Conjunctivita alergica sau alergiile oculare

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Diagnostic
3. Tratament

Simptome

Cearcane, Congestie oculara, Insomnie, Epifora, Prurit, Pleoape umflate, Scurgeri oculare, Sensibilitatea la lumina (fotofobia), Tulburarile somnului, Vedere neclara

Categorii de medicamente

Aparatul respirator

ANTIHISTAMINICE DE UZ SISTEMIC

Organe sensitive

PRODUSE OFTALMOLOGICE

Imagini

GENERALITATI:

Conjunctivita alergica este o afectiune relativ benigna a ochilor, care afecteaza aproximativ 20% din populatie  pe an , iar incidenta acesteia este in crestere.

Manifestarile clinice ale conjunctivitei alergice

Conjunctivita alergica este predominant o boala a adultilor tineri, cu o varsta medie la debut de 20 de ani. Simptomele tind sa se amelioreze cu inaintarea in varsta. Aproximativ jumatate dintre persoanele afectate prezinta un istoric familial de alte afectiuni alergice, cum ar fi rinita alergica, dermatita atopica si astm.

Semnele si simptomele conjunctivitei alergice

Alergia la nivelul ochilor afecteaza in principal conjunctiva (mucoasa care captuseste pleoapele la interior si care acopera albul ochilor). Semnele si simptomele includ: mancarime, lacrimare, edem conjunctival, hiperemie (inrosirea conjunctivei), secretii apoase la nivelul ochilor, senzatie de arsura si fotofobie (nu este suportata lumina). De asemenea, poate sa apara si umflarea (edemul) pleoapelor. Simptomele apar de obicei la ambii ochi, dar un ochi poate fi mai afectat decat celalalt.

Tipurile de conjunctivita alergica:

• Conjunctivita alergica acuta
• Conjunctivita alergica sezoniera
• Conjunctivita alergica perena

Fiecare dintre aceste tipuri se asociaza cu trasaturi clinice specifice.

Conjunctivita acuta alergica

Este cauzata de o reactie de sensibilitate crescuta la factorii din mediu, de obicei la un alergen cunoscut, cum ar fi la parul de pisica. Se caracterizeaza prin episoade de mancarime oculara intensa, roseate conjunctivala, lacrimare, umflarea conjuctivei si edemul pleopelor. Simptomele pot fi severe si debilitante, desi ele se rezolva de obicei in 24 de ore de la indepartarea alergenului.

Conjunctivita alergica sezoniera

Se mai poate intalni sub diverse alte nume, cum ar fi conjunctivita alergica, conjuctivita asociata febrei fanului sau rinoconjunctivita alergica. Este o forma usoara de alergie oculara si se asociaza frecvent cu rinita. In mod tipic, are un debut mai putin zgomotos comparativ cu conjunctivita acuta alergica si o evolutie mai predictibila si cronica, care corespunde unuia sau mai multor sezoane cu polen.

Alergenii  sezonieri sunt: polenul de copaci primavara, polenul de iarba vara si polenurile de buruieni spre sfarsitul verii sau toamna , desi exista variatii in functie de zona geografica.

Conjunctivita alergica perena

Este o forma usoara, cronica, de conjunctivita alergica, legata de expunerea la factorii de mediu pe tot parcursul anului, de obicei alergeni de interior cum ar fi acarienii, perii de animale si mucegaiuri.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul conjunctivitei alergice se face clinic, pe baza semnelor si simptomelor sugestive. Testele de laborator nu sunt necesare de obicei.

Datele de laborator: diagnosticul conjunctivitei alergice este de obicei clinic. Pot fi realizate numeroase analize la pacientii suspectati ca ar avea conjunctivita alergica, desi acestea sunt limitate doar la scopul de confirmare a afectiunii.

• Probele de secretie de la nivelul conjunctivei pot fi evaluate pentru prezenta eozinofilelor. Eozinofilele sunt prezente in raclajul conjunctival pana la 80% dintre pacientii cu conjunctivita acuta alergica. Dar, deoarece eozinofilele sunt situate in profunzime la nivelul conjunctivei, este necesar raclajul viguros al conjunctivei pentru a confirma prezenta acestora.
• Nivelul imunuoglobulinelor E (Ig E) : nivelul IgE este crescut la pacientii cu conjunctivita alergica, atat in secretia lacrimala , cat si in sange.
• Activitatea celulelor mastocitare: atat activitatea celulelor mastocitare, cat si nivelul de histamina pot fi masurate la nivelul secretiei lacrimale. 

Diagnosticul diferential

Diagnosticul diferential al conjunctivitei alegice se face de obicei cu conjunctivita infectioasa, cu blefarita si cu ochiul uscat. Nu exista semne si simptome specifice care diferentiaza aceste afectiuni in toate cazurile, cu atat mai mult cu cat doua boli pot coexista la acelasi pacient. Oricum, exista cateva trasaturi care ajuta la distingerea conjunctivitei alergice de alte afectiuni:

• Afectiunile alergice sund adesea insotite de mancarime semnificativa, in timp ce aceasta nu este foarte frecventa in infectii.
• Conjunctivita alergica afecteaza in principal conjunctiva, in timp ce principala tinta in cadrul ochiului uscat este corneea.

TRATAMENT:

Masurile generale care sunt utile pentru pacientii cu conjunctivita alergica sunt: sa evite frecarea ochilor, sa efectueze tratamenul concomitent al ochiului uscat, sa evite contactul cu alergenii si sa se prezinte la un alerglog sau un oftalmolog daca este necesar.

Reguli de baza in ingrijirea ochilor

In toate tipurile de conjunctiva alergica , pacientii nu ar trebui sa se frece la ochi deoarece pot cauza degranularea celulelor mastocitare si agravarea simptomelor. Utilizarea frecventa a lacrimilor artificiale pe parcursul zilei poate ajuta la diluarea si indepartarea alergenilor. In timpul episoadelor acute de mancarime, pacientii trebuie instruiti sa utilizeze antihistaminice topice (locale), lacrimi artificiale cat mai frecvent si comprese reci.

Evitarea sau reducerea contactului cu alergenii cunoscuti si managementul adecvat al expunerii la factorii de mediu sunt cheia unui control eficient al conjunctivitei alergice, in special in cazurile mai severe. Aceste masuri includ si reducerea semnificativa (sau chiar evitarea completa) a utilizarii lentilelor de contact, datorita tendintei alergenilor de a adera la suprafata lentilelor de contact.

Tratamentul ochilor uscati

Scaderea secretiei lacrimale agraveaza de obicei o conjunctivita alergica prin doua mecanisme:

• Concentratia alergenilor este mai mare .
• Capacitatea de a indeparta alergenul este diminuata.

Toti pacientii cu conjunctivita alergica care nu raspund in intregime la tratamentul standard ar trebui evaluati de catre un specialist oftalmolog  pentru eventuala prezenta a uscaciunii oculare. Doar simpla intrebare adresata pacientului daca isi simte sau nu ochii uscati poate sa nu detecteze in mod adecvat persoanele afectate, iar cei cu uscaciune oculara usoara pana la moderata pot sa nu raporteze simptome. Diverse medicamente, cum sunt antihistaminicele orale , pot exacerba reducerea secretiei lacrimale deoarece ele cauzeaza o scadere in productia lacrimala datorita efectului lor anticolinergic.

Pacientii care au atat ochi uscati cat si conjunctivita alergica raspund bine la utilizarea frecventa a lacrimilor artificiale pe parcursul zilei. Pentru a evita spalarea unei solutii oculare prin aplicarea alteia, pacientii ar trebui sa spatieze administrarea picaturilor oculare la 5-10 minute, timp in care presiunea negativa  generata de clipit va indeparta tot excesul de medicament de pe suprafata oculara.

Combinarea tratamentelor pentru diverse afectiuni

Medicamentele topice pot fi spalate rapid de pe suprafata oculara prin clipire. Exista doua strategii care pot scadea spalarea medicamentelor de pe suprafata oculara. In primul rand, se recomanda administrarea spatiata a picaturilor oculare, la cateva minute (3 pana la 5 minute daca este posibil), astfel instilarea celei de-a doua picaturi nu va spala medicamentul administrat anterior. In al doilea rand,  inchiderea pleoapelor dupa administrarea picaturilor ajuta la absorbtia in tesutul ocular.

Evitarea alergenului

Evitarea alergenului este primul pas al tratamentului atunci cand este posibila. Pasii preventivi pentru a reduce simptomele conjunctivitei alergice sezoniere sunt: limitarea iesirii afara, utilizarea aerului conditionat si pastrarea geamurilor masinii si locuintei inchise in timpul sezoanelor de varf.

Pentru pacientii cu conjunctivita alergica perena, preventia include inlocuirea vechilor perne si saltele , huse eficiente pentru perne si saltele, spalarea frecventa a lenjeriilor de pat, reducerea umiditatii si aspirarea  prafului din casa. In plus, ar trebui indepartate alte rezervoare de praf  cum sunt covoarele vechi, mobila veche, perdelele si draperiile vechi. Atunci cand alergenul este parul de animale, animalul trebuie scos din casa, iar vechile covoare, mobila, si perdelele ar trebui indepartate sau curatate frecvent.

Masurile de evitare pentru alergenii de interior pot fi scumpe, iar unii medici prefera sa recomande testarea pentru imunoglobulinele E de catre un alergolog, inainte de a recomanda masuri de evitare a alergenului implicat.

Evaluarea alergiei si imunoterapia:  prezentarea la un specialist alergolog pentru testarea cutanata este indicata in caz de conjunctivita alergica severa care nu este controlata adecvat de catre tratamentul standard. De asemenea, consultul de specialitate se recomanda si in caz de rinita alergica concomitenta, astm sau simptome sistemice alergice, indiferent de severitate.

Tratamentul medicamentos

Conjunctivita alergica acuta: majoritatea cazurilor de conjunctivita alergica acuta sunt auto-limitate (de obicei dureaza mai putin de 24 de ore) si nu necesita tratament pe termen lung. Principala masura este evitarea alergenului pe viitor.

Daca este necesar tratamentul medicamentos, exista cateva optiuni:

• Antihistaminicele topice/vasocontrictoarele sunt de obicei suficiente in tratarea simptomelor de durata scurta (de exemplu, mai putin de 2 saptamani). Vasoconstrictoarele scad edemul conjunctival. Un exemplu de antihistaminice topice/vasoconstrictoare este nafazolina  cu feniramina (Nozeylin). Se administreaza pana la de 4 ori pe zi in timpul simptomelor acute. Utilizarea regulata timp de mai mult de doua saptamani  poate duce la hiperemie reactiva, iar pacientii ar trebui sfatuiti ca aceste produse sunt indicate pentru utilizarea pe termen scurt sau episodica.
• Prescrierea antihistaminicelor orale, fara efect sedativ reprezinta o alta optiune pentru conjunctivita alergica acuta ocazionala. Oricum ,medicamentele locale actioneza mai repede si determina mult mai putine efecte adverse sistemice, de aceea sunt preferate atunci cand simptomele oculare sunt pe primul plan.
• Produsele topice care contin un singur medicament (de exemplu, doar decongestionante sau doar antihistaminice) sunt de asemenea disponibile fara reteta, desi combinatia unui antihistamninic cu un vasoconstrictor actioneaza mai bine decat fiecare agent in parte.

Pentru episoadele frecvente de conjunctivita alergica acuta (de exemplu, care apar mai mult de 2 zile pe luna), un medicament topic cu proprietati antihistaminice si stabilizatoare ale celulelor mastocitare este o optiune mai buna decat un preparat care contine un vasoconstrictor. Eficacitatea completa a terapiei profilactice cu acesti agenti poate fi evaluata dupa cel putin 2 saptamani de tratament.

Aceste medicamente au 2 mari actiuni principale :

• Stabilizatorii celulelor mastocitare inhiba degranularea celulelor mastocitare, care este prima etapa din cascada alergica. Acestia inhiba de asemenea activitatea leucocitelor si diminua eliberarea mediatorilor din celulele mastocitare, bazofile, eozinofile si neutrofile.
• Antihistaminicele  blocheaza competitiv si reversibil receptorii histaminici de la nivelul conjunctivei si pleopelor, blocand astfel actiunea mediatorilor derivati din celulele mastocitare.

Olopatadina (Opatanol)  este primul medicament care a primit aprobare ca si combinatie antihistaminica si de stabilizator al celulelor mastocitare. Alte medicamente din aceasta clasa sunt ketotifenul fumarat (Zaditen), azelastina (Allergodil) si nedocromilul.

Conjunctivita alergica sezoniera si perena: sunt mai invalidante decat cea alergica si necesita frecvent tratament activ. Debutul conjunctivitei alergice sezoniere poate fi prezis adesea pe baza experientei pacientului din sezoanele anterioare  . Tratamentul ar trebui initiat cu cel putin doua- patru saptamani  inainte de debutul simptomelor, pentru a optimiza eficienta.

In cazul acestor tipuri, se prefera antihistaminicele topice impreuna cu stabilizatorii celulelor mastocitare (olopatadina, azelastina, ketotifenul), din moment ce acestea se adreseaza atat aspectelor acute cat si celor cronice ale acestor afectiuni.

Alte medicamente

Alte medicamente utile sunt stabilizatorii celulelor mastocitare topici si antihistaminicele orale. Oricum, fiecare dintre aceste optiuni prezinta unele limitari comparativ cu medicamentele sub forma de combinatie a stabilizatorilor celulelor mastocitare/antihistaminice.

• Stabilizatorii celulelor mastocitare: sunt cromolinul sodic si lodoxamida (Alomida). Debutul actiunii este dupa 5-14 zile dupa ce a fost inceput tratamentul, de aceea aceste medicamente nu sunt utile pentru tratarea simptomelor acute. In plus, stabilizatorii celulelor mastocitare se administreaza de patru ori pe zi (fapt ce limiteaza complianta pacientului), comparativ cu majoritatea agentilor  care au combinatie de medicamente si se administreaza de doua ori pe zi.
• Antihistaminicele orale nesedative: loratadina (Claritine), desloratadina (Aerius), cetirizina (Zyrtec) si levocetirizina (Xyzal). Administrarea orala a acestor antihistaminice atinge nivelul maxim in sange intre 30 minute si 3 ore, in functie de medicamentul utilizat. Efectele complete sunt vizibile dupa cateva zile de utilizare. De aceea, aceste medicamente au un debut al actiunii mai lent comparativ cu agentii topici, fapt care nu este relevant daca sunt administrati profilactic.

Dupa cum s-a mentionat anterior, antihistaminicele orale pot fi asociate cu uscaciunea membranelor mucosae si scaderea productiei lacrimale la unii pacienti, in special si la cei cu ochi uscat. Acest efect secundar poate fi contracarat de obicei prin aplicarea de lacrimi artificiale. Cetirizina determina sedare la o proportie de pacienti, in ciuda faptului ca este catalogata ca si nonsedativ.

Loratadina orala si fexofenadina sunt mai putin eficiente  decat olopatadina topica. In mod similar, desloratadina orala (Aerius) este mai putin eficienta decat ketotifenul topic.

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene: de exemplu, ketorolac trometamina (ViziDol). In practica, nu sunt considerate la fel de eficiente ca alte medicamente utilizate in tratarea bolii oculare alergice, de aceea nu sunt recomandate pentru tratamentul conjunctivitei alergice.

Pacientii cu rinita concomitenta: medicamentele topice care au proprietati atat de stabilizare a celulelor mastocitare, cat si antihistaminice, pot fi combinate fie cu un glucocorticoid intranazal, fie cu un antihistaminic oral.
Prezentarea la medicul oftalmolog: este recomandata la pacientii care nu raspund la doua-trei  saptamani de tratament constant cu un antihistaminic/stabilizator al celulelor mastocitare.

Preparatele topice de glucocorticoizi pot fi luate in considerare la pacientii cu simptome refractare. Efectele adverse serioase ale glucocorticoizilor topici sunt foarte bine cunoscute, de aceea ar trebui utilizati doar pentru scurt timp (“puls-terapie”) la pacientii la care antihistaminicele si stabilizatorii celulelor mastocitare nu controleaza simptomele. Efectele adverse oculare ale glucocorticoizilor sunt : aparitia cataractei, cresterea presiunii intraoculare, glaucomul si infectii secundare.   In consecinta, steroizii ar trebui utilizati doar sub supravegherea unui oftalmolog, iar pacientul ar trebui sa stie de riscul de orbire in cazul tratamentului nesupravegheat cu glucocorticoizi.

Printre steroizii topici, prednisolonul acetat (1%) are cel mai mare risc de crestere a presiunii intraoculare, iar dexametazona fosfat (0,1%), este urmatoarea ca si risc. In comparatie , exista si steroizi mai usori, care au un risc mai mic de crestere a presiunii intraoculare, cum ar fi rimexolona, loteprednol, fluorometolona.

Daca nu se obtine controlul cu steroizii topici dupa doua sau trei saptamani de tratament, pacientul cu conjunctivita alergica ar trebui sa se prezinte la un alergolog pentru a se lua in considerare imunoterapia.

• Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii
• Versiune tipar
• Versiune PDF