Termen cautat
Categorie

Febra fanului sau alergia la polen


GENERALITATI:

Ce este alergia la polen ?

Febra de fan sau polinoza reprezinta o forma de alergie ale carei simptome se manifesta in urma inflamarii mucoasei nazale in urma actiunii a diversi factori cu potential alergogen. Febra fanului este de fapt o rinita cu caracter sezonier, declansata de actiunea iritanta a particulelor de polen transportate pe calea aerului. In majoritatea cazurilor, polinoza se transmite ereditar, fiind demonstrat faptul ca 50 % - 90 % dintre persoanele afectate au in cadrul familiei antecedente de reactii alergice. Reactia alergica reprezinta de fapt depasirea reactiilor de aparare a organismului sensibilizat la proteinele prezente in particulele de polen.

Febra fanului inregistreaza o incidenta crescuta in randul persoanelor care locuiesc in zone cu altitudini joase. Afectiunea debuteaza, de obicei, primavara si se remite in perioada toamnei. Rareori, manifestarea hipersensibilizarii organismului se produce inainte de varsta de trei ani, adesea fiind inregistrata la copiii cu varsta scolara sau la maturitate, intre varstele de 23 si 25 de ani. Polinoza are tendinta de a se ameliora dupa depasirea varstei de 35 - 40 de ani. Cercetatorii au stabilit ca aproximativ 5 % din intreaga populatie a globului manifesta alergii la polen.

Care este mecanismul alergiei la polen ?

Mecanismul alergiei la polen consta in declansarea unei reactii exagerate de aparare a organismului la contactul cu un anumit alergen. Alergenul este o substanta straina organismului care declanseaza din partea acestuia o reactie de tip imun soldata cu producerea antiorpilor. Sistemul imunitar transmite organismului sa elibereze histamina, care va determina ulterior un fenomen inflamator la nivelul mucoasei nazale. Histamina este un hormon secretat de celulele mastocitare, cu potential toxic in cazul reactiilor de tip alergic, care este eliberata si difuzata prin intermediul torentului sanguin in intregul organism in forma sa activa. In aceasta situatie, se produce fenomenul de vasodilatatie la nivelul capilarelor, congestia nazala, pruritul difuz, roseata localizata a tegumentelor si hipersecretia de mucus. Daca volumul eliberat de histamina este foarte important, acesta poate sa determine instalarea socului anafilactic, caracterizat in special prin fenomene de insuficienta circulatorie cu caracter acut si ulterior prin instalarea afectiunilor respiratorii si cutanate.

Care sunt cauzele declansarii febrei fanului ?

Densitatea polenului si tipul acestuia variaza in functie de regiunea geografica si de conditiile de clima locale. Cunoasterea acestor detalii contribuie la stabilirea unui diagnostic si la identificarea cu usurinta a alergenului implicat in reactia alergica. Gradul de alergenitate difera in functie de tipul polenului, fiecare fel continand diferite proteine sau glicoproteine responsabile de declansarea acestor reactii de hipersensibilizare.

Alergenul responsabil de hipersensibilizarea organismului poate fi identificat si in functie de perioada in care pacientul manifesta reactiile de tip alergic. Astfel, in functie de luna in care se manifesta simptomatologia, pot fi suspectati urmatorii alergeni:

  • Luna Ianuarie : alunul.
  • Luna Februarie : arinul, alunul, plopul.
  • Luna Martie : arinul, alunul, plopul, platanul, salcia sau ulmul.
  • Luna Aprilie: arinul, mesteacanul, castanul, carpenul, stejarul, chiparosul, frasinul, plopul, platanul, salcia, gramineele, patlagina, ulmul, liliacul, rapita, iarba sau papadia.
  • Luna Mai : mesteacanul, castanul, carpenul, stejarul, chiparosul, platanul, salcia, gramineele, patlagina, liliacul, rapita, iarba, papadia, secara, ovazul, graul sau orzul.
  • Luna Iunie: teiul, gramineele, patlagina, iarba, rapita, papadia, secara, ovazul, graul, orzul, porumbul sau macrisul.
  • Luna Iulie : teiul, gramineele, talpa gastii, rapita, patlagina, iarba, papadia, secara, ovazul, graul, orzul, porumbul, urzica sau pelinul.
  • Luna August : ambrozia, gramineele, talpa gastii, rapita, patlagina, iarba, papadia, porumbul, urzica sau pelinul.
  • Luna Septembrie : ambrozia, talpa gastii, rapita, patlagina, iarba, papadia sau porumbul.
  • Luna Octombrie : rapita, papadia, iarba sau porumbul.

Care sunt factorii de risc ?

  • Lipsa alaptatului.
  • Scaderea imunitatii.
  • Virozele cu tropism asupra aparatului respirator, care au afectat pacientul in primii ani din viata.
  • Expunerea la aerul poluat.
  • Expunerea la mucegai.
  • Expunerea la acarieni.
  • Expunerea la fum de tigara.

Care sunt simptomele febrei fanului ?

Simptomele in cazul febrei fanului se manifesta asociat spre deosebire de racelile obisnuite in cazul carora simptomele se succed treptat. Simptomatologia febrei fanului consta in urmatoarele:

  • Nas infundat insotit de prurit intens la nivelul nasului, gatului si ochilor.
  • Secretie nazala clara, lichida si abundenta.
  • Stranut frecvent in salve.
  • Gat iritat si uneori asociat cu durerea faringiana.

Simptomelor descrise li se pot asocia si senzatia de oboseala, cefaleea sau durerea de cap sau reducerea acuitatii auditive, ultimul semn fiind inregistrat in mod special la copii. Crizele severe pot fi insotite de dificultati respiratorii, febra, tuse seaca, crize astmatiforme si senzatii de sufocare. Intensitatea simptomelor este direct proportionala cu concentratia alergenului, astfel ca in zilele insorite si cu vant sau in perioadele de inflorire ale plantelor, simptomatologia este mult mai grava. In perioadele ploioase, intensitatea simptomatologiei manifestate este mult redusa.

DIAGNOSTIC:

Atunci cand se inregistreaza aceste simptome, persoanele afectate trebuie sa se adreseze unui medic specialist alergolog care va stabili diagnosticul corect si va institui tratamentul potrivit. Daca anamneza preluata sugereaza ca simptomatologia se declanseaza de fiecare data in aceeasi perioada a anului, specialistul are motive sa suspecteze alergia sezoniera la polen. Examenul clinic include examinarea mucoasei nazale, care, in caz de alergie se prezinta palida sau cianotica si tumefiata.

Testele cutanate

Pentru determinarea exacta a alergenului responsabil de crizele alergice, pacientul poate fi supus efectuarii testelor alergologice cutanate. Aceste teste folosesc particule apartinand fiecarei categorii de polen, care se aplica pe suprafata tegumentului in urma scarificarii delicate a acestuia. Zgarieturile si aplicarea alergenilor se pot aplica in regiunea bratelor sau pe spatele pacientului. Solutia poate fi administrata si pe cale injectabila in regiunea intradermica. O reactie pozitiva se citeste prin exprimarea unei papule care apare ca o leziune de dimensiuni mici, proeminenta si rosiatica. Semnele cutanate manifestate sunt insotite de senzatie de prurit intens. Dimensiunile papulelor pot reprezenta argumente importante in stabilirea diagnosticului, insa manifestarea unei reactii pozitive nu garanteaza ca alergenul respectiv este cel responsabil de crizele manifestate.

Analizele sanguine

Testul alergologic cutanat este contraindicat la o parte dintre pacienti precum cei care sufera de boli de piele. Astfel, analizele de sange pot fi efectuate prin prelevarea unei probe de sange a pacientului cu scopul detectarii nivelului de anticorpi IgE produs la contactul cu anumiti alergeni. Acest test mai poarta si numele de Rast sau "Radioallergosorbent test" si ofera anumite avantaje in comparatie cu testele cutanate, insa este destul de costisitor, are sensibilitate mai scazuta, iar rezultatele sunt finalizate dupa cateva saptamani. Testul alergologic cutanat este cel mai sensibil si mai convenabil din punct de vedere economic.

TRATAMENT:

Elementele de baza ce trebuie respectate cu strictete in cadrul conduitei terapeutice instituite pentru alergia la polen sunt evitarea pe cat posibil a alergenului responsabil, respectarea administrarii medicatiei simptomatice si imunoterapia.

Evitarea contactului cu polenul

Evitarea contactului cu polenul poate parea imposibila, insa exista mai multe moduri in care puteti sa evitati expunerea la factorul alergenic responsabil de manifestarea reactiilor dumneavoastra de hipersensibilizare.

Astfel, se recomanda ca dimineata sa o petreceti in casa, in special in conditiile in care cantitatea de polen difuzata pe calea aerului este crescuta, fapt valabil in perioada primaverii si a verii. Este bine sa evitati sa iesiti din casa in zilele insorite si cu vant puternic, iar daca sunteti nevoit sa lucrati in aer liber, puteti purta mastile cu filtru pentru polen. Activitatile desfasurate in aer liber trebuie amanate pentru perioada zilei de dupa - amiaza.

Pentru reducerea cantitatii de polen din aer, puteti apela si la aparatele de aer conditionat sau la filtrele pentru polen. De asemenea, in momentul de fata este disponibila o gama larga de dispozitive utilizate pentru filtrarea aerului. Acestea pot fi adaptate si la sistemul de incalzire sau de racire din interiorul locuintei. De asemenea, exista aparate portabile care pot fi folosite in acest scop.

Daca este necesara aerisirea locuintei, trebuie sa se evite sa se deschida ferestrele in perioada diminetii atunci cand cantitatea de polen este mult crescuta. Trebuie sa se evite folosirea ventilatoarelor, iar dupa petrecerea timpului in aer liber se recomanda igienizarea corporala completa pentru evitarea contaminarii locuintei cu particule de polen. De asemenea, este contraindicata aerisirea asternuturilor in aer liber.

Se vor evita plimbarile in zilele cu aer uscat, cald si in zilele cu mult vant si iesirile dupa ploi sau furtuni de scurta durata, atunci cand concentratia polenului este mult crescuta. In perioadele cu o concentratie mare de polen in aer, se recomanda evitarea expunerii la substante iritante precum praful, sprayurile insecticide, fumul de tigara, aerul poluat sau vaporii de vopsea. Oricare dintre acesti factori pot sa agraveze simptomatologia alergiei la polen.

Tratament medicamentos

Antihistaminicele

Antihistaminicele au proprietatea de a atenua efectul histaminei eliberate de mastocite, care determina aparitia manifestarilor alergice. Medicamentele antihistaminice si-au dovedit eficacitatea in ceea ce priveste ameliorarea senzatiei de stranut si de prurit nazal, atenuarea congestiei si diminuarea secretiei nazale. Antihistaminicele pot fi responsabile si de aparitia unor efecte secundare precum starile de somnolenta, diminuarea atentiei si a abilitatii de coordonare a miscarilor, manifestari care pot fi catalogate incorect drept tulburari de comportament in cazul copiilor.

Decongestionantele nazale

Decongestionantele nazale pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei in cazul nasului infundat datorita actiunii lor care determina vasele de sange de la acest nivel sa se contracte, determina diminuarea edemului si a secretiei de mucus. Decongestionantele nazale sunt disponibile sub forma de spray nazal sau sub forme cu administrare orala precum preparatele bazate pe efedrina sau clorhidrat de pseudoefedrina. Din cauza ca aceasta medicatie determina cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace, poate fi responsabila de aparitia starilor de nervozitate astfel ca inaintea administrarii acestora este recomandat sa apelati la sfatul unui medic specialist. Persoanelor afectate de rinita alergica li se recomanda evitarea folosirii sprayurilor decongestionante din cauza ca administrarea lor in mod frecvent sau prelungit poate sa determine manifestarea fenomenului de rebound. Fenomenul de rebound consta initial in efectul de ameliorare al simptomatologiei, pentru ca ulterior sa se inregistreze exacerbarea simptomatologiei. 

Corticosteroizii

Medicamentele pe baza de corticosteroizi sunt eficiente pentru controlarea afectiunilor de natura alergica, insa nu se recomanda utilizarea lor frecventa in tratamentul alergiilor la polen din cauza riscului de dezvoltare a efectelor scundare severe. Glucocorticoizii au capacitatea de ameliorare a simptomatologiei acestei afectiuni prin diminuarea inflamatiei mucoasei nazale si micsorarea secretiei de mucus. Corticosteroizii se folosesc in mod frecvent sub forma sprayurilor nazale care determina rareori aparitia efectelor adverse, insa nu sunt excluse senzatia de uscaciune a mucoasei nazale sau aparitia durerilor in regiunea gatului.

Sodiul cromolin

In comparatie cu antihistaminicele sau medicatia steroida, sodiul cromolin este folosit pentru controlarea simptomatologiei alergice. Acest lucru se realizeaza prin efectul preventiv pe care il manifesta acesta fata de eliberarea histaminelor de la nivelul mastocitelor. Sodiul cromolin s-a dovedit a fi un medicament eficient si care poate fi administrat in siguranta si spre deosebire de medicatia anti-alergica, nu induce stari de somnolenta. Sodiul cromolin administrat sub forma solutiilor nazale se utilizeaza pe parcursul a cateva zile sau saptamani pana la observarea primelor efecte de ameliorare a simptomatologiei.

Imunoterapia

Obiectivul imunoterapiei este sa creasca rezistenta persoanei afectate la contactul cu polenul. In acest sens, se injecteaza extracte diluate pe baza de polen intradermic pacientului. Dozele administrate sunt mici si repetate o data sau de doua ori saptamanal. Deoarece instalarea tolerantei organismului fata de polen se produce in timp, poate fi necesara prelungirea tratamentului pana la observarea ameliorarii simptomatologiei pacientului. Imunoterapia este destul de costisitoare si trebuie administrata pe parcursul a cateva luni pentru observarea eficacitatii tratamentului. In plus, nu este exclus ca la unele persoane sa nu se obtina rezultatele scontate, iar in situatia in care dozele sau frecventa administrarilor nu se monitorizeaza cu grija, se pot declansa reactii severe de tip alergic. Reactiile pot fi de intensitate scazuta, constand in edeme si roseata la locul administrarii sau se pot manifesta sub forma unor reactii grave cu caracter sistemic precum urticaria, edemele generalizate sau stari de soc anafilactic. 

Tratamente naturiste

Suplimentele nutritionale pot controla secretia histaminei si contribuie la atenuarea rapida a simptomatologiei. Se recomanda administrarea preparatelor bazate pe extract din fructe precum afinele sau coacazele, extract din plante ca Passiflora si legume precum ceapa sau hreanul. Este benefic consumul de alimente bogate in antioxidanti naturali precum fructele si legumele pigmentate intens si vitamina E, zincul si seleniul.

Infuziile realizate din frunzele uscate de urzici determina ameliorarea rapida a congestiei nazale si remiterea senzatiei de stranut. Infuzia se prepara dintr-o lingurita sau doua de frunze, asociate cu 200 de ml de apa. Din infuzia obtinuta se consuma doua cani zilnic.

Infuzia din frunzele uscate de patrunjel scade, de asemenea, secretia de histamina secretata de organism. Aceasta infuzie se obtine din asocierea unei lingurite sau a doua lingurite de patrunjel uscat cu o cana de apa. Pentru ameliorarea simptomatologiei febrei fanului se recomanda consumul a trei cani din aceasta infuzie zilnic.