respiratorii. Aceste teste includ masurarea volumului pulmonar, a oxigenarii sangelui si a dioxidului de carbon. Rezultatele acestor teste sunt utilizate pentru a evalua si alte boli pe langa BPOC, care pot sa contribuie la lipsa de aer, si pentru a ghida tratamentul.

Masurarea volumului pulmonar. Pacientii cu BPOC sever pot sa aiba o crestere a volumului pulmonar. Se poate masura si capacitatea plamanilor de a transfera gazele ca oxigenul si dioxidul de carbon. La cei cu emfizem, aceasta capacitate de transfer al gazelor este de obicei redusa.

Se poate masura cantitatea de oxigen din sange (oximetria) cu ajutorul unui aparat numit pulsoximetru, care se ataseaza la nivelul unui deget. Oximetria poate fi verificata si in timpul efortului fizic, ca mersul pe jos sau urcatul scarilor. Cand saturatia oxigenului scade la 88% sau mai putin, este necesara suplimentarea cu oxigen.

Se poate lua o proba de sange arterial (de obicei din artera de la nivelul incheieturii pumnului)  pentru a determina daca exista probleme cu eliminarea dioxidului de carbon din sange.

Deficitul de alfa-1 antitripsina

Acest deficit este o boala genetica si reprezinta  2-3% dintre cazurile de emfizem. Toti adultii care au simptome de BPOC ar trebui testati pentru deficitul de alfa-1 antitripsina.

TRATAMENT:

Pentru  fumatori, prima si cea cea mai importanta parte a tratamentului este renuntarea la fumat. Aceasta masura trebuie luata indiferent de momentul in care s-a pus diagnosticul de BPOC si de cat de severa este boala.

Nu exista nici un tratament care vindeca boala pulmonara cronica obstructiva. Dar, sunt disponibile numeroase tratamente pentru simptomele si pentru complicatiile acestei boli. Majoritatea pacientilor necesita tratament continuu , pentru a tine simptomele sub control.

Tratamentul medicamentos

Bronhodilatatoarele

Medicamentele care ajuta la deschiderea cailor respiratorii, numite bronhodilatatoare, reprezinta principalul tratament pentru boala pulmonara cronica obstructiva. Bronhodilatatoarele ajuta la mentinerea cailor aeriene deschise si pot sa reduca secretiile.

Bronhodilatatoarele se administreaza cel mai frecvent pe cale inhalatorie, utilizand un inhalator cu doza fixa, un inhalator cu pudra uscata, sau un nebulizator. Este important ca inhalatorul sa fie utilizat in mod adecvat, pentru a furniza doza corecta de medicament care ajunge in plamani. Daca inhalatorul nu este utilizat correct, se poate ca in plamani sa ajunga o doza prea mica sau sa nu ajunga deloc.

Exista cateva tipuri de bronhodilatatoare care pot fi utilizate singure sau in combinatie.

  • Beta-agonistii cu durata scurta de actiune: acestia pot sa amelioreze rapid lipsa de aer, si se utilizeaza la nevoie. Exemplu: albuterol.
  • Anticolinergicele cu durata scurta de actiune: acestea imbunatatesc functia pulmonara si amelioreaza simptomele. Daca simptomele sunt usoare si rare, anticolinergicele cu durata scurta de actiune se recomanda doar la nevoie. Dar, daca simptomele sunt mai severe si mai frecvente, se poate recomanda administrarea regulata a acestora. Exemplu de anticolinergice: ipratropiu.
  • Combinatiile cu actiune scurta: se administreaza tot inhalator, un exemplu fiind combinatia dintre albuterol si ipratropiu. Combinatiile se pot utiliza la nevoie sau in mod regulat, in  functie de frecventa si severitatea simptomelor.

Medicamentele cu actiune mai indelungata se recomanda adesea pentru pacientii care trebuie sa ia tratament in mod regulat, pentru a controla simptomele date de BPOC.

  • Beta-agonistii cu actiune indelungata: se pot recomanda daca simptomele nu sunt controlate corespunzator cu alte tratamente. Exemple: salmeterol, formoterol.
  • Anticolinergicele cu actiune indelungata: acestea imbunatatesc functia pulmonara in timp ce reduc senzatia de lipsa de aer si acutizarile simptomelor date de BPOC. Se pot administra o data pe zi, cu ar fi tiotropiu (Spiriva).  Acest tip de medicamente este indicat daca simptomele nu sunt controlate adecvat cu alte tratamente, cum ar fi bronhodilatatoarele cu actiune de scurta durata.
  • Teofilina: in forma cu eliberare prelungita, este un bronhodilatator cu actiune indelungata, administrat sub forma de pastile. Nu se utilizeaza de obicei, dar poate sa fie benefica la unii pacienti cu boala pulmonara cronica obstructiva mai severa, dar stabila.  Doza de teofilina trebuie monitorizata cu atentie prin efectuarea unor teste de sange, din cauza potentialelor efecte toxice ale acesteia.

Glucocorticoizii

Glucocorticoizii (numiti si steroizi), sunt o clasa de medicamente care au proprietati antiinflamatorii. Se pot administra pe cale inhalatorie, sub forma de pastile, sau de injectii. Glucocorticoizii inhalatorii pot fi recomandati daca simptomele nu sunt controlate complet cu bronhodilatatoare si/sau daca apar acutizari frecvente ale BPOC.

Glucocorticoizii administrati sub forma de pastile se utilizeaza uneori ca tratament pe termen scurt (de exemplu, pentru acutizarile BPOC), dar nu se recomanda pe termen lung din cauza riscului de efecte secundare.

Tratamentele combinate

Combinatia de bronhodilatatoare cu durata scurta si lunga de actiune, anticolinergice, si/sau glucocorticoizi, se utilizeaza frecvent la pacientii ale caror simptome nu sunt controlate complet cu un singur medicament.

Medicamentele pentru tuse

Medicamentele pentru tuse nu sunt recomandate de obicei la pacientii cu BPOC, deoarece nu s-a aratat ca ar ameliora simptomele de BPOC. Desi tusea poate fi un simptom suparator, antitusivele ar trebui evitate deoarece blocarea tusei poate sa creasca riscul de dezvoltare a infectiilor.

Masuri suplimentare pentru pacientii cu BPOC

Oprirea fumatului

Unul dintre cele mai importante tratamente pentru boala pulmonara cronica obstructiva este renuntarea la fumat in cazul fumatorilor. S-a aratat ca dupa incetarea fumatului, boala progreseaza mult mai lent. Majoritatea pacientilor care nu mai fumeaza vor tusi mai putin si vor produce mai putina sputa, desi pentru ca aceste efecte sa apara pot fi necesare cateva luni.

Tratamentul cu oxigen

Pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva avansata pot avea nivele scazute ale oxigenului din sange. Aceasta situatie poarta numele de hipoxemie si poate sa apara chiar daca pacientul nu simte lipsa de aer sau nu are alte simptome. Nivelul oxigenului din sange poate fi masurat cu un aparat, numit pulsoximetru, care se ataseaza la un deget, sau prin analiza din sangele arterial (gazometrie). Pacientii cu hipoxemie pot fi pusi pe treatment cu oxigen suplimentar, treatment care poate imbunatati supravietuirea si calitatea vietii.

Unii pacienti cu BPOC care calatoresc cu avionul pot fi sensibili la hipoxemia din timpul calatoriei, din cauza modificarilor de presiune a aerului. Daca medicul determina ca aveti risc de hipoxemie in timpul zborului, poate sa va prescrie oxigen pe timpul zborului.

Oxigenul suplimentar nu trebuie utilizat niciodata in timpul fumatului. Fumatul in timpul administrarii de oxigen poate sa duca la aparitia unor arsuri severe.

Masuri de nutritie

Mai mult de 30% dintre pacientii cu BPOC sever nu sunt capabili sa se alimenteze suficient din cauza simptomelor ( oboseala, lipsa de aer). Scaderea in greutate neintentionata , cauzata de lipsa de aer, apare de obicei la pacientii cu boala pulmonara mai avansata. Alimentarea insuficienta poate sa duca la malnutritie, care poate agrava simptomele si creste riscul de infectii.

Pentru a creste numarul de calorii, trebuie sa:

  • Serviti mese frecvente, dar reduse cantitativ, bogate in nutrienti (de exemplu, oua)
  • Serviti mese care necesita o preparare simpla
  • Va odihniti dupa mese
  • Luati suplimente cu multivitamine zilnic
  • Luati suplimente nutritionale (in forma lichida sau de batoane), care sunt o sursa buna de calorii
  • Daca continuati sa  scadeti in greutate , medicul va poate prescrie medicamente care sa va stimuleze pofta de mancare.

Reabilitarea pulmonara

Programele de reabilitare pulmonara includ educatia, antrenamentul fizic, suportul social si instruirea in tehnicile de respiratie, care pot ameliora simptomele date de lipsa de aer. Programele de reabilitare pulmonara au crescut capacitatea persoanelor de a efectua efort fizic, au imbunatatit calitatea vietii si au scazut frecventa exacerbarilor BPOC. Chiar si pacientii cu lipsa severa de aer pot sa beneficieze de programele de reabilitare.

Tratamentul chirurgical

Interventiile chirurgicale, cum ar fi operatia de reducere a volumului pulmonar sau transplantul pulmonar, pot fi utile pentru reducerea simptomelor la unii pacienti cu emfizem.

Alte tratamente

Ocazional, sunt recomandate alte tratamente pentru BPOC, cum ar fi: suportul ventilator neinvaziv (prin utilizarea unei masti speciale si a unui aparat de respirat, pentru a ameliora simptomele), medicamente impotriva anxietatii si antidepresive, sau medicamente asemanatoare morfinei, pentru a reduce senzatia lipsei de aer.

Preventia si tratamentul infectiilor la pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva

La pacientii cu boala pulmonara cronica obstructiva pot sa se agraveze simptomele in cazul in care apar infectii respiratorii. Este foarte important ca aceste infectii sa fie evitate sau tratate rapid.

Vaccinarile

Toti pacientii cu BPOC ar trebui vaccinati cu vaccinul antipneumococic, care ajuta la preventia unui tip de pneumonie.

Persoanele cu BPOC ar trebui vaccinati antigripal in fiecare an inaintea sezonului gripal, in general toamna tarziu sau la inceputul iernii. La pacientii care fac gripa, pot fi prescrise medicamente antivirale.

Antibioticele

La persoanele cu BPOC la care apare o infectie bacteriana respiratorie si la care se accentueaza simptomele bolii, antibioticele pot fi foarte utile. Oricum, majoritatea infectiilor respiratorii sunt cauzate de virusuri, iar in acest caz tratamentul antibiotic nu are efect.

Nu se recomanda utilizarea continua a antibioticelor pentru a preveni infectiile.

Prognosticul bolii pulmonare obstructive cronice

Desi boala pulmonara cronica obstructiva se agraveaza cu trecerea timpului, este dificil de prezis cat de repede se va produce acest lucru. Exista numerosi factori care joaca un rol in severitatea simptomelor BPOC, cum ar fi: continuarea fumatului, subnutritia, alte probleme medicale, functionarea plamanilor in timpul efortului.

Pacientii cu BPOC care au simptome mai putin severe, au o greutate in limite normale si nu fumeaza tind sa traiasca mai mult.