Termen cautat
Categorie

Extrasistola ventriculara


GENERALITATI:

Definitie

Extrasistolele ventriculare se datoreaza unor impulsuri ce isi au originea in una sau mai multe zone din ventriculi.

Caracteristicile ECG ale extrasistolelor ventriculare sunt dupa cum urmeaza:

  1. Complexe QRS premature si largi
  2. Nu sunt precedate de unde P
  3. Segmentul ST si unda T ale extrasistolelor ventriculare sunt orientate în sens opus deflexiunii majoritatii complexelor QRS
  4. Majoritatea extrasistolelor ventriculare nu afecteaza nodul sinusal, asa ca de obicei exista o pauza postectopica complet compensatorie sau extrasistolele ventriculare pot fi interpolate intre doua batai sinusale.
  5. Multe dintre extrasistolele ventriculare au un interval de cuplare fix (pana la 0,04 s) fata de bataia sinusala precedenta.
  6. Unele extrasistole ventriculare sunt conduse la atrii, producand o unda P retrograda.

Din când în când, apare o bataie ventriculara de fuziune atunci când impulsurile supraventriculare si ventriculare depolarizeaza ventriculii aproape simultan. Configuratia complexelor QRS a batailor de fuziune contine caracteristici ale componentelor individuale.

O extrasistola ventriculara poate fi confundata cu o bataie supraventriculara condusa aberant. Cateva criterii clinice si de ECG pot fi folosite pentru a diferentia bataile supraventriculare conduse aberant de extrasistolele ventriculare.

Semnificatie clinica

Extrasistolele ventriculare sunt foarte frecvente, chiar si la pacientii fara afectiuni cardiace. Ele apar la majoritatea pacientilor cu o boala cardiaca ischemica si sunt intalnite aproape la toti pacientii cu IMA. Alte cauze frecvente ale extrasistolelor ventriculare includ toxicitatea digitalica, ICC (insuficienta cardiaca congestiva), hipopotasemia, alcaloza, hipoxia si medicamentele simpatomimetice.

Patogenie

Desi exista o corelatie intre gravitatea bolii coronariene subiacente si gradul ectopiei ventriculare, parerile sunt împartite
asupra întrebarii daca ectopia ventriculara însasi este un factor independent de risc pentru morbiditate sau mortalitate ulterioara. Majoritatea studiilor au indicat ca extrasistolele ventriculare repetate (doua sau mai multe una dupa alta) au totusi asociat un risc independent la pacientii coronarieni, dar dovezile in cazul altor forme de ectopie ventriculara sunt mai putin convingatoare. Lown a incercat prin clasificarea sa determine cantitativ riscul asociat extrasistoliei ventriculare cronice, dar clasificarea sa nu este universal acceptata.

Trebuie amintit ca aceasta clasificare a fost alcatuita pe pacienti cu infarcte miocardice acute recente. În conditiile unui infarct miocardic acut, extrasistolele ventriculare indica instabilitatea electrica subiacenta a inimii. Pacientii sunt expusi unui risc crescut de aparitie a fibrilatiei ventriculare primare. Studii curente sugereaza ca diversele grade ale extrasistolelor ventriculare ("aritmii de avertizare") nu sunt factori predictivi de incredere pentru fibrilatia ventriculara ulterioara.

Desi este demonstrat experimental ca impulsurile electrice, precum extrasistolele ventriculare, care apar in timpul, sau precoce dupa repolarizare (asa-numita perioada vulnerabila) pot initia tahicardia sau fibrilatia ventriculara, studiile clinice au aratat ca ESV-urile (extrasistolele venctriculare) cuplate ce apar tardiv declanseaza tahicardia ventriculara mai frecvent decat cele precoce ("fenomenul R pe T").

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza manifestarilor clinice (palpitatii, ameteala, dureri toracice, lipotimie, sincopa) si a explorarilor paraclinice(teste de laborator, electrocardiograma-EKG, ecografie cardiaca, etc).

Ca prima masura se recomanda cautarea cauzelor corectabile de extrasistole ventriculare manifeste, cum ar fi anumite medicamente, tulburari electrolitice, infectii, ;i ischemie miocardică.

Obținerea nivelelor de electroliti serici- valorile modificate ale magneziului in sange pot reprezenta anomalii cardiace structurale care pot predispune la extrasistole ventriculare. Analizarea gradului de disfuncție a ventriculului stang prin tehnici neinvazive, cum ar fi ecocardiografia sau imagistica radiozotopica.

Ecocardiografia poate fi de preferat, deoarece oferă, de asemenea, informații structurale despre structura inimii. La pacienții cu risc crescut, de exemplu, cei cu fracție de ejecție redusă (FE) și ESV, un monitor Holter de 24 de ore poate ajuta la stabilirea gradului de instabilitate electrica. Severitatea disfuncției ventriculului stang împreună cu complexitatea și frecvența ESV determină agresivitatea tratamentului.

TRATAMENT:

Majoritatea pacientilor cu boli miocardice acute si extrasistole ventriculare raspund la lidocaina administrata intravenos, desi unii pacienti pot avea nevoie de procainamida. În conditiile ischemiei miocardice acute (angina instabila sau IMA), multi dintre medici ar trata ESV-urile frecvente sau polimorfe în scopul de a reduce numarul deceselor datorate tahicardiei sau fibrilatiei ventriculare instalate brusc. Desi studiile independente au sugerat existenta unui beneficiu, datele statistice si metaanalizele nu au relevat nicio reducere a mortalitatii datorata tratamentului de suprimare sau profilactic al extrasistolelor ventriculare. Folosirea de b-blocanti poate fi o alegere mai buna, si cel putin metoprololul a fost asociat cu o scadere mai mare a mortalitatii la pacientii post-infarct miocardic acut.

Pentru pacientii cu extrasistole ventriculare cronice, nu exista dovezi ca antiaritmicele orale imbunatatesc rata de supravietuire. Din contra, studii mari, randomizate, pe pacienti postinfarct atesta ca tratamentul cu encainida, flecainida sau moricizina cresc incidenta decesului prin stop cardiac si aritmii, probabil legat de efectele lor proaritmice. Inaintea tratarii extrasistolelor ventriculare cronice, medicul trebuie sa ia în considerare mai multi factori:

  • Afectiunea cardiaca subiacenta
  • Natura ectopiei
  • Prezenta sau absenta simptomelor
  • Posibilele reactii adverse ale terapiei antiaritmice orale
  • Care este tehnica cea mai eficienta va fi folosita pentru a evalua eficacitatea terapiei (monitorizarea continua vs. studiile electrofiziologice)
  • Terapia antiaritmica orala necesita monitorizare atenta. La unii pacienti expusi riscului de moarte subita, se folosesc defibrilatoarele interne automate împreuna cu antiaritmicele.

Complicatii

Parasistolia ventriculara are loc cand un pacemaker ectopic independent este protejat de influenta impulsurilor exterioare (blocaj al intrarii) si întra in competitie cu pacemakerul dominant spre a genera depolarizari miocardice. Un pacemaker parasistolic poate aparea oriunde în inima dar apare cel mai des în ventriculi, unde produce un ritm ce opereaza in competitie cu nodul sinusal. Acest pacemaker ectopic are o frecventa programata; totusi, nu toate bataile depolarizeaza ventriculii (bloc de iesire).

Caracteristicile ECG ale parasistoliei ventriculare sunt:

  • variatia intervalului de cuplare dintre bataia sinusala anterioara si bataia ectopica
  • aceeasi relatie intre intervalele batailor interectopice, si aparitia batailor de fuziune. În mod normal, sunt necesare înregistrari lungi ale ritmului pentru a stabili daca intervalele interectopice sunt multiplii unui pacemaker
  • parasistolic comun. Datorita diferentei raspunsului la antiaritmice, este important sa se recunoasca si sa se diferentieze bataile parasistolice de extrasistolele ventriculare.

Semnificatie clinica

Parasistolia ventriculara este cel mai adesea asociata cu boala cardiaca ischemica grava, afectiune hipertensiva
sau dezechilibru electrolitic. Parasistolia este deseori autolimitata si benigna, dar uneori poate duce la tahicardie sau fibrilatie ventriculara.

Tratament

 

  1. Trebuie tratata boala cardiaca subiacenta ce declanseaza parasistolia ventriculara.
  2. Medicamentele antiaritmice sunt indicate la pacientii cu episoade simptomatice sau batai ce initiaza tahicardia ventriculara.

Ritmul idioventricular accelerat- este un ritm ectopic de origine ventriculara ce are o frecventa între 40 - 100 batai/minut. Desi ritmul idioventricular accelerat nu este o tahicardie, termeni precum tahicardie idioventriculara, tahicardie neparoxistica ventriculara, sau tahicardie ventriculara lenta sunt uneori folositi pentru a descrie acest ritm.

Caracteristicile ECG ale ritmul idioventricular accelerat sunt:

  1. complexe QRS largi si regulate
  2. o frecventa situata între 40 si 100 batai/minut care este adeseori apropiata de frecventa sinusala anterioara,de obicei aparitii de scurta durata (3 - 30 batai/minut)
  3. începe deseori prin o bataie de fuziune.

Semnificatie clinica

Aceasta afectiune apare cel mai frecvent în conditiile unui infarct miocardic acut. Studiile sugereaza ca ritmul idioventricular accelerat apare uneori pe parcursul trombolizei reusite a unei artere coronare ocluzionate. Ritmul idioventricular accelerat si alte aritmii ventriculare întalnite în aceasta situatie sunt denumite aritmii de reperfuzie. Ritmul idioventricular accelerat poate fi întalnit uneori la pacienti fara vreo boala cardiaca organica.

Desi exista o asociere variabila cu tahicardia ventriculara, nu exista o asociere clara cu fibrilatia ventriculara. Ritmul idioventricular accelerat de obicei nu determina nici un simptom el însusi. Uneori pierderea contractiei atriale si scaderea consecutiva a debitului cardiac poate determina deteriorarea hemodinamica.

Tratament

  1. Tratamentul nu este necesar. Uneori, pacemakerul ritmului idioventricular accelerat poate fi singurul functional, si suprimarea sa cu lidocaina poate duce la asistolie cardiaca.
  2. Daca ritmul idioventricular accelerat sustinut provoaca simptome secundare scaderii debitului cardiac, s-ar putea sa fie necesar tratamentul prin pacing atrial.

Tahicardia ventriculara - înseamna aparitia a trei sau mai multe depolarizari ale unui pacemaker ectopic ventricular la o rata de mai mult de 100 batai/minut.

Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare sunt:

  1. complexe QRS largi
  2. frecvenþã de peste 100 batai/minut (cel mai des între 150 - 200 batai/minut)
  3. ritm de obicei regulat, desi poate aparea o oarecare variatie de la bataie la bataie
  4. axul QRS de obicei constant. Mai putin frecvent (în jur de 5% din episoade), tahicardia ventriculara poate fi cu complexe QRS înguste (<120 ms).

În aceste cazuri, criteriile ECG sugereaza de obicei o origine ventriculaa. Tahicardia ventriculara poate fi nesustinuta - de
obicei episoade scurte, durand cateva secunde, cu final spontan - sau poate fi sustinuta - episoade mai lungi ce necesita de obicei tratament.

Fibrilatia ventriculara este depolarizarea si contractia total dezorganizata a unor zone restranse ale miocardului ventricular: nu exista o activitate de pompa ventriculara eficienta. ECG-ul fibrilatiei ventriculare prezinta un model în zigzag fin sau grosolan fara unde P sau complexe QRS recognoscibile.

În fibrilatia ventriculara nu sunt niciodata detectabile pulsul sau tensiunea arteriala. La pacientii care sunt constienti si raspund la stimuli, modelul ECG de fibrilatie ventriculara este cauzat de un artefact determinat de desprinderea electrodului sau de interferentele electrice.

Semnificatie clinica

Fibrilatia ventriculara se întalneste cel mai frecvent la pacientii cu boala cardiaca ischemica grava, cu sau fara infarct miocardic acut. Fibrilatia ventriculara primara se produce subit, fara deteriorare hemodinamica precedenta, în timp ce fibrilatia ventriculara secundara se produce dupa o perioada prelungita de insuficienta ventriculara stanga si/sau soc circulator. Fibrilatia ventriculara se poate de asemenea produce datorita toxicitatii digitalice sau cu chinidina, a hipotermiei, a traumatismului toracic nepenetrant, a tulburarilor electrolitice severe sau iritatiei miocardice cauzate de cateterul intracardiac sau electrodul de pacemaker.

Concluzii

Este un eveniment relativ comun pentru medici de a vedea pacienți cu ESV frecvente și aparent idiopatice ce sunt considerate, de obicei o afectiune benigna care pot fi gestionate cu măsuri conservatoare. B-blocantele sunt de obicei foarte eficiente. Ablatia prin cateter cu radiofrecventa a fost în general rezervată pentru pacienții cu ESV frecvente a caror calitate a vietii este afectata de simptome deranjante si repetitive sau pacienții cu TV (tahicardie ventriculara) susținuta.

Bibliografie
1. http://emedicine.medscape.com/article/158939-workup#a0724 2. http://www.escardio.org/communities/councils/ccp/e-journal/volume9/pages/frequent-ventricular-extrasystoles-significance-prognosis-treatment-perez-silva.aspx 3. Tintinalli's Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide, Seventh Edition ,Hardcover – November 12, 2010 by Judith Tintinalli (Author), J. Stapczynski (Author), O. John Ma (Author), David Cline (Author)

Comentarii

Am fost recent la un medic cardiolog pt un ECG ce imi era necesar pt inscrierea la Facultatea de Eduatie fizica si sport . Din nefericire am fost diagnosticat cu extrasistola ventriculara si trimis inapoi la medicul de familie care nu a vrut sa imi elibereze o adeverinta medicala pe care sa specifice apt pentru efort fizic.Motivul fiind ca medicul cardiolog nu a specificat asta pe ECG (vreau  sa spun ca am dat peste un medic care nu a comunicat cu mine pur si simplu a pasat problema medicului de familie ) Chestia e ca ma plimb cu bicicleta cam de 3 ori pe saptamana  cateva ore bune si singura problema care am depistato este o stare de lesin dupa un efort mai mare (exemplu: daca merg cu bicicleta cam 1 oara si 30 min daca urc o panta simt o stare de lesin care dispare dupa o pauza de 15 min de stat pe banca .)(ciudatenia este ca daca merg in continuare cu bicicleta nu simt nimic pana nu ma opresc, atunci revine starea de lesin .) Imi doresc foarte tare sa urmez Facultatea de Educatie fizica si sport  dar fara o adeverinta medicala care sa specifice clar ,,Apt pentru efort fizic, nu am sanse sa urmez aceasta facultate .

Ma gandeam sa ma duc la alt medic cardiolog poate am mai multe sanse sa obtin adeverinta.

Acum nu stiu e chiar asa de grav sa ma impiedice la un efort nu prea mare pe care il facem la aceasta facultate care se ocupa ma mult pe baza tehnica a sportului?

Imi cer scuze daca mai sunt mici erori gramaticale 

Extrasistolele ventriculare la persoanele sanatoase (fara hipertensiune arteriala si boli cardiace) nu prezinta risc pentru sanatate. Multa sanatate!

Va salut,

Si  eu am extrasistole ventriculara trigeminism... si sunt insarcinata in luna a 8-a, am 26 de ani. Nu am descoperit decat acum problema....insa nu am simptoame de palpitatii  sau nu-mi dau seama... rau ma simt ca orice om, din cand in cand... Am fost la cardiolog mi-a dat magnerot si mai vrea sa-mi faca ceva teste... Ceea ce ma intereseaza pe viitor: o sa am probleme chiar daca sunt sanatoasa cadiac, risc sa fac infart, sau sa ma ingrijoreze diagnosticul asta? Nu stiu cat de serios este....poate duce la alte boli fara tratament? Eu chiar nu ma simt rau si nu stiam probabil de diagnostic pana nu ma duceam la doctor...

BUNA SA VA FIE INIMA .SA INCEP CU INCEPUTU IN VARA ANULUI 2009 AM FACUT UN TRATAMENT DE FIZIOTERAPIE .DUPA 2 ZILE DE TRATAMENT MI AU APARUT EXTRASISTOLE PRIMA DATA 4 BUBUITURI MARI LA INTERVAL DE CITEVA MINUTE IN ACEST TIMP AM FUMAT SI CAFEA2 ,3,4 PE ZI AMFOST LA CARDIOLOGIE TOTULOK MI SA DAT RYTMONORM 2PE ZI SAU AMELIORAT ACESTE PALPITATI AU CREAT O STARE DE DISCONFOT ANXIETATE SI TEAMA AM FOST LA DIFERITRI MEDICI PSIHOLOGI  XANAX IN TOT ACEST TIMP AM AVUT NEFERICITA OCAZIE SA ASIST LA UN DECES AL UNUI VECIN   INFARCT  VA DATI SEAMA CE SA PETRECUT CU MINE ASTA ERA PRIN LUNA AUGUST  2009 DE ATUNCI NUMAI RAU IM I IERA AM FOST LA NENUMARATI CADIOLOGI LA CLUJ TOTUL OK DIN PUNCTUL LOR DE VEDERE SI CU ASIGURARI CA AM UN CORD ABSOLUT NORMAL  1 AN AM TRASO -SLABICIUNI,AMETELI FARA PUTERE O STARE GENERALA PROASTA.A VENIT LUNA OCTOMBRIE 2010 PEDATA DE 03 10 2010 DUPA O RELATIE DE AMOR CU SOTIA SA PRODUS INFARCTUL........DUPA ZECI DE CONTROALE SA INEBUNESC NU ALTA IN 3 ORE DE LA DEBUT IERAM LA INSTITUTU INIMI CLUJ UNDE MI SA MONTAT UN STENT TOATA LUMEA MI A DAT ASIGURARI CA TOTUL ESTE OK AM FOST SI IN GERMANIA LA UN CONSULT INCLUSIV CORONOGRAFIE TOTOL OK NU AM BOALA CORONARIANA URMEZ TRATAMENT NEBILET PLAVIX ASPIRINA MAGNEROT SI CRESTOR ACUM VA INTREB CE FEL DEOM SINT DIN PUNCT DE VEDERE CARDIOLOGIC MEDICU SPUNE CA NICI NU SE VEDE ZONA INFARCTATA SI NICI PE EKG MA CHINUIE FAPTU CA AM ACELEASI STARI DE RAU SI PALPITATI  DAR MA I REDUSE  CAM 1 PE ZI SI APAR LA EFORT   ASTEPT UN RASPUNS  VA ROG PT CA NU STIU CE SA MAI FAC

Va salut si impartasesc cu voi aceiasi problema adica extrasistole ventriculare .
Sunt din Cluj , am 51 ani si de 3 luni ma confrunt cu acesta problema , am fost si internat iar tratamentul dupa externare este cu magnerot 2 tb./zi - 10 zile 1/2 betalogzok si 1/2amiodarona ultimele 2 se iau incontinuu.
Nu am alte boli de inima si sper sa scap de ele prin eliminarea cafelei si a tigarilor . Pentru stres am luat cite o tableta de xanax pe zi dar imi impun sa nu ma gindesc la aceste palpitatii care le am in fiecare zi , a te panica este solutia cea mai proasta pentu inima .
Daca citeste aceste rinduri un medic sufletist astept un raspuns daca tratamentul este corespunzator sau daca se pot asocia si tablete naturiste pentru aceasta problema .
Va multumesc anticipat!

Am fost diagnosticata in 2006 cu arimie extrasistolica ventriculara,dislipidemie dupa un holter de 24h cu esv frecvente(bigeminism+salve) .aaaaaaaaaaaam urmat cu darob de80 si pana in aprilie anul acesta nu am mai avut probleme.Am mers la primul cardiolg care de fapt m-a tratat in 2006 si dupa un ecg si ascultat cu stetoscopul mi-a spus sa continui cu darob ca nu am nimic la inima.Au urmat o serie de apejari la serviciul de garda pt ca le simteam uneori erau 2-3 pe minut ,alteori treceau cateva minute pana sa mai am esv.Culmea cum ajungeam la spital la ecg nu aparea nimic iar cum ajungeam acas ma luau din nou.Am mers la al doilea cardiolog care mi-a facut holter unde a iesit esv cuplate rare fara episoade de tahicardie iar la ecografie la concluzii scrie FUNCTIE DIASTOLICA DE VS TIP RELAXARE INTARZIATA.Pe biletul de iesire scrie;aritmie extr ventric,ivs cl II,bci silentioasa.Recomandarea sa iau rytmonorm de 150 doua pe zi ,metropolol cata1/2 dim.si seara.Cu acest tratament esv s-au inmultit iar tensiunea imi scade ,asa ca am luat-o iar pe darob.Lucru care ma speria era in primul rand ce simteam iar in al doilea ca medicii nu vroia sa stie de istoricul bolii ,ii intersa nunai ce simti in momentul cand ajungeai la ei si nici nu  discutau cu tine prea mult,ia tratamentul si gata.Deoarece eram disperata am mers la alt cardiolog bun de data asta o femeir care m-a consultat mi-a verificat dosarul medical m-a tinut cuplata la ecg mai mult timp ,m-a intrbat o gramada de probleme referitor la ceea ce simt.Nu aprins in aceasta perioada nici o esv,diagrama nu prezinta modificari.Diagnosticul a fost esv cu antecedente ,hta gr II(am avut tensiunea 15/9)si atat.Tratament drob de 80 trei pe zi,rytmonorm 2/zi si prindex 1/2 pe zi.O sa le am toata viata,daca am avut o data vor reveni mereu iar tratamentul la reduce si ca nr si ca intensitate.De ele nu am sa mor(asta simteam in fiecare clipa cand le simteam ,de frica) Am intrebat-o de studiu electrofiziologic la Bucuresti si mi-a spus ca la mine nici nu se pune problema de asa ceva.Vreau sa stiu si parera dumneavoastra .multumesc.

buna ziua. am fost o data la strand si am facut baie si am plecat acasa si mi sa facut rau imi erea foarte cald nu aveam stare eram foarte moale aveam palpitati.am mers la spital mi sa facut ecografie sau cum se spune a zis ca nu am nimic la inima este sanatoasa inima am facut ekg si aveam palpitati ..nu stiu exact termeni . am stat in spital 2 zile am facut perfuzi in acest timp aveam palpitati cand mai mici cand mai mari. am facut analize la hormoni glandei si nu am glanda tiroida mia dat sa pun un holter 24 de ore.am pus si pe si in urma rezultatului mia dat sa iau metroprorol de 50 adica sa iau 25 dimineata 25 seara mia facut bine cateva zile apoi aveam iar palpitati si stari foarte urate adica ameteli si nu aveam putere ceva de genul acesta analizele la sange au iesit bune ..mai rau este ca ma panichez ma sperii foarte tare si mai rau imi ia inima la trap simt ca o iau razna .am 18 ani si 3 luni .aa si cand ma panichez sau imi ia inima la trap imi ingheata picioarele si mainile de fapt talpile mai mult..as vrea sa stiu cand imi va trece aceste palpitati , sa stau asa cu ele de 2 zile nici metroprorolul nu isi mai face efectul . este periculos ce imi recomandati.multumesc frumos

Unele din simptomele prezentate de cei de pe forum le am si eu, nu stiu exact ce se intampla, inainte se petreceau mai rar la cateva zile, dar acum din ce in ce mai des, simpt ca un nod care vrea sa treaca prn inima si nu reuseste iar in acel moment nu pot respira, iniima nu mai bate iar cand reuseste sa treaca simpt ca o eliberarea dupa care urmeaza baiatai puternice.

Nu le pot asocia cu nici o cauza, mi se intampla si cand stau in pat si pe strada, cand mananc etc.

Am 29 de ani, am dat nastere unui copil, nastere normala la termen, de curand mi-am facut toate analizele la Institutul Parhon din Bucuresti, nu am nici dereglare hormonala, analize in valori normale pentru varsta mea. Totusi eu ma simpt din ce in ce mai rau.

Daca ma puteti ajuta cu anumite sfaturi.

 

BUNA ZIUA!MA  NUMESC ALINA SI SUNT DIN BUZAU.ACUM 2 ZILE AM FOST DIAGNOSTICATA CU ARITMIE,EXTRASISTOLE VENTRICULARE SI PROLAPSUL VAKVEI MITRALE.SUNT FOARTE SPERIATA DE ACEST DIAGNOSTIC DEOARECE NU STIU CE URMARI POATE AVEA.AM 26 ANI.SE POATE MURI DIN ASA CEVA?DR.MI-A RECOMANDAT ASPACARDIN,CONCOR SI CALCIU GLUCONIC.MA SIMT FOARTE RAU,AM PALPITATII,STARI DE LESIN SI PULSUL FOARTE SLAB.AM 52 DE BATAI PE MINUT.VA ROG POATE IMI PUTETI SPUNE CAT DE GRAV ESTE ACEST DIAGNOSTIC.DR NU MI-A SPUS PREA MULTE DOAR SA IAU TRATAMENTUL SI NE VEDEM PESTE 2 LUNI LA CONTROL.

buna ziua am 32 de ani si de un an am fost diagnosticata cu extrasistole si o tahicardie la un holter pe 24 ore nu ieseau la EKG am luat BETALOK ZOK ,ASPACARDIN,CALCIU,.luna trecuta am facut un TSH,SI au iesit valorile mici 0,199 din 0,4_4,5 acum iau TIROZOL de 5 ,DISTONOCALM ,XANAX PENTRU anxietate si atacuri de panica in urma raului care il aveam ,am mers la tot felul de medici toata lumea ma trimitea la psiholog chiar am facut citeva sedinte acum astept sa iau tratamentul mai mult pt.a mi se regla hormonii in organism dureaza mai multe luni.dar extrasistolele nu au disparut sunt mai rare dar tot sunt.as dori sa va intreb daca ev.sunt si in zona gitului si daca dor???asa mia spus cineva cind am facut o ecografie de glanda ma gindeam ca dor chisturile acelea pe care le am dar dinsa a zis ca ev. dor .ce parere aveti???VA MULTUMESC

Pagini