Termen cautat
Categorie

Dezlipirea de retina


Categorii de medicamente
Imagini

GENERALITATI:

Dezlipirea de retina reprezinta o afectiune grava care poate determina pierderea vederii in conditiile in care nu este tratata prompt. Dezlipirea de retina reprezinta procesul de separare a membranei retiniene a globului ocular de membrana sa vasculara. La globul ocular sanatos, membrana retiniana si membrana vasculara se afla in contact strans.

Dezlipirea de retina se poate produce la orice varsta, insa frecventa sa este mai crescuta dupa depasirea varstei de 40 de ani si in special in cazul persoanelor de sex masculin. Cu toate acestea, dezlipirea de retina este considerata o afectiune destul de rar inregistrata, afectand aproximativ o persoana din 10.000. Pentru intelegerea mecanismului de actiune, globul ocular poate fi comparat cu un aparat de fotografiat, iar retina cu un film fotografic. Retina reprezinta un strat fin de tesut nervos, sensibil la actiunea luminii, care are functia de captusire a partii interne a globului ocular. Retina capteaza razele luminoase care ajung la nivelul globului ocular si se centreaza la nivelul retinei prin intermediul cristalinului. Impulsurile luminoase sunt trimise prin intermediul nervului optic, la nivelul creierului cu scopul de a fi procesate. Acest proces se aseamana procesului de developare a filmelor fotografice in camera obscura cu scopul obtinerii fotografiilor. Deoarece retina nu isi poate indeplini functia in mod corect, cecitatea sau pierderea permanenta a vederii se poate instala in conditiile in care aceasta nu este suturata in decurs de 24 - 71 de ore.

In conditii normale, retina se ataseaza suprafetei interne a globului ocular. Dezlipirea de retina se produce in conditiile in care aceasta este impinsa inaintea sau inapoia pozitiei sale normale. Dezlipirea de retina se poate asemana cu imaginea unui tapet care se desprinde de pe peretele pe care a fost fixat. Portiunea de retina dezlipita nu poate sa isi desfasoare functia in mod normal, motiv pentru care vederea devine incetosata si neclara.

Tipuri de dezlipire de retina

  • Dezlipirea de retina neurogena, care constituie forma cel mai frecvent intalnita , cu o incidenta de 1 / 10.000 pe an.
  • Dezlipirea de retina tractionala.
  • Dezlipirea de retina exsudativa.

Care sunt factorii de risc ?

Riscul producerii dezlipirii de retina este sporit in urmatoarele circumstante:

  • Prezenta miopiei.
  • Antecedente de interventii chirurgicale pentru tratarea cataractei.
  • Prezenta glaucomului.
  • Antecedentele de traumatisme severe produse la nivelul globului ocular.
  • Antecedentele de dezlipire de retina suferite la ochiul pereche.
  • Antecedentele familiale de dezlipire de retina.
  • Prezenta afakiei sau a lipsei cristalinului.
  • Prezenta pseudofakiei sau prezenta cristalinului artificial.
  • Efectuarea capsulotomiei posterioare sau a decuparii capsulei posterioare a cristalinului.
  • Prezenta degenerescentelor retiniene precum lattice, retinoschizis sau necroza retiniana.
  • Prezenta sindromului Stickler, a sindromului Ehler Danlos sau a sindromului Marfan.

Care sunt simptomele ?

Dezlipirile de retina nu determina resimtirea de senzatii dureroase. Simptomul cel mai frecvent inregistrat este reprezentat de perceptia unei perdele sau a unui val in interiorul campului vizual. Majoritatea persoanelor acuza observarea unor puncte luminoase asemanatoare unor " stelute " sau a unor " pete ", " cerculete " sau " linii plutitoare ", acestea nereprezentand un motiv de alarma. Cu toate acestea, in conditiile in care semnele observate sunt crescute numeric si pacientul are senzatia ca se agraveaza prin incetosarea vederii, este recomandat sa se apeleze la un medic specialist oftalmolog.

Vederea unor obiecte mici care plutesc in campul vizual al pacientului, denumite fotopsii, amputarea zonei periferice a campului vizual si fosfena stralucitoare unica constituie simptome inregistrate in cazul dezlipirii de retina. Fosfena constituie senzatia de a avea in fata ochilor fulgere luminoase de culoare albastruie sau alba, vizibile in special noaptea si repetate in mod frecvent in acelasi loc. Pacientii pot acuza vederea de flash - uri luminoase, pete negre, defecte de camp vizual descrise ca o " perdea peste suprafata ochilor " si scaderea acuitatii vizuale atunci cand macula este afectata.

Uneori, pacientii pot observa ca dupa somn, vederea se imbunatateste usor, insa acest lucru se datoreaza pozitiei orizontale a corpului care creaza retinei conditii pentru a se aseza la locul. In urma adoptarii pozitiei verticale, retina se desprinde din nou de membrana vasculara, defectele de vedere revenind.

Dezlipirea de retina nu se poate trata prin administrarea colirelor, comprimatelor sau injectiilor. Singura cale de restabilire a functiei vizuale si de mentinere a sanatatii globului ocular este reprezentata de corectia chirurgicala. In conditiile dezlipirii retinei, celulele nervoase sunt distruse, celulele cu bastonase si celulele cu conuri. Cu cat dezlipirea de retina se mentine mai mult in timp, cu atat proportia de celule distruse este mai mare si restabilirea functiei vizuale normale este mai dificila, chiar in cazul unei interventii chirurgicale care furnizeaza rezultatele scontate.

Instituirea prompta a unui tratament corect poate sa imbunatateasca substantial sansele de restaurare a functiei vizuale.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul de dezlipire de retina este stabilit in urma derularii unei examinari complete a retinei prin intermediul oftalmoscopului. Oftalmoscopia reprezinta o examinare care nu determina resimtirea durerii de catre pacient si care este precedata de administrarea unor picaturi oftalmice cu functia de dilatare a pupilei in asa fel incat sa se permita vizualizarea mai buna a structurii interne a globului ocular.

Diagnosticul de dezlipire de retina se poate stabili in urma efectuarii urmatoarelor investigatii specifice:

  • Examinarea vederii laterale sau perimetrice cu scopul evaluarii starii retinei in zonele periferice ale acesteia.
  • Masurarea presiunii intraoculare sau examinarea tonometrica care poate releva in caz de dezlipire a retinei, valori situate sub limita normala de 16 - 25 mm pe coloana de mercur.
  • Examenul electrofiziologic special permite determinarea viabilitatii celulelor nervoase retiniene si ale nervului optic.
  • Examinarea fundului de ochi sau examenul oftalmoscopic ofera posibilitatea stabilirii exacte a locatiei rupturii de retina sau numarul de rupturi si identificarea segmentelor subtiate ce pot determina aparitia unor noi focare de boala.
  • Examinarea cu ajutorul ultrasunetelor ofera informatii prin imaginile formate la nivelul retinei a dimensiunilor portiunilor de retina dezlipite si a starii corpului vitros. Examinarea este importanta in caz de opacifiere a corneei, a cristalinului sau a corpului vitros, atunci cand retina este imposibil de examinat.

Rezultatele acestor investigatii si examinarea fundului de ochi ofera medicului specialist posibilitatea de a stabili si recomanda tratamentul optim.

TRATAMENT:

Optiunile terapeutice acceptate pentru tratamentul dezlipirii de retina cuprind urmatoarele tehnici:

  • Tehnica cu endolaser sau crioaplicatiile sclerale cunoscute si sub denumirea de criopexie, ambele tehnici terapeutice putand sa fie folosite pentru remedierea dezlipirii de retina in circumstantele unui diagnostic stabilit precoce.
  • Retinopexia pneumatica se recomanda cu scopul tratarii dezlipirii de retina in cazul in care orificiul de ruptura este de mici dimensiuni si usor de inchis. In acest sens, in interiorul corpului vitros se introduce o mica bula de gaz care se eleveaza si exercita o anumita presiune la nivelul retinei inchizand astfel acest orificiu. Criptopexia sau procedurile cu laser pot fi folosite cu scopul inchiderii rupturii. Rata de succes a interventiei este de aproximativ 85 %.
  • Cerclajul scleral implica aplicarea unei benzi din silicon in jurul globului ocular cu scopul mentinerii pozitiei retinei. Banda din silicon nu este vizibila si se poate atasa permanent la acest nivel. Tratamentele termice pot fi necesare cu scopul inchiderii rupturii. Eficienta procedurii este stabilita in jur de 95 %.
  • Vitrectomia reprezinta o procedura utilizata in caz de rupturi de mari dimensiuni ale retinei. In cursul vitrectomiei, corpul vitros se indeparteaza de la nivelul globului ocular si se inlocuieste cu solutie salina. Rata de succes a acestei proceduri este similara ratei de succes stabilite pentru aplicarea cerclajului scleral.

Rupturile de mici dimensiuni ale retinei se localizeaza si se " sudeaza " cu ajutorul laserului sau a crioterapiei ( inghetarii ). Procedurile mentionate produc un disconfort mic sau chiar inexistent si se realizeaza in cabinetele medicale de specialitate. In conditiile detasarii de retina se impune apelarea la tratamente chirurgicale, perioada de spitalizare postoperatorie fiind de doua sau de trei zile. Modalitatile de interventie disponibile sunt multiple, alegerea tehnicii chirurgicale sau a tipului de anestezie, locala sau generala, fiind dependenta de caracteristicile afectiunii.

Pregatirile preoperatorii ale pacientului sunt initiate cu cateva zile inainte de efectuarea interventiei si pot consta in efectuarea analizelor normale de sange si urina, efectuarea unei electrocardiograme, examinarea radioscopica a toracelui, un consult stomatologic, otolaringologic si terapeutic.

In dimineata zilei operatiei, in globul ocular ce urmeaza a fi supus interventiei chirurgicale corective se administreaza un colir care are rolul de a dilata pupila. Pentru ajutarea relaxarii pacientului si inlaturarea emotiilor se poate administra un calmant usor.

In sala de operatie se pot afla pacientul, chirurgul, asistentul chirurgului, asistenta de operatie, anestezistul si asistentul anestezistului. Interventiile chirurgicale pentru tratarea dezlipirii retinei se pot efectua sub efectul narcozei generale si a anesteziei locale sub microscopul electronic.

In functie de tipul de dezlipire de retina, medicul chirurg alege una dintre metodele de operatie sau de combinare a tehnicilor operatorii urmatoare:

  • Obturarea locala la nivelul zonei in care s-a produs ruptura retiniana se realizeaza in conditiile desprinderii partiale de retina.
  • Obturarea circulara se realizeaza in cazuri mai severe, atunci cand retina s-a dezlipit in intregime.
  • Vitrectomia consta in inlaturarea corpului vitros cu structura modificata si inlocuirea sa cu alt preparat precum solutie fiziologica, silicon lichid sau compusi perfluorocarbonic sub forma lichid sau gazoasa, care exercita compresiune la nivelul retinei.
  • Lasercoagularea se realizeaza cu scopul delimitarii regiunii rupturii de retina si a segmentelor subtiate din retina.

Asociarea mai multor interventii reprezinta o optiune individuala pentru fiecare pacient in parte, fiind dependenta de timpul scurs de la producerea rupturii de retina, de dimensiunea acesteia, de numarul de rupturi aparute la nivelul retinei, de localizarea acestora si asa mai departe. In functie de fiecare pacient in parte, tratamentul se poate efectua intr-una sau mai multe etape.

Prin intermediul tehnicilor terapeutice moderne, mai mult de 90 % dintre cazurile inregistrate se pot trata cu succes in urma unei singure interventii, desi in unele situatii poate fi necesara efectuarea unei interventii secundare.

Cu toatea acestea, momentul recuperarii complete a functiei vizuale nu se poate prezice intotdeauna cu exactitate. Rezultatul final se poate aprecia dupa trecerea a circa sase saptamani dupa operatie, rezultatul cel mai bun obtinandu-se in cazul in care corectarea dezlipirii de retina se realizeaza inainte ca macula sau regiunea centrala a retinei cu functie in vederea detaliata, sa fie detasata.

Postoperator, pacientii pot resimti un oarecare disconfort in regiunea oculara, globii oculari putand fi tumefiati si sensibili timp de cateva zile, pacientii fiind nevoiti sa poarte pansamente protective. In unele cazuri, pacientilor li se poate recomanda sa isi mentina capul intr-o pozitie anume cu scopul ajutarii procesului de vindecare. Pacientii se pot intoarce la domiciliu dupa o perioada de doua sau de trei zile, medicul specialist prescriind medicatia necesara si oferind sfaturile necesare in legatura cu momentul oportun permiterii reluarii activitatilor zilnice. Schimbarea ochelarilor de vedere este recomandata dupa trecerea a cateva luni postoperator.

Asemenea oricarei interventii chirurgicale si interventia de refacere a retinei implica un oarecare grad de risc pentru dezvoltarea de infectii, sangerari, cresterea presiunii intraoculare sau dezvoltarea cataractei. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca dezlipirea de retina netratata are ca si consecinta pierderea completa si permanenta a functiei vizuale.

Complicatii postoperatorii

Complicatiile postoperatorii posibile constau in cresterea tensiunii intraoculare, aparitia cataractei, afectarea corneei sau keratopatia in banda.

In absenta instituirii unui tratament, evolutia dezlipirii de retina este spre cecitate sau orbire sau spre ftizia globului ocular sau dezorganizarea structurala a acestuia. In conditiile instituirii tratamentului corespunzator, dezlipirea de retina poate avea un prognostic excelent.

Recidivele pot fi inregistrate destul de frecvent, in ciuda desfasurarii unei interventii chirurgicale reusite, fapt ce nu se poate preveni in toate cazurile de catre medicii chirurgi. Recidivele desfasurate necesita repetarea interventiei chirurgicale corectice, uneori mai complexa decat prima. Tehnicile din ce in ce mai sofisticate si aparatura moderna contribuie totusi la cresterea procentului de reusita a interventiei la o proportie mai mare de 90 % din cazurile de dezlipire de retina.

Recomandari postoperatorii

Pentru ca perioada postoperatorie de recuperare sa se deruleze repede si fara aparitia de complicatii, pacientii trebuie sa urmeze sfaturile primite de la specialisti, sa respecte cu desavarsire regimul recomandat, sa nu frece ochii cu mainile sau sa apese pe suprafata lor, sa evite intrarea ochiului operat in contact cu apa, spuma sau sapunul in timpul dusului sau a baii. Pentru realizarea acestei preventii, ochiul operat se poate acoperi cu o compresa sterila din tifon si cu un leucoplast. In urma efectuarii dusului, pacientii trebuie sa administreze colire dezinfectante pe suprafata ochiului operat. Atunci cand se plimba pe strada, pacientii trebuie sa poarte ochelari de soare si sa incerce sa nu expuna ochiul operat oscilatiilor bruste de temperatura.  In primele trei luni postoperator, pacientii trebuie sa se abtina de la efectuarea de bai fierbinti si de la expunerea la bazine si bai cu aburi, sa nu ridice greutati si sa se abtina de la desfasurarea muncii fizice, in special a celor care implica aplecarea capului. Pentru a ridica un obiect de jos, pacientii operati nu trebuie sa se aplece, ci sa foloseasca genuflexiunea si trebuie sa se straduiasca sa nu efectueze miscari bruste ale capului, acestia putand sa isi inchipuie ca poarta pe cap un pahar cu apa pe care nu trebuie sa il verse. Machierea ochilor este permisa dupa trecerea a doua luni postoperator, iar practicarea sporturilor se poate relua dupa trecerea a trei luni postoperator. In timp, pacientii pot incepe sa faca gimnastica dimineata, sa practice inotul, sa alerge la trap marunt si sa efectueze alte exercitii fizice ce nu sunt legate de zguduirea brusca a corpului si de incordarea acestuia. Alergatul pe distante mici, sariturile in apa, ridicarea de greutati sau boxul sunt complet contraindicate. De asemenea, conducerea masinilor nu este permisa pana la vindecarea completa a globului ocular.

Profilaxie

Stabilirea unui diagnostic precoce constituie cheia prevenirii pierderii vederii in urma dezlipirii de retina. Este recomandata efectuarea de controale oftalmologice anuale si mai frecvente in cazul persoanelor expuse unui risc important sau care sufera de afectiuni oftalmologice. Spre exemplu, in cazul unor boli ce implica o incidenta importanta a dezlipirii de retina precum diabetul, consulturile oftalmologice periodice pot detecta modificarile survenite la nivelul globilor oculari. Suplimentar, buna complianta a pacientilor diabetici in asociere cu o controlare adecvata a acestei boli poate sa favorizeze prevenirea tulburarii oftalmologice diabetice. Buna monitorizare a tensiunii arteriale poate sa impiedice lezionarea vaselor retiniene ca urmare a valorilor crescute ale presiunii sanguine. Mai mult decat atat, controalele oftalmologice periodice sunt importante pentru persoanele afectate de miopie si pentru persoanele expuse riscului de a suferi dezlipiri de retina. In cazul necunoasterii gradului de risc de producere a dezlipirii de retina, se poate apela la sfatul unui medic specialist. Medicul specialist poate sa recomande efectuarea periodica a unor consulturi oftalmologice.

In unele situatii, dezlipirea de retina se poate preveni. Pentru prevenirea producerii dezlipirii de retina se poate apela la tratamentul cu raze laser sau cu ultrasunete. In cazul aparitiei de modificari a structurii corpului vitros se poate apela si la inlocuirea in intregime a corpului vitros. Cu scopul prevenirii traumelor globilor oculari, cauza principala a dezlipirii de retina, in special la barbatii tineri, se impune respectarea masurilor elementare generale de precautie si respectarea regulilor de securitate tehnica, atat in cadrul activitatilor profesionale, cat si in viata de zi cu zi.