Termen cautat
Categorie

Displazia si luxatia congenitala de sold


GENERALITATI:

Ce este luxatia congenitala de sold ?

Luxatia congenitala de sold reprezinta o malformatie a membrelor, destul de frecvent inregistrata la copii. Aceasta malformatie se soldeaza cu sechele de tip functional, destul de greu de remediat, care in mod frecvent lasa pacientul cu un oarecare grad de invaliditate. In cazul luxatiei traumatice a soldului, capul femural se deconecteaza de la cavitatea acetabulara in urma socului traumatic, insa componentele articulare sunt dezvoltate in mod normal. Deosebirea intre luxatia traumatica a soldului si aceasta malformatie consta in faptul ca in cazul luxatiei congenitale de sold, capul femural se deconecteaza treptat de cavitatea acetabulara din cauza displaziei capului femural si a cotilului. Aceasta luxatie se produce ca urmare a displaziei de grad mai mare sau mai mic, in functie de ale carei caracteristici, se poate manifesta mai devreme sau mai tarziu postnatal. Luxatia se produce prin mentinerea in adductie a coapselor sau prin actiunea greutatii corporale asupra capului femural, in prezenta conditiilor structurale anatomice favorizante. Incidenta acestei afectiuni este crescuta pana la varsta de 7 - 8 luni, din cauza capetelor femurale care nu sunt sustinute complet de cavitatile cotiloide corespondente, de cele mai multe ori, capetele femurale fiind anteversale. In cazuri exceptionale, luxatia soldului poate apare la nastere, caz in care poarta denumirea de luxatie teratologica.

Luxatia congenitala de sold are caracter familial, fiind inregistrata la mai multi indivizi din aceeasi familie, insa poate avea si caracter singular, fiind transmisa ereditar la 10 % dintre cazuri. Persoanele de sex feminin sunt afectate mai frecvent decat cele de sex masculin. Luxatia congenitala de sold poate avea caracter unilateral sau bilateral, insa caracterul bilateral este mai frecvent intalnit. Cat despre soldul afectat, statisticile au stabilit ca afectarea soldului stang este predilecta.

Factorii de risc

Studiile epidemiologice efectuate au condus la identificarea factorilor de risc pentru luxatie in cazul nou - nascutilor. Astfel, riscul de manifestare a luxatiei congenitale la nou - nascuti poate este crescut in urmatoarele cazuri:

  • Sexul feminin. Malformatia este inregistrata de sase ori mai frecvent la fete decat la baieti.
  • Prezentatia pelvina in timpul nasterii.
  • Nasterea prin cezariana.
  • Sarcinile gemelare.
  • Primiparitatea sau nasterea primului copil.
  • Greutatea mare a nou - nascutului la nastere.
  • Disproportionalitatea naterno - fetala tradusa prin greutatea mare a fatului si greutatea mica a mamei.
  • Oligohidroamniosul.
  • Soldul stang este afectat in 60 % din cazuri, soldul drept este afectat in 20 % din cazuri, iar ambele solduri sunt afectate la 20 % din cazuri.
  • Antecedentele familiale ale acestei malformatii.
  • Torticolisul congenital.
  • Metatarsus varus.
  • Piciorul tal - vag sau talus valgus.
  • Plagiocefalia.
  • Genunchii aflati in extensie in perioada intrauterina.

Care sunt semnele clinice ?

Simptomele manifestate in cazul luxatiei congenitale de sold variaza in functie de varsta copilului si de gradul de afectare a capului femural, precum si de prezenta sau absenta luxatiei. Astfel, in cazul nou - nascutilor si a bebelusilor cu varsta mai mica de trei luni se urmareste prezenta urmatoarelor simptome:

  • Abductia limitata a coapselor tradusa prin imposibilitatea celui mic de a desface membrele inferioare. In conditii normale, la tentativele de abductie a coapselor, fata lor externa trebuie sa intre in contact cu suprafata de examinare, insa in cazul luxatiei congenitale de sold, abductia coapselor este limitata.
  • Pliurile asimetrice de pe fetele interne ale coapselor. Acesta poate fi considerat un simptom al acestei malformatii insa, in majoritatea cazurilor aceasta asimetrie este generata de dispozitia anormala a tesutului subcutanat.
  • Un membru mai scurt decat celalalt. In cazul in care luxatia este deja instalata, membrul inferior luxat poate aparea mai scurt decat membrul pereche deoarece nu mai este fixat la nivelul cotilului si are tendinta sa ascenzioneze.
  • Depasirea aperturii anale de catre pliurile inghinale. Acesta reprezinta un simptom important pentru stabilirea unui diagnostic de luxatie. In conditii normale, pliul inghinal se opreste in regiunea aperturii anale, insa in cazul luxatiei, acesta depaseste limita aperturii anale.
  • Orice modificari constatate la nivelul membrelor inferioare care pot indica prezenta luxatiei si care impun examinari amanuntite ale structurii bazinului.

Incepand de la varsta de trei luni si pana la atingerea varstei mersului, trebuie sa se tina cont de simptomele prezentate, insa din cauza retractiei muschilor cu functie de abductori, limitarea abductiei devine in timp un simptom invalid.

Dupa atingerea varstei mersului, capul femural sufera luxatia si are tendinta de ascensiune, iar copilul incepe sa manifeste tulburari ale mersului precum:

  • Semnul Trendelenburg. Manifestarea acestui semn consta in schiopatarea copilului prin ridicarea bazinului in partea membrului care ii poate oferi sprijin.
  • O distanta marita intre cele doua coapse se inregistreaza in cazul luxatiei bilaterale de sold.
  • Accentuarea lordozei in regiunea lombara este inregistrata in cazul luxatiei bilaterale de sold.

DIAGNOSTIC:

Displazia congenitala a soldului se diagnosticheaza, in general, in urma efectuarii unui examen clinic, insa la siguranta diagnosticului stabilit contribuie anamneza preluata si datele obtinute in urma efectuarii investigatiilor paraclinice.

Nou - nascutii sunt investigati inca de la nastere pentru despistarea unei posibile luxatii de sold. O atentie sporita este acordata bebelusilor care prezinta deformari la nivelul membrelor inferioare.

In cazul in care femurul nou - nascutului pare prea liber la nivelul articulatiei, medicul specialist poate recomanda aplicarea dispozitivului Pavlik, care reprezinta un ham menit sa fixeze osul la nivelul articulatiei.

Soldurile nou - nascutilor sunt examinate cu atentie si la urmatorul consult medical. Copiii mai mici de 1 - 3 luni care sunt afectati de displazia congenitala de sold pot sa nu manifeste suficiente simptome, facand diagnosticul destul de dificil de stabilit. Cei mici pot prezenta o mobilitate si o flexibilitate mai scazute in cazul articulatiei afectate fata de soldul sanatos.

Examenele imagistice sunt utile pentru formularea unui diagnostic sigur. Acestea sunt utilizate in mod frecent si pentru monitorizarea evolutiei luxatiei.

Examenele imagistice utile in acest caz sunt:

  • Ecografia. Ecografia soldului ofera cele mai relevante informatii in ceea ce priveste nou - nascutii cu varsta mai mica de cinci luni, ale caror articulatii sunt inca cartilaginoase. Ecografia ofera imagini utile care sa completeze tabloul clinic incomplet in cazul imposibilitatii diagnosticarii displaziei de sold prin examen clinic.
  • Radiografia. Radiografia soldului este utila la copiii cu varsta mai mare de 4 - 6 saptamani deoarece la varste mai fragede, oasele nou - nascutilor sunt constituite dintr-un tesut cartilaginos, care nu se pot examina prin intermediul radiografiilor.
  • Examenul computer tomograf. Computer tomografia se foloseste pentru monitorizarea evolutiei afectiunii. Medicul ortoped este cel care confirma diagnosticul de displazie sau luxatie si stabileste tratamentul optim. Din acest motiv, medicul pediatru trebuie sa se adreseze unui medic ortoped in cazul in care suspecteaza posibilitatea unei displazii congenitale de sold.

TRATAMENT:

Remedierea displaziei de sold se realizeaza prin readucerea capului femural la pozitia sa fiziologica si mentinerea sa la nivelul articulatiei corespondente pe masura inaintarii in varsta.

Cavitatea articulara in care se fixeaza capul femural nu se poate dezvolta si maturiza in mod normal daca acesta nu este fixat corect la nivelul articulatiei soldului. In unele cazuri, femurul si cavitatea acetabulara corespondenta se dezvolta normal si fara instituirea unui tratament, insa este greu de stabilit care va fi evolutia viitoare a fiecarui caz in parte.

In cazul unei dislocari complete, soldul poate iesi din interiorul articulatiei in urma celor mai banale miscari, insa daca acestuia i se acorda o atentie sporita, se poate evita acest lucru.

Tratamentul luxatiei de sold poate consta in:

  1. Aplicarea hamului Pavlik. Dispozitivul poate fi aplicat pentru prima oara la copii cu varste mai mici de sase luni. Hamul este construit dintr-o curea si inchizatori din materiale speciale. Acestea se fixeaza in jurul regiunii pieptului, a umerilor si a membrelor inferioare. Hamul are rolul de a mentine picioarele copilului in extensie, cu soldurile flexate, in asa fel incat coapsele sa fie fixate inspre lateral. Eficienta hamului este monitorizata de catre medicul specialist prin investigatii paraclinice efectuate in mod regulat.
  2. Mulajul spica. Mulajul este constituit dintr-un plasture conceput din materiale speciale precum fibra de sticla, care au rolul de a imbraca talia, soldurile si membrele inferioare ale copilului. Mulajul spica poate sa contina si o bara fixata intre membrele inferioare pentru mentinerea articulatiilor soldurilor intr-o pozitie propice vindecarii.
  3. Legaturile si atelele. Legaturile sau atelele se pot aplica nou - nascutilor ca prima tentativa de tratament a afectiunii, in locul hamului Pavlik sau a mulajului spica. Legaturile si atelele pot fi aplicate si secundar unor alte tratamente initiale precum interventia chirurgicala. Astfel, dispozitivele sunt folosite cu scopul de a oferi sustinere soldurilor si membrelor inferioare pe parcursul procesului de vindecare. Copiii afectati de altfel de defecte decat luxatia soldului pot, de asemenea, sa beneficieze de aceste metode de fixare.
  4. Interventia chirurgicala. Pentru corectia deformarilor femurului si a cavitatii articulare se realizeaza osteotomia, care repozitioneaza capul femural in cavitatea acetabulara in urma curatarii acesteia de eventualele depozite grase sau de alt tip. Forma cavitatii articulare se poate remodela in cadrul interventiei chirurgicale. Dupa supunerea pacientului unei astfel de interventii chirurgicale se recomanda aplicarea mulajului spica in scopul pozitionarii corecte a articulatiei pana la finalizarea procesului de vindecare.
  5. Fizioterapia. Copiii cu varste mai mari pot incepe sedintele de fizioterapie menite sa revina la mobilitatea normala si la dezvoltarea musculaturii dupa aplicarea mulajului spica.
  6. Tractiunea. O metoda terapeutica rareori folosita este reprezentata de tractiune. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv ce contine mai multe greutati, sfori si un scripete. Sforile au rolul de a intinde si de a slabi musculatura si tesuturile din jur in mod alternativ pe parcursul repozitionarii osoase. Acest tip de dispozitiv ajuta medicii sa repozitioneze capul femural la nivelul cavitatii acetabulare. Tractiunea previne, de asemenea, irigarea nesatisfacatoare a regiunii in care se inregistreaza aceasta afectiune. Procedura se desfasoara pe parcursul a 2 - 4 saptamani, in cadru intraspitalicesc sau in regim ambulator. Dupa realizarea acestei proceduri, se aplica mulajul spica. Daca problema se remediaza cu succes la aceasta varsta, pe viitor nu se asteapta aparitia recidivelor. Desi riscul recidivelor ramane extrem de scazut, se recomanda supunerea copilului unor controale medicale regulate cu scopul asigurarii cresterii normale si corecte a oaselor si a articulatiilor.

In cazul in care dislocatia ramane persistenta, iar articulatia instabila, riscul ca pe viitor sa apara probleme mai grave la acest nivel ramane crescut. Astfel se explica si importanta unui diagnostic corect si a unui tratament instituit precoce. Controalele medicale de rutina sunt importante pentru monitorizarea eficientei tratamentului instituit si pentru prevenirea unor eventuale complicatii secundare.

Complicatiile posibile in acest caz sunt reprezentate de modificari ale circulatiei din regiunea capului femural ca urmare a aplicarii inadecvate a hamului Pavlik sau a mulajului spica. In cazul in care aceste complicatii nu sunt sesizate si tratate prompt, se poate ajunge la distructii ale celulelor osoase cunoscute sub denumirea de osteonecroza avasculara. In caz de osteonecroza avasculara, osul poate creste anormal, suferind deformari si favorizand instalarea osteoartritei secundare.

Tratamentul ambulator

Tratamentul in regim ambulator este eficient, insa necesita mentinerea unei legaturi stranse intre medic, parinti si cel mic. Astfel, daca nou - nascutul poarta ham, legaturi sau mulaje, este necesara comunicarea cu medicul specialist pentru a avea certitudinea ca dispozitivul folosit este aplicat corect si ca nou - nascutul este ingrijit in mod corespunzator. Parintii trebuie sa verifice aspectul tegumentului de la nivelul margninilor dispozitivului aplicat pentru depistarea timpurie a zonelor de roseata sau a unor eventuale iritatii buloase. Daca se constata astfel de modificari la nivelul pielii celui mic, este necesara contactarea de urgenta a medicului specialist. Se recomanda evitarea aplicarii altor accesorii in interiorul dispozitivelor speciale pentru evitarea riscului de producere de zgarieturi sau iritatii care pot determina instalarea unor infectii. Aplicarea unguentelor sau a cremelor la suprafata pielii nu este recomandata fara consultarea medicului specialist. Activitatile obisnuite ale copilului se respecta in continuare, ba chiar se poate incerca implicarea celui mic in activitati cat mai variate. Tipurile de tratament la domiciliu variaza in functie de interventia de natura medicala stabilita ca fiind propice vindecarii nou - nascutului.

Ingrijirea copiilor cu hamuri Pavlik

Hamurile celor mici nu trebuie scoase sau ajustate pentru o o perioada de 3 - 4 saptamani, decat in cazul recomandarii medicului. Hamurile au rolul mentinerii articulatiilor in pozitii optime unei dezvoltari corecte. Indepartarea timpurie a hamurilor poate determina modificarea pozitiei normale a capului femural. Ulterior, pe masura ce tratamentul evolueaza, se poate proceda la scoaterea hamurilor pentru o perioada scurta de timp necesara imbaierii celui mic sau a igienizarii dispozitivului. Pentru prevenirea producerii iritatiilor, hamurile pot fi aplicate deasupra hainelor, iar curelele aplicate in regiunea umerilor pot fi capitonate daca se considera necesar acest lucru. 

Ingrijirea copiilor cu mulaj spica

In cazul in care mulajul este constituit din plasture special destinat acetui scop, se recomanda schimbarea pozitiei copilului de pe o parte pe alta din doua in doua ore, pe parcursul primelor 24 - 48 de ore pentru prevenirea uscarii inegale a corsajului aplicat. Folosirea unui uscator pentru uscarea mai rapida a corsajului nu este recomandata din cauza existentei posibilitatii de uscare a exteriorului corsajului inaintea interiorului acestuia si din cauza posibilitatii unei supraincalziri exagerate. Atunci cand dispozitivul este uscat, la lovirea acestuia se va produce un sunet de lovitura in gol.

Scutecul celui mic se introduce sub corsaj, incepand din zona dorsala si fiind mutat catre zona anterioara. Scutecele folosite la copii cu astfel de probleme trebuie sa corespunda unei marimi mai mici si sa fie de unica folosinta. Partile adezive ale scutecului se scot spre exterior pentru a se evita iritarea pielii celui mic. Scutecele trebuie schimbate mult mai des decat in mod normal, iar pe perioada noptii se recomanda adaugarea unui alt scutec de dimensiuni mai mici sau altfel de produse absorbante in interiorul scutecului. Corsajul se acopera cu imbracaminte pentru prevenirea introducerii alimentelor sau a jucariilor sub dispozitivul aplicat. De asemenea, copilul nu trebuie ridicat fiind sustinut de bara dintre membrele inferioare.

Ingrijirea copiilor tratati cu dispozitive de tractiune

Persoanele care il supravegheaza pe cel mic trebuie sa se asigure ca greutatile sunt fixate in asa fel incat sa atarne liber. De asemenea, supraveghetorii trebuie sa verifice daca sub cel mic se afla diverse obiecte sau jucarii care pot provoca iritatia tegumentului. Imbaierea celui mic se realizeaza o data pe zi in asociere cu masarea spatelui pentru sporirea circulatiei sanguine. Parintii trebuie sa implice copiii afectati de luxatie si tratati in acest mod, in activitati care pot fi desfasurate in siguranta de catre cel mic.

Comentarii

Sufar de luxatie congenitala de sold bilaterala!Am 25 de ani si nu am fost tratata in niciun fel!De curand am ramas gravida si as avea urmatoarele intrebari:  1:Exista riscul ca,copilul meu sa sufere si el de luxatie de sold? 2:Exista posibilitatea ca eu sa numai pot merge?si daca da ..cam pe la ce varsta o sa raman invalida?va rog din tot sufletul sa nu treceti cu vederea intrebarile mele si sa nu imi raspundeti pe ocolite!Am nevoie de raspunsuri sincere!Va multumesc anticipat!

Buna, am o fetiţă care are 6 ani, la 2,5 ani am operat-o de luxatie congenitală se sold.După operaţii nu am facut recuperare si fiind foarte energică fetiţa a mers foarte bine, dar in ianuarie 2012 a inceput sa mearga foarte rău cu piciorul drept, pare a fi blocat, îl suceste, îl ridica dar merge schioapă nu stiu ce sa mai fac, vă rog sa-mi da-ţi un sfat.

 

ar trebui facut operatie daca fetita mea are luxatie de sold bilaterala are 7 ani si la ce riscuri ne supunem ,fetita acuma incepe sa mearga singura are tetraparezaspastica de la nastere find prematur.va multumesc

Buna ziua,

De cand ma stiu am avut un defect la sold, unul era mai rotund celalalt mai plat( ca sa zic asa).

Parintii nu m-au dus la doctor la vremea respectiva, desi  au observat ca tineam un picior intins atunci cand eram pusa in carucior.

Pana cum un an nu am stiut ca acest defect imi afecteaza  sanatatea, desi de cand ma stiu am avut dureri de genunchi( am crezut ca este vorba de reumatism), nu pot sa stau mult timp in picioare si la miscarea soldului se aude un zgomot(nu mereu, cu trecerea timpului din ce in ce mai des). De asemenea am observat la imbracaminte ca pe un picior trag paltalonul  mai bine  pe celalalt mai greu. 

Acum am 33 de ani si as dori sa stiu daca se mai poate face ceva(sper ca da ). Mentionez ca pe mine nu ma doare soldul, dar am tot timpul senzatia de picioare grele, dureri in genenunchi, in calcaiul stang(unde este cazut  soldul), dureri de spate. Ce analize imi pot face, unde si ce doctor ar trebui sa ma vada? Ce sport as putea sa practic? Acum un an am facut fizioterapie si mi s-a spus ca mi s-au topit niste muschi, iar altii s-au dezvoltat mai mult.

Multumesc mult,

Alina

Buna seara!

Am fost diagnosticata la nastere cu luxatie congenitala de sold la piciorul drept si o buna perioada de timp am purtat acel ham. Dupa aceea am tot facut controale la diversi doctori in domeniu care imi spuneau fiecare ceva diferit . Ba ca sunt bine si pot face sport (aici nefiind vorba de fizioterapie ori exercitii fizice de recuperare), ba ca nu ar trebui sa fac asta s.a. Pe parcursul anilor din cand in cand aveam si eu acele dureri de care vorbeste Anca Dogaru din Brasov (" Ele apar din senin,in soldul sting,de fiecare data aflindu-ma in picioare,durerea fiind de tip sagetator,cu senzatie de curent electic care ma paralizeaza timp de citeva minute. Durerea este localizata,fiind atat de puternica ca imi ia respiratia,imi este frica sa ma misc si imi starneste tipete involuntare de durere...") dar de cativa ani au incetat acele dureri. In momentul de fata ma simt foarte bine numai ca as vrea sa ma apuc de echitatie si mi-ar placea foarte mult sa stiu daca as avea voie sa pot practica acest sport fara nici o problema. Pe langa aceasta luxatie congenitala de sold (pe care am avut-o de mica) am aflat  de curand ca as avea si scolioza. Dumneavoastra ce ma sfatuiti ? As putea sa fac cursuri de calarie sau nu ?

Raluca ( 23 ani )

De circa un an sufar de o durere cumplita de sold stang,mai precis in tot acest timp aceste crize deosebit de dureroase s-au facut simtite de sase ori. Ele apar din senin,in soldul sting,de fiecare data aflindu-ma in picioare,durerea fiind de tip sagetator,cu senzatie de curent electic care ma paralizeaza timp de citeva minute.Durerea este localizata,fiind atat de puternica ca imi ia respiratia,imi este frica sa ma misc si imi starneste tipete involuntare de durere...Sunt ingrijorata,ma intreb ce poate fi.As dori un raspuns sau o recomandare,unde as putea sa ma adresez...

Am si eu o problema asemanatoare cu o durere la soldul stang. Nu stiu de unde a survenit durerea. M-am trezit cu ea brusc. Prima data am simtit ca ma doare in dreapta soldului si pe zona lombara si acum durerea s-a mutat pe soldul din stanga. Durerea e suportabila: ma doare mai tare cand ma misc. De exemplu cand fac ceva si durerea se manifesta pe picior in jos. Nu-i demult timp aparuta de cateva zile. Eu am sperat ca-mi va trece, dar n-a fost asa. Va rog care stiti raspunsul ajutati-ma!

buna.am fost diagnosticata la nastere cu luxatie congenitala de sold bilateral...sper k e corect cum am zis...am fost operata la varsta de 2 ani la picioru stang si cred k nu mia fost reusita operatia pt k acum la 21 d ani tot schiopatez...la picioru drept am fost operata la 14 ani si mia fost pusa o proteza.acum e bine nu am nimic.acu 1 an am fost la control si am crezut k ma opereaza iar la picioru stang sa mi se puna si la acest picior o proteza dar au zis k mai pot sta asa k nu e nevoie k nu e asa grav.eu totusi as vrea sa ma operez.credeti k mai am o sansa?chiar dak doctoru mia zis k nu e nevoie k nu e nimic grav...am fost operata la spitalu d copii din bucuresti ,,mary curie,,.ma doare picioru stang knd merg prea mult pe jos...as vrea sa stiu ceva despre asta.multumesc

buna seara.

nu am inteles exact daca hamurile Pavlik se poarta obligatoriu permanent in primele 3-4 saptamani, fara a se scoate nici macar la baie.

adresez aceasta intrebare avand in vedere faptul ca medicul ortoped a asamblat hamurile peste hainele bebelusei, si nici nu a facut precizari de genul: acesta este doar exemplu despre cum sa punem hamul pe corp si nici nu a precizat : se pune pe piele , sub orice fel de haine, (mai putin scutecul.)

deci, revin la intrebarea initiala: hamul se poarta neaparat pe piele, pe sub orice imbracaminte si mai ales se poate scoate in prima luna de purtare? nici macar la baie?

va multumesc.

Pagini