Cancerul de endometru

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Diagnostic
3. Tratament

Simptome

Durere la nivelul hipogastrului, Dispareunie, Menoragie, Sangerari vaginale anormale, Scadere in greutate, Scurgeri vaginale de culoare albicioasa

Categorii de medicamente

Antineoplazice si imunomodulatoare

CITOSTATICE

TERAPIA ENDOCRINA

Imagini

GENERALITATI:

Cancerul de endometru este un tip de cancer uterin care implica tesutul care captuseste uterul (numit endometru). In Statele Unite, cancerul endometrial este cel mai frecvent tip de cancer la femei. Din fericire, majoritatea femeilor sunt diagnosticate intr-un stadiu precoce (inainte ca acesta sa se raspandeasca dincolo de uter), cand boala poate fi de obicei vindecata doar prin metode chirurgicale.

Cancerul endometrial poate sa apara la femeile de orice varsta, desi este mult mai frecvent dupa menopauza.

Simptomele cancerului endometrial

Cel mai frecvent semn ale cancerului de endometru este sangerarea vaginala anormala.

La o femeie care inca mai are ciclu menstrual, sangerarea genitala anormala se defineste prin sangerarea inafara perioadei menstruale, sau prin sangerarea abundenta la menstruatie.
La femeile aflate la menopauza, orice sangerare genitala este considerata anormala, chiar daca se prezinta doar sub forma unor picaturi de sange. Aceasta sangerare se ia in considerare la femeile care nu iau tratament de substitutie hormonala.

Femeile care urmeaza tratament hormonal dupa menopauza pot prezenta sangerare genitala in primele luni de tratament. Cu toate acestea, chiar daca o femeie care are sangerare genitala postmenopauza ia tratament de substitutie hormonala, tot va trebui sa se prezinte la medic.

DIAGNOSTIC:

Evaluarea femeii cu suspiciune de cancer endometrial

Examinarea fizica 

Fameile cu suspiciune clinica de cancer endometrial vor fi supuse unei examinari pelvine pentru a evalua marimea, mobilitatea si axa uterului. La examinare se poate gasi o masa pelvina, desi femeile cu cancer in stadiile precoce nu vor avea un uter marit. Un uter marit, fixat, poate indica prezenta unui fibrom uterin sau a unui cancer, si de aceea sunt necesare investigatii suplimentare.

In plus, examinarea pelvina ajuta la confirmarea faptului ca uterul este sursa sangerarii si identifica si alte etiologii posibile ale sangerarii uterine anormale (de exemplu, fibroamele uterine).

Analizele de laborator

Femeile aflate la varsta reproductiva, cu suspiciune de cancer endometrial, vor face analize de sange, in primul rand testarea hormonului corionic gonadotropic uman (HCG) pentru a exclude prezenta unei sarcini care poate fi sursa sangerarii si pentru a se asigura ca realizarea unei biopsii uterine nu va intrerupe o posibila sarcina.

Se mai recomanda si masurarea hematocritului si efectuarea testelor de coagulare doar daca sangerarea uterina este abundenta si se suspecteaza o anemie sau o tulburare de coagulare.

Ecografia pelvina

Pentru femeile cu suspiciune de cancer endometrial, ecografia pelvina este adesea prima investigatie imagistica  care evalueaza si alte posibile etiologii ale sangerarii uterine anormale (de exemplu, fibroamele uterine).

La femeile aflate la menopauza, se utilizeaza ecografia transvaginala pentru a masura grosimea endometrului. La aceste femei, daca endometrul are sub 4 mm, se recomanda amanarea biopsiei endometriale. Dar, daca femeia continua sa sangereze chiar cu o grosime a endometrului de sub 4 mm, se va face biopsia.

Medicul va recomanda testele care se pot face pentru depistarea cancerului endometrial, la o femeie cu sangerare genitala anormala. Cele mai utilizate teste sunt:

• Biopsia endometriala.
• Histeroscopia.

Prin utilizarea acestor teste, se recolteaza un fragment de tesut endometrial care va fi examinat la microscop, pentru a determina daca exista semne de cancer.

Stadializarea tumorala

O data ce se pune diagnosticul de cancer endometrial, urmatorul pas consta in determinarea stadiului acestuia. Stadializarea se utilizeaza pentru a descrie extinderea cancerului. Stadializarea cancerului endometrial se bazeaza pe:

• Cat de profund a invadat cancerul stratul muscular al peretelui uterin.
• Daca exista semne ale extensiei cancerului in alte organe, realizandu-se pentru aceasta examenul fizic, RMN abdominal si pelvin, radiografie pulmonara si alte teste imagistice.

Stadiile cancerului endometrial variaza de la stadiu 1 (in care cancerul nu a invadat dincolo de tesutul care captiseste uterul), pana la stadiul 4 (in care cancerul s-a extins in organe aflate la distanta, cum ar fi in ficat). In general, cancerele aflate in stadii mai mici sunt mai putin agresive si necesita mai putin tratament comparativ cu cele din stadiile inalte.

Diagnosticul diferential al cancerului de endometru

Se face cu alte afectiuni care se prezinta cu sangerare uterina anormala. Femeile care sangereaza genital trebuie evaluate pentru a descoperi sursa sangerarii, care poate fi, in afara de uter, si alta parte a tractului genital, precum si anusul sau rectul.

Diagnosticul diferential se va face si cu afectiunile benigne de la nivelul endometrului (fibroame uterine, polipi endometriali) sau cu cancerul de col uterin.

Se utilizeaza metodele chirurgicale pentru a determina cat de profund a invadat cancerul peretele muscular al uterului. In acelasi timp, cancerul poate fi tratat prin scoaterea uterului, ovarelor si trompelor uterine.

Tratamentul chirurgical consta in realizarea unei taieturi verticale sau orizontale  la nivelul abdomenului, apoi examinarea organelor din pelvis si abdomen pentru prezenta semnelor de cancer. Aceasta se numeste laparotomie.

In alte cazuri, se poate interveni laparoscopic, prin realizarea unor incizii mici la nivelul abdomenului, prin care se introduce laparoscopul (un instrument ca un tub care contine o camera de filmat) pentru a vedea in interiorul abdomenului.

Alegerea intre laparotomie si laparoscopie depinde de situatia fiecarei paciente si de preferinta chirurgului.

In timpul operatiei, se realizeaza urmatoarele proceduri:

• Sunt scoase uterul si ovarele (procedura numita histerectomie totala cu anexectomie bilaterala)
• Se evalueaza lichidul din abdomen si orice tesut anormal pentru a determina daca cancerul s-a extins dincolo de uter
• Se examineaza ganglionii limfatici care inconjoara uterul. Unul dintre primele locuri in care disemineaza cancerul endometrial este reprezentat de ganglionii limfatici. Uflarea picioarelor (limfedemul) afecteaza aproximativ 5-40% dintre femeile cu cancer uterin dupa scoaterea ganglionilor limfatici.

Daca nu este posibil tratamentul chirurgical, pentru ca este prea riscant (cum se intampla la femeile in varsta) sau femeile au probleme medicale serioase, se recomanda radioterapia.

TRATAMENT:

Depinde de riscul de reaparitie a cancerului dupa tratament. Acest risc se bazeaza pe:

• Stadiul cancerului, care depinde de ceea ce se gaseste intraoperator.
• Gradul tumorii (cat de agresiva este tumora), care se stabileste dupa examinarea la microscop. Tumorile de grad inalt se dezvolta mai repede si exista un risc mai mare sa disemineze in alte organe decat tumorile de grad mic.
• Din ce tip de celula este formata  tumora (numita tip histologic). Unele tipuri de celule prezinta un risc mai mare de reaparitie dupa tratament.

Luand in considerare aceste caracteristici, se poate spune ca exista 3 categorii de cancere: cu risc mic, intermediar si inalt de reaparitie dupa tratamentul chirurgical. Incadrarea in aceste categorii se utilizeaza pentru a decide care tratament este necesar dupa operatie, pentru a scadea riscul de reaparitie a cancerului.

Factorii care indica un risc crescut de recadere dupa chirurgie:

• Tumorile agresive, de grad inalt
• Cancerul care invadeaza in stratul muscular al uterului (numit miometru)
• Tumorile care se extind dincolo de uter (in cervix, segmentele uterine inferioare, pelvis, ovare)
• Prezenta celulelor canceroase seroase sau clare
• Invazia vaselor limfatice sau a vaselor de sange
• Varsta mai inaintata.

In cazul in care cancerul este limitat la endometru (subgrupul din stadiul 1A), se considera a fi de risc scazut cu conditia sa  nu fie format din celule seroase sau clare.

In cazul in care celulele nu sunt de tip seros sau clare, cancerul a  invadat miometrul (subgrupul din stadiul 1A si  toate stadiile 1B) sau are o invazie microscopica in cervix (subgrupul din stadiul 2), se considera a fi de risc intermediar.  

Se considera boala cu risc intermediar-inalt in urmatoarele cazuri:

• Femeile de orice varsta care au toti cei trei factori de risc descrisi mai sus
• Femeile intre 50-69 de ani cu 2 factori de risc
• Femeile de 70 ani sau mai mult, cu un factor de risc .

Femeile fara acesti factori de risc se considera a avea boala cu risc scazut-intermediar.

Cancerul este considerat de risc inalt daca are implicare clara a cervixului in momentul operatiei (un subgroup mai avansat al stadiului 2), are invadare  a pelvisului (stadiul 3), implica tesuturile din afara pelvisului (stadiul 4), sau este format din celule seroase sau clare (indiferent daca exista sau nu invazia miometrului).

Tratmentul cancerului endometrial depinde de riscul persistentei sau recurentei bolii dupa chirurgie:

• Risc scazut: de 5% sau mai mic. In acest caz, de obicei nu se recomanda  alt tratament dupa chirurgie.
• Risc intermediar: femeile pot fi supravegheate fara a face un tratament suplimentar din moment ce riscul lor de recadere dupa operatie este tot mic (5% sau mai putin). Femeile cu risc intermediar-inalt  pot beneficia de terapia adjuvanta pentru a preveni recurentele locale. La majoritatea femeilor cu risc intermediar, se administreaza radioterapie externa sau vaginala. Una dintre cele doua metode de radioterpie este brahiterapia vaginala, care pare sa fie la fel de eficienta ca radioterapia externa, dar cu mai putine efecte adverse gastrointestinale.
• Risc inalt: femeile vor fi tratate cu chimioterapie adjuvanta, in special daca boala este localizata in afara uterului. In unele cazuri se recomanda radioterapia adjuvanta cu sau fara chimioterapie daca boala cu risc inalt este localizata la nivelul uterului.

Tipurile de tratament adjuvant

Radioterapia

Radioterapia se refera la utilizarea rezelor X pentru a stopa sau incetini cresterea celulelor tumorale. Spre deosebire de celulele normale, celulele canceroase nu pot repara daunele produse de expunerea la razele X pe parcursul mai multor zile. Se previne astfel cresterea celulelor canceroase, ducand chiar la moartea acestora. Pentru cancerul endometrial, radioterapia adjuvanta se utilizeaza pentru a scadea riscul de recurenta a cancerului.

Radioterapia se face de obicei pe cale externa, adica razele de iradiere sunt generate de un aparat care se afla in exteriorul pacientei, expunerea avand o durata de cateva secunde.

Se mai poate utiliza brahiterapia vaginala, prin care iradierea se face pornind dintr-un aparat introdus temporar la nivelul vaginului. Acest aparat elibereaza o doza mare de radiatii direct catre zona in care se afla celulele canceroase, minimizand astfel efectele nefavorabile ale  radioterapiei asupra tesuturilor sanatoase.

Efectele secundare ale radioterapiei

Efecte secundare pe termen scurt:

• Oboseala
• Nevoia de a urina frecvent
• Discomfort la urinat
• Defecatie involuntara sau frecventa
• Pierdere temporara a parului pubian

Efecte secundare pe termen lung:

• Pierdere involuntara de urina
• Durere sau sangerare la defecatie
• Ingustarea sau cicatrizarea vaginului.

Chimioterapia

Chimioterapia se administreaza pentru a stopa cresterea celulelor canceroase. Scopul acesteia  este sa distruga orice  celula care a ramas dupa tratamentul chirurgical, pentru a creste sansa vindecarii. Acest tip de chimioterapie se numeste “adjuvanta” inseamnand ca se administreaza dupa operatie, cu intentie curativa.

 Pentru femeile cu cancer endometrial cu risc inalt se recomanda de obicei o asociere de 2 chimioterapice, carboplatin si paclitaxel. Unii medici pot recomanda si o combinatie de 3 medicamente: cisplatin, doxorubicina si paclitaxel.

Chimioterapia se administreaza in cicluri de cate 21-28 de zile, lasand apoi timp in care organismul sa se recupereze dupa efectele secundare ale tratamentului. Dupa operatie, chimioterapia se incepe la 4-6 saptamani si precede radioterapia.

Cele mai frecvente efecte secundare ale chimioterapiei sunt:

• Oboseala
• Pierdere temporara a parului
• Greata si varsaturi
• Diaree
• Scaderea celulelor din sange
• Simptome de menopauza: bufeuri de caldura, transpiratii, uscaciune vaginala
• Amorteli si furnicaturi la nivelul degetelor de la maini si picioare (numita neuropatie)

Situatii speciale

In timp ce majoritatea femeilor cu cancer endometrial recent diagnosticat trebuie supuse tratamentului chirurgical si celui adjuvant in functie de risc, exista cateva situatii in care nu se aplica neaparat aceste reguli:

Cancerul endometrial la femeile tinere

Femeile tinere sunt uneori diagnosticate cu cancer endometrial la varsta la care ele iau in considerare sau isi doresc sa ramana insarcinate.

Pentru femeile tinere cu risc scazut de recadere, operatia (histerectomia )poate fi amanata. Insa aceasta nu este o optiune pentru femeile cu cancer endometrial cu risc intermediar- mare. Daca se amana tratamentul chirurgical, se poate administra un progestativ pentru a suprima cresterea cancerului endometrial. Femeile care sunt capabile sa amane operatia pentru planningul familial vor necesita totusi tratament chirurgical definitiv. Fara operatie exista un risc semnificativ pentru reaparitia cancerului.

Cancerul la femeile obeze sau inoperabile

La femeile care sunt obeze sau care au probleme medicale serioase, optiunile de tratament includ o procedura chirurgicala mai limitata pentru a scoate uterul sau tratament nechirurgical cum ar fi radioterapia.

Monitorizarea dupa tratamentul cancerului endometrial

Se recomanda urmarirea cu atentie dupa incheierea tratamentului pentru cancerul endometrial, in special in primii 3 ani dupa diagnostic, cand riscul de reaparitie este cel mai mare. Urmarirea implica realizarea unui examen ginecologic si test Babes –Papanicolau la fiecare 3-6 luni, timp de cativa ani. Daca se suspecteaza recurenta cancerului, se realizeaza teste din sange, tomografie computerizata (CT) si alte teste radiologice. Daca dupa 5 ani cancerul nu recidiveaza, nu mai este necesar ca femeile  sa se mai prezinte la oncolog. Dar, va trebui sa se prezinte la medic daca apar simptome ca sangerarea vaginala, durere abdominala sau pelvina, tuse care nu mai dispre sau scadere involuntara in greutate. Acestea ar putea fi semne de reaparitie a cancerului.

Tratarea simptomelor de menopauza

Femeile care nu au ajuns la menopauza, dar la care s-au scos ovarele in cadrul tratamentului pentru cancerul endometrial, vor experimenta simptome de menopauza. Acestea includ bufeuri de caldura, transpiratii nocturne, senzatia de uscaciune vaginala.  Cel mai eficient tratament pentru aceste simptome este tratamentul de substitutie hormonala cu estrogeni. Dar, inainte de administrarea acestui tratament, trebuie sa se cunosca care sunt riscurile si beneficiile acestuia.

Unii medici recomanda sa se astepte 6-12 luni dupa terminarea tratamentului pentru cancerul de endometru, si abia apoi sa se inceapa tratamentul cu estrogeni.

• Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii
• Versiune tipar
• Versiune PDF