Termen cautat
Categorie

Diabet zaharat insulino-dependent la copil


GENERALITATI:

Ce este diabetul zaharat insulino-dependent ?

Diabetul zaharat (DZ) tip 1 este o boala ce poate aparea la orice varsta, insa are preferinte pentru tineri si copii. Odata cu trecerea timpului, dupa varsta de 30 de ani, frecventa sa devine din ce in ce mai mica.

Faptul ca boala afecteaza si copii, incepand de la cele mai fragede varste, aduce cu sine mari probleme, ale caror solutii sunt greu de gasit, deoarece pe de o parte, copilul este o fiinta gingasa si fragila, a carei menire principala este sa creasca si sa se dezvolte normal, armonios, iar pe de alta parte, tratamentul acestei boli, dificil de aplicat corect, la orice varsta, impune restrictii si neplaceri, ce perturba cu totul viata micilor pacienti si a parintilor lor. Intepaturile pentru injectarea insulinei si pentru recoltarea, de mai multe ori pe zi, a picaturii de sange necesara pentru masurarea glicemiei, regulile de dieta (ce implica mese la ore fixe si cu un continut bine stabilit de glucide, care nu trebuie depasit, si, in special, obligatia de a renunta la alimentele cu zahar, la dulciurile indragite atat de mult de cei mici), riscul de hipoglicemie si teama pe care aceasta o induce parintilor si copiilor ziua si noaptea, grija permanenta pentru asigurarea unui foarte bun control al glicemiilor, dar fara hipoglicemii repetate, atentia ce trebuie acordata bolii in fiecare ocazie, in fiecare zi si in fiecare clipa, apasarea psihica, precum si multe altele care fac ca viata sa para cu totul alta decat a celorlalti copii.

Din nenumarate motive, misiunea celor ce participa la ingrijirea copilului cu DZ tip 1 este extrem de importanta. Scopul tratamentului, atat de complex, al acestei boli este mentinerea unei stari de sanatate normala, care asigura cresterea armonioasa, pe perioada copilariei si o viata cat mai buna si comparabila ca durata cu a celorlalti semeni. O ingrijire perfecta impune sa se obtina rezultate foarte bune, fara a complica lucrurile mai mult decat este necesar. Mai pe inteles, viata copilului cu DZ tip 1 trebuie sa semene foarte mult cu a celorlalti, ceea ce nu este nici usor, dar nici imposibil, iar medicii, in special, au menirea de a face ca totul sa redevina firesc si suportabil.

Cerinta principala a unui tratament corect este realizarea unui control glicemic de asemenea nivel, incat sa asigure o durata de viata normala, fara suferinta. Masura unei situatii foarte bune este o valoare a HbA1c, mai mica de 6,5 – 7%, fara hipoglicemii severe si cu cat mai putine hipoglicemii usoare.

Cum se defineste diabetul zaharat ?

DZ este boala caraterizata prin hiperglicemie (cronica, definitiva), adica prin cresterea glicemiei din plasma venoasa (lichidul in care “inoata” toate globulele sangelui), dimineata pe nemancate, la mai mult de 126 mg/dl, sau oricand in cursul unei zile la peste 200 mg/dl. Hiperglicemia poate fi: usoara (sub 150 mg/dl), moderata (150 – 250 mg/dl) si grava (peste 250 mg/dl).

Ce este diabetul zaharat tip 1 (insulino – dependent) ?

In tipul 1 (DZ tip 1) se incadreaza bolnavii mentinuti in viata numai prin injectarea zilnica a insulinei. Viata lor este dependent de tratamentul cu insulina, astfel incat, daca acesta este interupt, intr-un interval scurt de timp (de la cateva ore la cateva zile), poate aparea coma diabetica hiperglicemica, stare foarte grava, chiar mortala, daca nu se intervine de urgenta. Frecventa DZ tip 1 la copil este de peste 90%, iar la adult este cuprinsa intre 5 si 10% din toate cazurile.

Este diabetul zaharat tip 1 o boala grava ?

Raspunul este pozitiv in majoritatea cazurilor, afirmatia bazandu-se pe cresterea glicemiei, trasatura principala a DZ tip 1. Aceasta contribuie la aparitia unor variate complicatii, la inceput usoare, care se pot agrava, subrezind sanatatea intregului corp omenesc. Totusi, nu trebuie sa fim prea pesimisti, deoarece complicatiile nu apar in mod obligatoriu la toti pacientii, instalandu-se, in special, la cei care au glicemii exagerat de mari, pe perioade indelungate de timp (peste 15 ani).

Desi DZ tip 1 nu este o boala vindecabila, durata si calitatea vietii depind dei gradul si de durata cresterii glicemiei; daca aceasta va fi mentinuta in limite normale sau aproape de acestea, zi de zi, exista mari sanse ca durata de viata a acestor pacienti sa fie egala cu cea a nediabeticului de aceeasi varsta.

Ce inteles au cuvintele “glucoza” si “glicemie” ?

Glucoza este un zahar simplu, dar foarte important, in special fiindca prin “arderea” sa rezulta cea mai mare parte din energia necesara vietii (4 kcal/ 1 g). Ea este socotita principalul combustibil al vietii.

Prin glicemie se intelege concentratia de glucoza (“Zaharul”) din sange sau din plasma, exprimata fie in mg/dl, fie in mmol/l (1 mmol = 18 mg/dl). In mod normal, glicemia dozata in plasma venoasa, dimineata pe nemancate (glicemia a jeun), este cuprinsa intre 70 si 110 mg/dl, iar masurata la doua ore dupa mancare (glicemia postprandiala) nu depaseste 140 mg/dl. In schimb, in sangele total, inclusiv in cel obtinut prin intepatura pulpei degetului (folosit la dozarea cu ajutorul glucometrelor), glicemia postprandiala este mai mica decat in plasma cu 15%, pe cand cea dozata pe nemancate (a jeun) are aproximativ aceeasi valoare.

Cum se produce diabetul zaharat tip 1 (insulino-dependent) ?

Mecanismul principal de producer al acestui tip de DZ consta in reducerea accentuata a cantitatii de insulina produsa de pancreas, uneori pana aproape de disparitie, din cauza distrugerii celulelor beta secretoare de insulina.

Ce este insulina si ce actiuni are ea ?

Insulina este principalul hormon pancreatic, fara de care viata omului nu este posibila. Dupa secretie, ea patrunde in sange si este transportata direct la ficat (socotit laboratorul corpului omenesc), dupa care ajunge in celelalte celule ale organismului.

Ce trebuie sa stim despre pancreas ?

Pancreasul este un organ mic, situat in cavitatea abdominala, inapoia stomacului. El cantareste aproximativ 100g, dar din acestea numai 1 g produce insulin si alti cativa hormoni (glucagon, de exemplu, cu rol de crestere a glicemiei).

Pancreasul unui om sanatos depoziteaza in celulele beta aproximativ 200 de unitati de insulina, cantitate cu  mult mai mare decat necesarul zilnic. Cea mai mare parte din insulina secretata de pancreas este degradata in ficat (in mai mica masura in rinichi).

Care este modul de eliberare a insulinei din pancreas ?

In mod normal, la omul nediabetic, celulele beta ale pancreasului elibereaza insulina in doua moduri: unul lent, denumit secretia bazala de insulina, ce are loc intre mese si care este de aproximativ 1 u/ ora, si altul rapid, cu ocazia meselor, denumit secretie prandiala (de la cuvantul latin prandium care inseamna pranz). Cantitatea de insulina secretata la mese depinde de gradul cresterii glicemiei, crestere produsa de glucidele mancate la masa respectiva si transformate in glucoza. Am explicat aceste lucruri, deoarece sunt importante pentru intelegerea tratamentului cu insulina, cele mai bune rezultate obtinandu-se cu scheme ce asociaza insuline bazale (cu actiune prelungita, de exemplu Lantus, Levemir) si prandiale (cu actiune scurta si rapida, de exemplu NovoRapid, Humalog, HumulinR), scheme ce se straduiesc sa imite secretia de insulina a pancreasului.

Ce este si ce rol are receptorul de insulina ?

Receptorul de insulina este o portiune microscopic de pe membranele celulare, care recunoaste si fixeaza insulina. Unirea insulinei cu receptorul ei declanseaza o serie de reactii, care fac ca glucoza sa poate intra in celule, unde este “arsa” (metabolizata), producand energia necesara vietii. Din acest punct de vedere, cele mai importante sunt celulele muscular, grasoase si hepatice.

Ce rol are insulina in organism?

Pentru a fi mentinuta, viata are nevoie de energie. Aceasta este furnizata de alimente. Alimentele contin trei substante nutritive principale: glucide (hidrati de carbon sau carbohidrati), care, prin digestive, elibereaza glucoza, protein, care se faramiteaza in aminoacizi, si lipide (grasimi), care, prin degradare, dau nastere acizilor grasi.

Ce rol are predispozitia genetica in diabetul zaharat de tip 1?

In aparitia acestui tip, un rol important il joaca o predispozitie genetic, fie mostenita (de obicei), fie ca modificare aparuta in cursul vietii pacientului. Daca predispozitia este mostenita, in familia bolnavului se gasesc unul sau mai multi membri (parinti, copii, frati) cu DZ tip 1.

In prezenta acestei predispozitii (“sensibilitate”), actioneaza unii factori din afara organismului, declansand un proces de autoimunitateindreptat asupra celulelor beta, care vor fi distruse, deoarece corpul nu le mai recunoaste ca fiind ale lui, ci straine.

Copiii si fratii (mai ales gemeni) unor bolnavi cu DZ tip 1 sunt cei mai expusi riscului de a se imbolnavi de DZ tip 1. De notat ca, intr-o familie cu multi frati, unii fac, iar altii nu fac boala, deci riscul nu este egal pentru toti. Dintre parinti, in mod surprinzator, se pare ca, tatal diabetic transmite mai frecvent boala (6%), comparative cu mama diabetica (3%).

Ce factori intervin in distrugerea celulelor beta?

Cei mai important factori proveniti din afara organismului sunt virusurile, substantele chimice toxice, unele medicamente etc. Legatura DZ tip 1 cu virusurile este banuita din cauza ca, in multe situatii, semnele de boala (poliurie, polidipsie) se ivesc la cateva saptamani sau luni dupa o asa-zisa “gripa” sau “viroza”, aparuta mai ales in cursul sau putin dupa sezoanele reci. Pe fondul predispozitiei de care am amintit mai sus, virusurile si alti factori initiaza procesul de autoimunitate, ce distruge celulele beta.

DIAGNOSTIC:

Cum se stabileste diagnosticul sigur de diabet zaharat tip 1 ?

Precizarea diagnosticului se face la un laborator, dozandu-se:

  • Glicemia a jeun, dimineata pe nemancate, dozata in plasma venoasa: o valoare egala sau mai mare de 126 mg/dl;
  • Glicemia la orice ora din zi (dozata tot din plasma): o valoare egala sau mai mare de 200 mg/dl.

Pentru a nu gresi, in cazurile cu simptome reduse, ca si in cele fara semne, daca glicemiile sunt doar putin crescute, este bine ca ele sa fie repetate.

  • Testul de tolerant la glucoza pe cale orala (TTGO), indicat cand glicemia a jeun este mai mica de 126 mg/dl, dar exista suspiciunea de DZ, pe baza unor semne clinice si, mai ales, daca copilul sau tanarul face parte dintr-o familie cu bolnavi diabetici (tata, mama, frati), sau sufera de obezitate.

Ce se intelege prin remisiunea diabetului zaharat tip 1 ?

Prin remisiunea in DZ tip 1 se intelege instalarea unei perioade cu durata de cel putin 4 sapatamani, in care manifestarile bolii se reduc, cateodata pana la disparitie, glicemiile scad, uneori pana la normalizarea lor in tot timpul zilei, in paralel cu scaderea dozelor de insulina necesare, pana cand ele ajung la mai putin de 0,5 u/kg corp/zi.

Remisiunea se instaleaza, cel mai frecvent, in primul an dupa diagnosticul de DZ tip 1 si poate dura cateva luni de zile (de obicei sub un an). Cauza remisiunii este, probabil, reactivarea secretiei de insulina a unor celule beta, sau cresterea sensibilitatii corpului fata de insulina. La sfarsitul remisiunii, glicemiile incep sa creasca, ceea ce oblige la marirea dozelor de insulina, care, treptat, ajung sa le egaleze si chiar sa le depaseasca pe cele de dinaintea acestei perioade.

Cum se procedeaza in perioada de remisiune ?

Instalarea remisiunii oblige la reducerea dozei de insulina, pentru evitarea hipoglicemiilor. In unele cazuri, profilul glicemic ramane normal si cand se intrerupe injectarea insulinei, dar aceasta intrerupere este interzisa in toate cazurile, chiar daca doza de insulina a scazut pana la doar cateva unitati pe zi. Insulinoterapia se va continua, deoarece s-a observant ca, daca ea se suspenda, perioada de remisiune se scurteaza, iar dozele de insulina la care se ajunge dupa aceea cresc mai mult daca intreruperea nu ar fi avut loc.

Complicatii

Care sunt complicatiile diabetului zaharat tip 1 ?

Complicatiile DZ tip 1 sunt fie acute (cetoacidoza diabetica si infectiile cu localizare urinare, cutanata, respiratorie etc.), fie cronice (microanginopatia, macroanginopatia, neuropatia, cataracta si infectii, precum tuberculoza pulmonara, pielonefrita cronica etc.

Ce este precoma diabetica si cum se manifesta ea ?

Precoma diabetica esta stadiul mai grav, ce urmeaza dupa cetoza, in care diabeticul are o stare mult mai rea, este foarte oboist, astfel incat nu se mai poate ridica din pat, dar ramane constient. Varsaturile si durerile abdominal sunt frecvente, iar mirosul de acetona al respiratiei este puternic. Varsaturile ridica mari probleme iar durerile abdominale din cursul precomei sunt uneori foarte puternice, chinuitoare si se pot insoti de o usoara rezistenta la palparea abdomenului, ceea ce poate conduce la confuzia cu o boala chirurgicala. Pe masura ce precoma avanseaza, bolnavul devine somnolent, dezorientat, raspunde din ce in ce mai greu la intrebari si trece in coma diabetica propriu – zisa.

Ce este coma diabetica si ce semne are ?

Coma diabetica este etapa cea mai grava a CAD (complicatiilor acute diabetice), in care mai mult de jumatate dintre bolnavi nu mai sunt constienti, nu mai raspund la intrebari si, uneori, daca coma este ceva mai veche, nu mai reactioneaza nici la intepaturile cu acul. Daca ii privesti, ei stau “linistiti” in pat (cei care prezinta coma hipoglicemica sunt agitati) si au o respiratie foarte rapida si zgomotoasa, ca dupa efectuarea unui efort fizic foarte mare, cu miros de acetona foarte puternic. Fata lor este supta, ochii sunt infundati in orbite, limba este uscata, “prajita”, iar pielea lasa o cuta persistenta. Pulsul este rapid si tensiunea arteriala poate scadea. Daca nu sunt inca total inconstienti, durerile abdominale sunt mai accentuate decat in precoma si varsaturile mai frecvente. In precoma si in coma, glicemiile sunt foarte mari (600 – 1000 mg/dl, glicozuria este prezenta, ca si corpii cetonici in urina. Evident, trebuie facute multe alte analize, in mod repetat, cu scopul aplicarii corecte a tratamentului comei diabetice.

Desigur, coma diabetica, una dintre cele mai grave complicatii ale diabetului, poate fi mortala, mai ales daca ea apare la copii care nu se stiu diabetici (coma inaugurala), daca familia intarzie prezentarea la medic, daca semnele de inceput nu sunt recunoscute de catre acesta, precum sic and factorii ce o favorizeaza sunt extrem de gravi (infectii de exemplu).

Unde trebuie sa inceapa tratamentul comei diabetice ?

Tratamentul comei diabetice trebuie sa fie inceput de primul medic care a pus diagnosticul, inca de la domiciliul bolnavului sau in ambulanta. El va injecta, pe cale intravenoasa, insulina cu actiune scurta sau rapida (analog cu actiune rapida) si va nota acest lucru pe biletul de trimitere. Daca ambulanta este dotata cu aparatura de perfuzie, se incepe administrarea de solutie de clorura de sodium 9% (ser fiziologic). Copilul aflat in coma diabetic trebuie internat de urgenta intr-un spital, si anume intr-o sectie de pediatrie sau de terapie intensiva pediatrica, iar tanarul, intr-o sectie de diabetici sau terapie intensiva.

Care sunt cele mai frecvente complicatii acute infectioase ?

Infectiile acute pot fi localizate oriunde in organism, dar cele mai frecvente sunt la nivelul:

  • Pielii (furuncule, carbuncule, abcese subcutanante etc.)
  • Aparatului respirator (viroze, bronsite, pneumonii)
  • Aparatului urinar (cistite, ce se manifesta prin urinari dese si dureroase; pielonefrite acute, in care semnele de cistita se asociaza cu dureri in regiunea rinichiului, febra, frisoane, stare de rau)
  • Aparatului genital (vulvite, vaginite, adica infectii la nivelul vulvei si vaginului).

Sunt copiii si tinerii diabetici mai “sensibili” la infectii decat nediabetcii?

In general, copilul si tanarul cu DZ tip 1 cu control glicemic bun, nu au predispozitie mai mare la infectii, in raport cu o persoana de aceeasi varsta, dar fara diabet. In schimb, o parte dintre pacientii cu glicemii rau controlate pot avea o sensibilitate mai accentuata, din cauza scaderii puterii de aparare fata de infectii.

Infectiile copiilor si tinerilor diabetici se trateaza cu medicamente folosite si la nediabetici. Daca glicemiile sunt “bune”, de obicei infectiile se vor vindeca in acelasi interval de timp ca in cazul unui pacient fara diabet. Totusi, fie din cauza ca diagnosticul infectiei intarzie, pana ce se agraveaza, fie din cauza unor glicemii prea mari, cateodata vindecarea poate intarzia, prelungindu-se pe saptamani sau luni de zile. Sa mai reamintim si faptul ca infectiile acute cresc glicemia, favorizand chiar aparitia cetozei.

Ce infectii cronice sunt frecvent intalnite la copiii si tinerii cu DZ tip 1?

Ca si cele acute, infectiile pot aparea in orice loc din organism, cum ar fi:

  • Plamani: tuberculoza pulmonara, frecventa inca in Romania, se asociaza destul de des diabetului rau controlat. Oricare dintre urmatoarele semne: tuse, temperature putin crescuta (37 – 38 ˚C), oboseala, lipsa poftei de mancare, slabire in greutate, trebuie sa ne faca sa ne gandim si la tuberculoza pulmonara. Alteori, aceasta boala nu da nici un semn si este descoperita intamplator, la un examen radiologic periodic (acesta trebuie efectuat de doua ori pe an). Deoarece boala este molipsitoare, examenul radiologic pulmonar este obligatoriu pentru oricine s-a aflat in contact apropiat cu un pacient cu tuberculoza active;
  • Aparat urinar: pielonefrita cronica, rara la copii si tineri, evolueaza adesea fara nici un semn, fiind descoperita prin analize;
  • Piele si mucoase: epidermofitii (ciuperci), localizate, mai ales intre degetele picioarelor, determinand mancarimi, ceea ce il obliga pe diabetic sa se scarpine insistent, provocandu-si rani usoare, prin care patrund microbi, a caror inmultire va duce uneori la aparitia unor infectii grave ale picioarelor.

Complicatiile mai grave pot aparea la copilul sau tanarul cu DZ?

In general, nu apar la copil, dar este posibil sa apara dupa 15 ani de evolutie a DZ. Aceasta inseamna ca, daca debutul bolii a avut loc la varsta de prescolar, in conditii de control glicemic rau si de lunga durata putem intalni un grad de neuropatie la pacientii cu varsta sub 18 ani sau putin mai mare.

Controlul glicemiei

Ce se intelege prin control glicemic ?

Termenul de “control glicemic” este folosit pentru a arata cat de aproape sau de departe fata de normal se afla glicemiile unui pacient cu DZ tip 1.

Ce factori influenteaza controlul glicemic ?

Controlul glicemic este influentat de:

  • Corectitudinea tratamentului cu insulina (doze corespunzatoare, adaptate glicemiei);
  • Respectarea dietei prescrise;
  • Activitatea fizica, in conformitate cu indicatiile medicului;
  • Posibilitatea dozarii glicemiei la domiciliu;
  • Cunostintele pacientului (daca copilul este prea micut, cunostintele parintilor – care trebuie sa stie ce are de facut si cum sa procedeze in fiecare situatie);
  • Acumularea unei experiente personale, in sensul cunoasterii reactiilor propriului organism.

Ce este HbA1c si care sunt valorile normale ?

Hemoglobina glicozilata A1c este o fractiune din hemoglobina normala (proteina din globulele rosii ce transporta oxigenul), pe care se fixeaza glucoza din sange. Cu cat glicemia este mai mare, cu atat se fixeaza mai multa glucoza pe hemoglobin si cu atat valoarea HbA1c este mai mare. Valoarea HbA1c la o persoana fara diabet, este cuprinsa intre 4,5 si 5,8%, iar o HbA1c mai mica de 7% (chiar de 6,5%) inseamna un control glicemic foarte bun la pacientul care sufera de diabet.

Valorile HbA1c corespunzatoare unul control glicemic optim la copii:

  • Sub 5 ani: 7-9%;
  • 5 – 12 ani: <8%;
  • Peste 12 ani: <6,5%.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca un bun control glicemic ?

Pe langa dozarile de mai sus, un control glicemic foarte bun, trebuie sa nu aiba hipoglicemii severe, cu numai usoare si acelea rare, sa se insoteasca de o stare de bine a copilului si tanarului, fara simptome specifice diabetului si cu un numar redus de “zile de rau”, iar cresterea si dezvoltarea sa fie normale (greutatea si inaltimea sa fie corespunzatoare varstei).

TRATAMENT:

Tratamentul cu insulina

Ce scopuri si ce masuri de tratament se folosesc in DZ tip 1?

Scopul principal al tratamentului diabetului zaharat tip 1 la copil si tanar este obtinerea unui control glicemic foarte bun (glicemii normale sau cat mai aproape de normal si o HbA1c mai mica de 6,5%) sau macar bun (HbA1c sub 7,5%). O valoare a HbA1c mai mare inseamna un control glicemic nesatisfacator sau chiar rau, ceea ce favorizeaza aparitia complicatiilor.

Masurile de tratament folosite sunt:                                                       

  • Tratamentul cu insulina (insulinoterapia);
  • Dieta (regimul alimentar);
  • Activitatea fizica

Este obligatorie injectarea zilnica a insulinei in diabetul zaharat tip 1?

Da! Toti copiii si tinerii diagnosticati cu diabet zaharat tip 1 vor efectua tratamentul cu insulina toata viata, in mod obligatoriu, zi de zi, deoarece pancreasul lor nu mai secreta destula insulina, iar fara insulina supravietuirea nu este posibila.

Ce se intampla daca se intrerupe injectarea insulinei ?

Chiar intreruperea numai pentru o zi a tratamentului cu insulina este periculoasa, putand duce la cetoza, precoma sau chiar coma diabetica, mai ales la copii.

Pot fi tratati copiii si tinerii cu DZ tip 1 cu medicamente orale (antidiabetice) ?

Tabletele antidiabetice nu trebuie folosite in tratamentul diabetului zaharat tip 1 deoarece ele nu pot inlocui injectiile cu insulina.

Ce tipuri de insulina se folosesc ?

Toate insulinele folosite au fie o structura identical cu insulina pe care o secreta pancreasul omului, fie una asemanatoare (analoaga) cu aceasta. In functie de rapiditatea cu care actioneaza, de durata de actiune si de momentul in care se injecteaza, insulinele sunt impartite in doua categorii:

INSULINELE PRANDIALE (IP), ce se injecteaza la mesele principale (inaintea lor, de regula), in doze stabilite in functie de glicemia de moment si de cantitatea de glucide ce urmeaza sa fie consumate la masa respectiva.  Insulinele prandiale sunt si ele de doua tipuri:

  • Insuline cu actiune rapida (analogi de insulina cu actiune rapida), care intra in actiune la 5 – 15 minute de la momentul injectarii, ating varful la o ora si jumatate, doua si au o durata de actiune de trei – patru ore. Exemple: Humalog (indicat la copii mai mari de 2 ani), NovoRapid (indicat la copii mai mari de 2 ani) si Apidra (indicat la copii mai mari de 6 ani). Toate insulinele sunt limpezi si se injecteaza de 3 – 4 ori pe zi.
  • Insulinele cu actiune scurta, ce intra in actiune la aproximativ 15 – 30 de minute de la injectare, ajung la efect maxim dupa 2 – 4 ore si isi termina actiunea dupa 6 – 8 ore. Exemple:  Actrapid, Humulin R, Insuman Rapid.

INSULINELE BAZALE (IB), ce asigura o insulinizare de baza, de fond, timp de 24 de ore; ele au o actiune prelungita fata de cele prandiale si sunt, de asemenea, clasificate in doua grupe:

  • Insuline cu actiune intermediara,de tip NPH (Neutral Protamin Hagedorn) ce intra in actiune dupa 1 - 2 ore, ating maximul la 4 – 12 ore si se epuizeaza dupa 12 – 20 de ore. Exemple: Humulin N, Insulatard, Insuman Basal. Acestea sunt suspensii tulburi.
  • Insuline cu actiune lenta, care isi incep efectul la 1 – 2 ore, acesta avand o durata de aproximativ 24 de ore. Exemple: Levemir (indicat la copii, incepand de la varsta de 2 ani) si Lantus (indicat la copii cu varsta peste 6 ani). Amandoua sunt solutii limpezi.

In ce regiuni ale corpului poate fi injectata insulina ?

Insulina poate fi injectata in mai multe regiuni ale corpului, si anume:

  • In partile exterioare ale bratelor (in zona cuprinsa intre o linie orizontala, trasata la cativa centimetri dedesubt de umar, si o alta linie orizontala, situata la cativa centimetri deasupra coutului);
  • In abdomen (dedesubt si lateral fata de ombilic);
  • In coapsa (intr-o zona cuprinsa intre o linie orizontala ce trece la un lat de palma sub radacina coapsei si o alta la un lat de palma deasupra genunchiului);
  • In fese (in cadranul superior si extern).

Din ce regiune a corpului se absoarbe insulina mai repede ?

Insulina cu actiune scurta se absoarbe cel mai rapid atunci cand este injectata la nivelul abdomenului, apoi, in ordine descrescatoare, la nivelul bratului, coapselor si feselor.

Ce factori pot influenta absorbtia insulinei de la locul injectiei ?

  • Locul in care s-a efectuat injectia;
  • Profunzimea injectarii: injectarea intr-un vas de sange sau intr-un muschi creste viteza de absorbtie;
  • Masajul local al zonei, efectuat prin miscari circulare, timp de 3 -5 minute, favorizeaza o mai buna absorbtie a insulinei;
  • Calitatea tegumentelor: injectarea insulinei in zonele de lipodistrofie produce incetinirea absorbtiei de insulina.

Ce efecte neplacute si periculoase are insulina ?

Insulina are si cateva efecte nedorite, dintre care cel mai frecvent si mai serios, uneori chiar foarte grav, este hipoglicemia. Alte efecte adverse:

  • Hipoglicemia insulinica;
  • Alergia;
  • Tulburarile de vedere;
  • Edemul insulinic;
  • Lipodistrofie;
  • Insulinorezistenta;
  • Durerea la locul injectarii.

Hipoglicemiile

Ce sunt hipoglicemiile ?

Hipoglicemiile insulinice se definesc prin scaderea glicemiei sub valoarea de 70 mg/dl, aparuta in urma injectarii insulinei si insotita, de cele mai multe ori, de simptome sugestive.

De ce sunt importante hipoglicemiile ?

Hipoglicemiile, in special cele severe, sunt importante din cauza efectelor negative pe care le au asupra creierului. Cu cat hipoglicemia este mai grava, cu atat suferinta creierului este mai mare. 

Hipoglicemiile severe, cu pierderea de lunga durata a starii de constienta (mai multe ore) insotite sau nu de convulsii, pot fi mortale sau, daca se repeat prea des, produc, mai tarziu, o data cu trecerea anilor, leziuni permanenete ale creierului (encefalopatie cronica posthipoglicemica), ce determina scaderea memoriei, intarzierea dezvoltarii intelectuale, modificari bruste de comportament, epilepsie etc.

Ce factori favorizeaza aparitia hipoglicemiei insulinice ?

  • Injectarea unei doze prea mari de insulina;
  • Intervalul prea mare de timp dintre injectie si masa;
  • Situatii ce grabesc  absorbtia insulinei;
  • Eforturile fizice intense sau prelungite;
  • Consumul redus de glucide;
  • Bauturile alcoolice;

Cate grade de gravitate a hipoglicemiei exista ?

Hipoglicemia se manifesta in mod diferit, in functie, mai ales de valoarea glicemiei, iar la aceeasi glicemie, simptomele pot sa varieze de la pacient la pacient si chiar la acelasi bolnav, in raport cu momentul in care ele apar. Dupa gradul scaderii glicemiei si modul de combatere al hipoglicemiilor, ele pot fi usoare, medii si severe.

Hipoglicemia usoara este acea forma pe care pacientul diabetic o recunoaste si o poate trata singur. Semnele hipoglicemiei usoare sunt: transpiratii, paloare, ameteli, foame intense, dureri in portiunea superioara a abdomenului, usoare tremuraturi (mai ales ale mainilor), furnicaturi in jurul gurii si amorteli ale mainilor si picioarelor, slabiciune musculara marcata, rapid instalata, dureri de cap, tulburari ale vederii (vedere “ca prin ceata”).

Forma moderata a hipoglicemiei se poate manifesta prin: paloare marcata, stare confuzionala (pacientul este nauc, ametit), mers nesigur, greutate in vorbire, vedere dubla, comportament schimbator (plans fara motiv sau stare de agitatie, nervozitate, agresivitate).

Hipoglicemia severa este orice hipoglicemie in care pacientul, constient sau nu, are intotdeauna nevoie de ajutorul altei persoane, pentru administrarea glucagonului sau glucozei. Aceasta forma se poate manifesta prin confuzie, dezorientare, agresivitate, agitatie, convulsii (“zbateri”) si, in final, daca nu se intervine, prin pierderea cunostintei (coma).

In cazul copiilor mici, care nu reusesc sa semnaleze aparitia simptomelor de hipoglicemie si nici nu se pot trata singuri, orice hipoglicemie trebuie considerate potential severa si, de aceea, supravegherea lor permanenta, zi si noapte, este obligatorie.

Cum se manifesta hipoglicemiile nocturne ?

Hipoglicemiile aparute noaptea, in cursul somnului, sunt o categorie periculoasa, din cauza ca ele nu pot fi descoperite la timp, avand un mare risc de a evolua spre starea de coma. Simptomele pot fi aceleasi ca in timpul zilei, dar mai pot aparea, la trezirea din somn: plans (la copiii mici),  incapacitatea de trezire rapida (somn adanc), transpiratii, batai rapide ale inimii, durere de cap, senzatie de ameteala sau pierderea memoriei. Oricare dintre aceste manifestari obliga la dozarea imediata a glicemiei.

Cum se previn hipoglicemiile ?

Pentru a preveni aparitia hipoglicemiilor, pacientul si familia trebuie sa tina cont de cateva sfaturi, ca, de pilda:

Sa reduca doza de insulina, inaintea unui efort fizic;
Sa manance gustari, inainte si in timpul unui efort fizic intens si prelungit sau dupa o hipoglicemie;
Sa-si injecteze insulina la cateva minute dupa o baie sau dupa un dus fierbinte, nu inainte de acestea;
Sa isi dozeze , in mod suplimentar, glicemia;
Sa isi adapteze dozele de insulina in functie de valoarea glicemiei pe moment si de cantitatea de glucide pe care o va consuma la masa respectiva;
Daca hipoglicemia are loc la ora de administrare a insulinei prandiale, aceasta se va injecta dupa masa.

Cum se trateaza hipoglicemiile usoare ?

Mai intai se dozeaza glicemia, apoi se consuma zahar, sucuri cu zahar sau tablete de glucoza.

Cum se trateaza hipoglicemia severa ?

Hipoglicemia severa, mai ales coma hipoglicemica, este cea mai mare urgenta medicala, care necesita ajutor, si, de regula, injectarea glucagonului sau/ si a solutiei de glucoza si chemarea ambulantei. Dozarea glicemiei trebuie sa aiba loc cat mai repede. Se va injecta glucagon. Daca pacientul nu are la dispozitie glucagon, dar mai poate sa inghita, o alta persoana (parinte) ii va das a bea o solutie de zahar (20 – 40g) in apa si va chema ambulanta.

Cum se foloseste glucagonul ?

Pentru dizolvarea glucagonului se foloseste seringa cu lichid de dilutie, care se afla in cutie, impreuna cu flaconul de glucagon. Dupa introducerea lichidului de dilutie in flaconul cu glucagon, acesta se agita timp de cateva secunde, pana la dizolvarea complete a pulberii.

Doza injectata depinde de varsta copilului, dupa cum urmeaza:

  • La copiii sub 12 ani se injecteaza pana la gradatia ½ inscrisa pe seringa (0,5 ml);
  • La copii peste 12 ani se injecteaza tot continutul flaconului (1 ml).

Injectarea glucagonului se face intramuscular profund, in coapsa sau in portiunea superioara a bratului; injectarea subcutanata are acelasi efect.

Comentarii

in ce proportie se poate transmite diabetu zahar la copil daca are numa tatal.....si este cu insulina...vreau un raspuns cat de poate de concret

de unde se cumpara bratara pentru un diabetic?

Puteti gasi niste carduri pentru pacientii cu diabet la CENTRUL CRISTIAN SERBAN din Buzias.
Pe el este scris numele pacientului, diagnosticul si numarul de telefon al unei persoane de contact.

este posibil ca un copil de 3 ani sa aiba diabet zaharat.nimeni din familie nu sufera de aceasta boala.se transmite genetic sau poate aparea pur si simplu??este posibil daca copilul la analize a fost gasit cu glicemia marita sa aiba neaparat diabet??care sunt sintomele acestei boli..

 

va multumesc anticipat

Lantus nu este asociata cu reactii adverse digestive. Efectele secundare sunt in principal hipoglicemia , reactii la nivelul pielii, reactii alergice, efecte asupra ochilor. Probabil doamna sufera de alta afectiune (vezica biiara??) si insulina doar declanseaza simptomele. Mergeti la medicul diabetolog si discutati despre problema dumneavoastra (nu intrerupeti tratamentul cu insulina pana nu consultati medicul ).

Multa sanatate!

in ce proportie se poate transmite diabetu zahar la copil daca are numa tatal.....si este cu insulina...vreau un raspuns cat de poate de concret

Puteti incerca la farmacie sau pe internet. Multa sanatate!

Puteti incerca la farmacie sau pe internet. Multa sanatate!

Pagini