Gastrita

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Diagnostic
3. Tratament

Simptome

Arsura la stomac, Durere la nivelul epigastrului, Durere gastrica

Categorii de medicamente

Tractul digestiv si metabolism

ANABOLICE SISTEMICE

Imagini

GENERALITATI:

Ce este gastrita ?

Inflamatia acuta sau cronica de la nivelul mucoasei gastrice poarta denumirea de gastrita. Inflamatia mucoasei gastrice poate determina in timp leziuni cu evolutii variate de la cicatrizare pana la hemoragii sau perforatii ale peretelui gastric.

Din punct de vedere evolutiv, gastritele se slasifica in gastrite acute si gastrite cronice, iar din punct de vedere clinic, acestea se clasifica in gastrite asimptomatice sau simptomatice. Gastritele pot avea o evolutie nespecifica, astfel ca diagnosticul nu este intotdeauna usor de stabilit. In astfel de situatii se impune efectuarea unor investigatii suplimentare ce constau in examene paraclinice precum endoscopia, examenul bacteriologic sau examenul histopatologic.

Gastrita acuta

Gastrita acuta este declansata in mod frecvent de actiunea unor medicamente, de consumul abuziv de bauturi alcoolice, de servirea unor mese prea bogate sau de ingestia unor alimente greu digestibile sau condimentate. Gastrita aparuta in urma consumului de medicamente se constata in special in urma administrarii medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, caz in care este denumita gastrita postconsum de AINS. In cazul gastritei acute declansate de consumul bauturilor alcoolice, denumirea utilizata este cea de gastrita etanolica. Exista si situatii in care gastrita este instalata in urma ingestiei substantelor caustice ca si acidul sulfuric, acidul clorhidric, acidul acetic sau altfel de substante ce pot provoca leziuni in diferite regiuni ale mucoasei gastrice. Acest tip de gastrita este cunoscuta ca si gastrita postingestionala. Gastrita acuta poate fi determinata si de refluxul continutului bilei de la nivelul duodenului la nivel gastric. Acest reflux se produce in special in urma interventiilor chirurgicale suferite in regiunea gastrica, care reprezinta un factor favorizant pentru refluxul continutului bilios.

Gastrita cronica

 In cazul gastritelor cu evolutie cronica, pacientii resimt simptome dispeptice o perioada indelungata de timp. Aceste simptome se manifesta in zona superioara a abdomenului si constau intr-o sensibilitate dureroasa moderata la nivelul regiunii epigastrice. Gastritele cronice au o durata de evolutie lunga si caracter progresiv, care pot conduce la atrofierea mucoasei stomacale.

Care sunt manifestarile clinice ale gastritei ?

Gastrita simptomatica se recunoaste prin senzatia de arsura si de presiune resimtita in regiunea epigastrica, durere surda permanenta insotita sau nu de iradiere in regiunea dorsala. Iradierea durerii in alte regiuni decat cea afectata se produce in urma schimbarii pozitiei persoanei sau in urma efectuarii unor anumite miscari.

Gastrita cronica este asimptomatica in cele mai multe cazuri, motiv pentru care aceasta afectiune este descoperita intamplator. In urma studiilor efectuate, specialistii au stabilit ca doar o treime dintre adulti nu manifesta probleme la nivelul mucoasei gastrice, in timp ce doua treimi dintre acestia prezinta manifestari ale gastritei.

Daca simptomele sunt prezente, acestea constau inca de la inceput in dureri manifestate ale regiunii epigastrice de intensitate moderata si initial aritmice. Aceste dureri se manifesta in general in urma consumului unor alimente condimentate, acide, greu digestibile sau in urma consumul de bauturi alcoolice. Durerea este asociata cu senzatia de balonare sau satietate si rareori cu varsaturi.

Gastritele cronice netratate pot avea ca si consecinta displazia epiteliala urmata chiar de formarea adenocarcinoamelor. Din acest motiv, se recomanda acordarea unei atentii suplimentare acestei afectiuni si supunerea pacientului unei endoscopii si unui examen histologic cu scopul stabilirii unui diagnostic corect si precoce.

Gastrita cronica poate fi provocata si de actiunea bacteriei Helicobacter Pylori, de refluxul continutului biliar, administrarea prelungita a medicamentelor de tipul aspirinei sau de unele boli autoimune precum boala Biermer.

Complicatii

Complicatia cea mai grava inregistrata in cazul oricarui tip de gastrita este hemoragia mucoasei gastrice insotita de simptome ce variaza in functie de volumul de sange pierdut, de la semne de anemie usoara, pana la scaune cu melena si soc de natura hemoragica. Scaunele melenice constau in prezenta sangelui in materiile fecale eliminate de pacient.

Socul hemoragic se manifesta prin simptome precum paliditatea tegumentului si a mucoaselor, tendinta de hipotermie, puls abia perceptibil, miscari respiratorii frecvente si de amplitudine scazuta, hipotensiune arteriala, senzatie de greata sau chiar varsaturi, stare de anxietate si ameteli, urmate de pierderea constientei si colaps.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul gastritei acute se stabileste prin coroborarea informatiilor obtinute in urma preluarii anamnezei cu datele obtinute in urma efectuarii examenului clinic si rezultatele examenelor paraclinice.

Diagnosticul gastritei cronice se stabileste in urma efectuarii examinarii endoscopice si in urma efectuarii examenelor de laborator.

TRATAMENT:

Medicul specialist este cel care stabileste tratamentul potrivit fiecarui caz in parte. Pentru stabilirea conduitei terapeutice optime, se va tine cont intotdeaua de factorii cauzali ai afectiunii. Spre exemplu, in conditiile manifestarii unei gastrite acide, tratamentul va consta in medicamente care apartin urmatoarelor clase:

• Antiacide. Medicamentele antiacide contin substante cu caracter alcalin, care au rolul de a neutraliza secretia de substante acide.
• Antisecretorii. Medicatia antisecretorie are proprietatea de inhibare a secretiei acide, actiunea sa fiind concentrata asupra receptorilor histaminici, cum se intampla in cazul ranitidinei sau a famotidinei si asupra pompelor de protoni, asa cum este cazul omeprazolului.
• Pansamente gastrice. Pansamentele gastrice sunt medicamentele care au capacitatea de a crea un film protector la nivelul mucoasei gastrice, favorizand refacerea acesteia si revenirea la functionalitatea sa initiala.

In cazul detectarii bacteriei Helicobacter pylori la nivelul mucoasei gastrice, tratamentul va consta in principal in administrarea unui antibiotic capabil de a combate actiunea acestui microorganism. Medicatia de electie in acest caz consta intr-un tratament asociat cu amoxicilina si metronidazol.

Regimul alimentar

• Regimul alimentar trebuie fractionat in asa fel incat persoanele afectate de gastrita sa consume 5 sau 6 mese zilnic, pentru a se evita supraincarcarea stomacului in urma consumului unei singure mese prea bogate.
• Se recomanda renuntarea la fumat si la consumul de bauturi alcoolice. Bauturile alcoolice nu trebuie neaparat excluse in totalitate din regimul alimentar al pacientilor cu gastrita, insa consumul lor trebuie sa fie neaparat facut cu moderatie.
• Consumul alimentelelor alterate este exclusiv interzis.
• Mancarurile dulci, picante, acre, amare, puternice sunt pasibile sa provoace crize de gastrita. Mecanismul declansarii acestor crize consta intr-o secretie sporita a sucurilor gastrice in urma stimularii gustative, sucuri gastrice care sunt cu greu suportate de mucoasa gastrica sensibilizata deja.
• Regimul alimentar in caz de gastrita cronica hiperacida trebuie respectat pe parcursul a cativa ani pentru a se mentine conditiile propice vindecarii complete a mucoasei gastrice.

Alimente permise

• Produsele fainoase. Consumul produselor fainoase albe se recomanda a fi facut in urma fierberii indelungate a acestora, iar servirea acestora trebuie facuta sub forma sufleurilor sau a budincilor. Mamaliga este un aliment permis, insa doar daca este fiarta foarte bine.
• Produsele din carne. Carnea este acceptata in dieta pacientilor cu gastrita sub forma de sufleu, budinca sau rasol. Carnurile acceptate sunt cele slabe, fara grasime, de vaca, porc sau pui. Pestele cu carne alba este permis, insa numai sub forma rasolului.
• Branzeturile. Branzeturile acceptate in dieta acestor pacienti sunt branza de vaci dulce, casul nesarat si urda.
• Ouale. Consumul oualor se va face doar daca acestea sunt fierte moi. De asemenea, se pot consuma ochiurile romanesti, fierte fara coaja in apa.
• Legumele. Legumele care pot fi consumate de persoanele care sufera de gastrita sunt cartofii, dovleceii, morcovii si mazarea. Aceste legume se servesc fierte simple sau pregatite sub forma de piureuri, sufleuri sau supe creme.
• Fructele. Este permis consumul de compot, sucuri sau piureuri de fructe, insa nu sunt permise decat fructele dulci, citricele fiind excluse.
• Alimentele grase. Este permisa includerea in regimul alimentar a untdelemnului, galbenusului de ou, a margarinei nesarate si a untului.
• Bauturile. Pacientilor cu gatrita le este permis sa consume lapte, ceaiuri si sucuri din fructe dulci. Sucurile din citrice sunt contraindicate.
• Dulciurile. Bolnavilor de gastrita le este permis sa consume frisca, compot, budinci din produse fainoase, sucuri de fructe sau dulciuri pe baza de creme din branza de vaci.
• Zaharurile. Se accepta consumul de zahar, insa cu moderatie. Zaharul poate fi inlocuit si cu amestecul de miere cu unt.

Alimente interzise

• Fainoasele. Se interzice cu desavarsire consumul painii de orice fel, insa sunt permisi pesmeti speciali pentru persoanele cu gastrita.
• Produsele din carne. Carnurile grase, pielea de pui, carnurile afumate, mezelurile, produsele din carne de vanat, conservele din carne, snitelele, tocaturile si piftiile sunt contraindicate. Carnurile grase de peste, carnea de peste prajita, marinata, afumata sau conservata sunt interzise.
• Branzeturile. Din categoria branzeturilor sunt interzise cele fermentate, conservate sau sarate.
• Ouale. Este interzis consumul oualor prajite sau fierte foarte tari.
• Legumele. Legumele crude si tari precum ridichile, varza, conopida, castravetii, guliile, ardeii, ceapa sau usturoiul sunt contraindicate. De asemenea, legumele prajite si muraturile nu sunt permise in dieta pacientilor afectati de gastrita.
• Fructele. Din categoria fructelor se recomanda evitarea consumului nucilor, migdalelor, alunelor si fisticului.
• Alimentele grase. Consumul unturii, slaninei, margarinei sarate, grasimilor prajite, smantanii acre, untului sarat sau a seul este strict interzis.
• Bauturile. Sunt interzise cu desavarsire bauturile alcoolice ca lichiorul, romul, rachiul, tuica, siropul, sifonul, apa minerala si cafeaua neagra. Se interzice, de asemenea, consumul bauturilor prea reci sau a celor fierbinti.
• Dulciurile. Din categoria dulciurilor interzise fac parte cele preparate din aluaturi dospite, inghetatele, produsele calde din aluaturi, prajiturile cu fructe acre, gemurile si dulceturile. Este recomandat sa se evite consumul acadelelor si a zaharului ars.

Respectarea regimului alimetar recomandat de catre medicul specialist, in coroborare cu tratamentul medicamentos stabilit conduce la ameliorarea simptomatologiei manifestate, la vindecarea gastritei si la evitarea pe cat posibil a recidivelor.

• Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii
• Versiune tipar
• Versiune PDF