Termen cautat
Categorie

Galactoreea


GENERALITATI:

Galactoreea reprezinta secretia lactata patologica, exprimata de glanda mamara, in afara perioadei de alaptare. Aceasta poate avea caracter bilateral sau unilateral. Galactoreea nu reprezinta o afectiune in sine, ci un simptom al unei entitati patologice instalate. Majoritatea persoanelor afectate de aceasta manifestare sunt cele de sex feminin, insa nu este exclusa instalarea galactoreei la persoanele de sex masculin.

La persoanele de sex feminin, galactoreea se pote datora stimularii excesive a glandelor mamare, efectelor secundare ale diferitelor medicamente sau tulburarilor produse la nivel hipotalamic sau la nivelul glandei pituitare.

La persoanele de sex masculin, galactoreea apare asociata cu disfunctiile erectile si scaderea libidoului, cauzate de un deficit de hormon testosteron prezent in cazul hipogonadismului masculin. Exista si situatii in care factorii declansatori ai galactoreei nu pot fi elucidate, insa in mod frecvent acestea sunt reprezentate de cresterea excesiva a nivelului prolactinei, hormon responsabil de stimularea secretiei lactate. Galactoreea poate fi inregistrata rareori chiar si la nou - nascuti. In conditiile unui nivel crescut de estrogen, hormonul traverseaza placenta si ajunge in sangele fetusului, producand dezvoltarea excesiva a tesuturilor mamare si antrenand odata cu aceasta stimularea secretiei lactate.

Secretia mamara nu este intotdeauna determinata de prezenta unei afectiuni canceroase, putand fi si fiziologica indiferent de varsta. Totusi intr-o proportie de 10 % dintre cazuri o astfel de secretie indica instalarea cancerului mamar. Frecvent, scurgerile mamare hemoragice au ca si cauza dezvoltarea papiloamelor intraductale cu caracter benign. Femeile sunt afectate de galactoree in special intre 20 si 35 de ani si in conditiile preexistentei unei sarcini.

Care sunt cauzele galactoreei ?

Pentru depistarea factorului declansator este necesara diferentierea afectiunii locale de una sistemica. Secretia mamara bilaterala are in general caracter sistemic si etiologie benigna. Secretiile unilaterale fara caracter hemoragic au, de obicei, etiologie benigna. Majoritatea cazurilor de galactoree spontana, cu caracter hemoragic si unilateral sunt declansate de papiloamele intraductale benighe si mai rar de formatiuni canceroase intraductale. Desi secretiile hemoragice sunt destul de sugestive pentru afectiunile canceroase maligne, cel mai frecvent, galactoreea are ca si cauza tumori benigne.

La femeile trecute de varsta menopauzei, galactoreea spontana multipla cu caracter unilateral sau bilateral, este produsa de modificari de natura fibrochistica care ofera secretiei o culoare maronie sau verzuie.

Secretia lactata, in schimb, apare de obicei bilateral si este produsa de cresterea in exces a nivelului prolactinei.

Galactoreea iatrogena, determinata de anumite medicamente, este inregistrata din ce in ce mai frecvent. Acest fapt se datoreaza administrarii din ce in ce mai pregnante a neurolepticelor, tranchilizantelor si contraceptivelor orale. Galactoreea iatrogena a fost depistata pentru primele dati la paciente cu tulburari de ordin psihic, care au urmat tratamente cu medicatie precum clorpromazina sau rezerpina. Mecanismul de desfasurare a galactoreei produse de administrarea contraceptivelor orale este destul de complex. Acest tip de medicatie determina aparitia unei secretii mamelonare clare, seroase sau lactate, cu caracter de accentuare in perioada premenstruala si care se remite odata cu stoparea administrarii anticonceptionalelor.

Secretiile cu caracter purulent sunt cauzate de obicei de abcese formate la nivelul glandelor mamare.

Simptomele care determina suspectarea desfasurarii proceselor de natura maligna sunt urmatoarele:

  • Secretia unilaterala exprimata de la nivelul unui singur duct.
  • Structura mamara asociata cu prezenta unei formatiuni tumorale la nivelul unui san, decelabila la palpatia efectuata in cadrul examenului clinic.
  • Prezenta secretiei mamelonare cu caracter hemoragic.

Galactoreea manifestata in afara existentei unei sarcini si in afara perioadei de lactatie, are ca si factor determinant frecvent hiperprolactinemia. Hiperprolactinemia reprezinta cresterea nivelului din sange a unui hormon produs de  glanda hipofiza, hormon care poarta denumirea de prolactina. Functia principala a prolactinei este initierea si mentinerea secretiei mamelonare lactate, desi aceasta are roluri multiple in organism. Valoarea prolactinei este de 5 - 27 ng / ml in cursul ciclului menstrual, inregistrandu-se si variatii diurne, cele mai mici valori ale acesteia fiind atinse in cursul diminetii. Din acest motiv, este indicat ca determinarea nivelului de prolactina sa se efectueze la mijlocul diminetii, insa nu dupa stari de stres, dupa efectuarea punctiilor venoase, stimularea mamara sau examinarea fizica in aceasta regiune, deoarece toti acesti factori determina cresterea nivelului de prolactina.

Factorii care pot determina cresterea nivelului de prolactina din organism sunt urmatorii:

  • Conditiile fiziologice precum stresul, somnul, sarcina, alaptarea, contactele de natura sexuala, stimularea areolelor mamare.
  • Anestezia si interventiile chirurgicale majore.
  • Dezvoltarea tumorilor hipofizare, a tumorilor metastatice sau a craniofaringioamelor.
  • Desfasurarea afectiunilor endocrine precum acromegalia, boala Addison, sindromul Cushing sau hipotiroidismul.
  • Prezenta disfunctiilor metabolice ca si ciroza hepatica, insuficienta renala sau realimentarea dupa inanitie.
  • Efectul unor medicamente precum contraceptivele orale, estrogenii, opioidele, antidepresivele, cimetidina, rezerpina sau verapamilul.

Cum se manifesta galactoreea ?

Simptomele galactoreei constau in scurgeri mamelonare limpezi sau de culoare alba, galbena ori verzuie. In general, termenul de galactoree nu este folosit pentru descrierea secretiilor mamelonare sanguinolente. Scurgerile pot avea caracter spontan sau se pot produce ca urmare a presiunii exercitate asupra glandelor mamare. Acestea se pot manifesta intermitent sau pot avea caracter persistent.

Scurgerile mamare sanguinolente, persistente si aparute spontan la nivelul unui singur duct mamar pot reprezenta un simptom al cancerului mamar. Scurgerile manifestate de la nivelul mai multor ducte mamelonare sunt declansate de stimularea fizica a glandelor mamare si fara caracter spontan indica mai degraba afectiuni cu caracter benign.

Natura secretiilor eliminate nu poate fi intotdeauna determinata cu precizie. Un sfert dintre femeile care au trecut prin cel putin o sarcina manifesta macar o data secretie mamara fara o semnificatie clinica precisa.

In funtie de caracterul secretiei mamare, se pot banui urmatorii factori determinanti:

  • Secretia mamara alba are compozitie lipidica, astfel ca se poate suspecta ca este vorba despre o secretie lactata.
  • Secretia de culoare verzuie se poate datora modificarilor de natura fibrochistica si impun efectuarea unor investigatii suplimentare.
  • Secretia mamara de culoare rosiatica traduce prezenta sangelui, caz in care se poate suspeca un cancer mamar.

In ceea ce priveste galactoreea, in special cea bilaterala, adica secretia lactata, se poate afirma ca intr-un caz din trei aceasta este rezultatul unei dereglari a cantitatii de prolactina secretate de organism. Prolactina reprezinta un hormon de natura proteica secretat de glanda hipofiza, in special la nivelul lobului anterior. Alteori, secretia crescuta de prolactina este asociata cu afectiuni benigne ale sanului si rareori cu patologia canceroasa.

DIAGNOSTIC:

In cazul depistarii unei secretii mamelonare in absenta unor cauze clare, este necesara consultarea medicului specialist. Acesta va prelua o anamneza si va efectua un examen clinic local efectuat prin inspectia si palparea glandelor mamare.

Anamneza

In cursul preluarii anamnezei, medicul specialist va culege informatii apropo de urmatoarele elemente:

  • Aspectul secretiei mamare.
  • Caracterul unilateral sau bilateral.
  • Daca secretia provine de la nivelul unui singur duct sau a mai multora. Medicul urmareste daca secretia este exteriorizata dintr-un orificiu sau din mai multe orificii de la nivelul mamelonului.
  • Caracterul persistent sau intermitent si daca apare asociata cu perioada premenstruala.
  • Daca are caracter spontan sau apare doar la exercitarea presiunii intr-un singur punct sau la exercitarea presiunii asupra intregului san.
  • Tratamentele administrate in ultima perioada, inclusiv cele pe baza de anticonceptionale orale.
  • Eventuale traumatisme suferite recent la nivelul sanului.
  • Desfasurarea altor afectiuni genitale sau extragenitale pe care le prezinta pacienta.

Examenul obiectiv

In cursul examenului clinic, pacienta trebuie sa mentina o pozitie relaxata, initial cu membrele superioare lasate pe langa corp, ulterior cu mainile ridicate deasupra capului si la final cu mainile sprinjinite la nivelul soldurilor. Specialistul examineaza si palpeaza glandele mamare simultan si comparativ. Atunci cand se efectueaza inspectia glandelor mamare se vor urmari dimensiunile glandelor, simetria dintre ele, eventuale modificari ale formei, conturului sau ale tegumentului, eventuale desene vasculare accentuate sau prezenta leziunilor sau a ulceratiilor la acest nivel. O atentie deosebita se acorda structurii mamelonare, urmarindu-se aspecte precum dimensiunea, forma, orientarea sau retractarea, prezenta unor posibile inflamatii, ulceratii sau secretii.

La palparea glandelor mamare, pacienta se aseaza in decubit dorsal cu mainile ridicate, in timp ce medicul examineaza aspecte precum consistenta, elasticitatea sau sensibilitatea dureroasa. Medicul investigheaza si posibilitatea prezentei unor formatiuni de origine tumorala, caz in care se pune accentul pe localizarea formatiunilor, determinarea numarului acestora, dimensiunea acestora, forma, consistenta, sensibilitatea dureroasa si mobilitatea lor fata de invelisul tegumentar sau planul lor profund. Medicul va palpa, de asemenea, ganglionii limfatici din regiunea axilara si va verifica prezenta secretiilor mamelonare la comprimarea mameloanelor intre police si index.

In cadrul inspectiei secretiei mamelonare se vor examina urmatoarele elemente:

  • Aspectul, care poate fi laptos, seros, sero-purulent, sanguinolent sau sero-sanguinolent.
  • Caracterul unilateral sau bilateral.
  • Apartenenta acesteia de la nivelul unui singur duct sau al mai multora.
  • Exprimarea acesteia sub actiunea presiunii asupra unui punct anume sau sub actiunea presiunii exercitate asupra intregului san. 

Examene paraclinice

In cazul in care datele colectate in urma preluarii anamnezei si a efectuarii examenului clinic sunt considerate inca insuficiente, medicul specialist poate solicita efectuarea unora dintre urmatoarele investigatii paraclinice:

  • Dozarea nivelului seric al prolactinei, TSH-ului sau a altor hormoni tiroidieni.
  • Ecografia mamara, mamografia.
  • Examenul citologic al secretiei mamare.
  • Punctia biopsica mamara.
  • Examenul radiologic de sa turceasca. Saua turceasca reprezinta portiunea osoasa localizata la baza craniului in vecinatatea glandei hipofize.
  • Examenul computer tomograf.
  • Rezonanta magnetica nucleara.

TRATAMENT:

Conduita terapeutica optima variaza in functie de tipul de galactoree inregistrata:

  • In conditiile depistarii unui adenom hipofizar, numit si prolactinom, medicul recomanda indepartarea acestuia pe cale chirurgicala. Aceasta este metoda de tratament utilizata in mod frecvent pentru adenoamele de mari dimensiuni, asociate cu simptomatologia specifica.
  • Bromocriptina este medicatia utilizata cu predilectie in tratamentul bolii Parkinson. Administrarea acesteia se recomanda in urma tratamentului pe cale chirurgicala, atunci cand se inregistreaza hiperprolactinemia persistenta sau cresterea semnificativa a nivelului de prolactina din sange. Microadenoamele se trateaza, in general, cu bromocriptina. Administrarea se realizeaza in doze progresive, timp in care se acorda o atentie sporita controlului prolactinemiei.
  • Tratamentul secretiilor mamelonare benigne se realizeaza sub stricta supraveghere clinica si sub monitorizare prin examene complementare precum mamografiile. Este posibil ca in conduita terapeutica sa fie incluse si medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene, care nu contin cortizon.
  • In cazul in care tratamentul medicamentos administrat este considerat ca fiind cauza galactoreei, acesta trebuie stopat sau modificat.
  • Daca este cazul manifestarii hipotiroidismului sau a deficientei hormonilor tiroidieni, secretia mamara se va remite in urma instituirii terapiei de substitutie cu hormoni tiroidieni. 
  • Extirparea canalelor galactofore, care transporta laptele, se practicata in cazul inregistrarii unei secretii mamelonare, atunci cand palparea glandelor mamare si examenul mamografic evidentiaza formatiuni tumorale sau prezenta unor leziuni.