Hemoragia digestiva cuprinde orice sangerare cu originea la nivelul tractului gastrointestinal. In functie de localizare, se imparte in hemoragie digestiva superioara sau inferioara, iar cantitativ poate varia de la foarte redusa (detectabila in scaun doar prin metode de laborator), pana la sangerare masiva, amenintatoare de viata. Avand cauze variate, si modul de prezentare difera, de la anemie usoara si pana la varsatura cu sange rosu, proaspat.
Pacientii cu hemoragie digestiva superioara se prezinta de obicei cu hematemeza (varsatura care contine sange proaspat sau sange partial digerat-numita varsatura in “zat de cafea”) si/sau melena (scaun negru, moale, lucios). De obicei sangele provine din tractul digestiv superior (esofag, stomac, duoden). Evaluarea initiala a pacientilor cu hemoragie digestiva superioara implica stabilirea statusului hemodinamic si, eventual, instituirea manevrelor de resuscitare. Metodele de diagnostic (de obicei endoscopia digestiva) pot reprezenta in acelasi timp si masuri de tratament.
Hemoragia digestiva inferioara reprezinta sangerarea cu originea la nivelul tractului digestiv de sub unghiul duodenojejunal (intestin subtire, intestin gros). Se suspicioneaza cand pacientii acuza hematochezie (prezenta de sange proaspat cu/fara cheaguri amestecat cu materiile fecale sau care “coafeaza” materiile fecale).
Este foarte important de retinut ca diferentierea intre hemoragia digestiva superioara si cea inferioara pe baza scaunului nu e absoluta, intrucat poate sa apara melena (sange negru, moale, lucios) si de la nivelul colonului drept sau din intestinul subtire, iar sangele proaspat in scaun poate fi observant si dupa sangerarile digestive superioare masive. De aceea, este foarte important sa se excluda o hemoragie masiva provenita din tractul gastrointestinal superior, la pacientii cu stare generala grava care se prezinta cu sange proaspat in scaun.
Evaluarea initiala
Evaluarea initiala a pacientului cu hemoragie digestiva include realizarea unui istoric al afectiunilor de care sufera pacientul, examinarea clinica, teste de laborator si, in unele cazuri, manevre ca lavajul nasogastric sau endoscopia digestiva.
Este foarte important ca initial sa se stabileasca severitatea sangerarii, pentru ca ulterior sa se decida tipul de tratament. Factorii care indica o sangerare severa sunt reprezentati de: un nivel al hemoglobinei mai mic de 8 g/dl, tahicardie (puls > 100 batai/minut) si sange proaspat detectat la efectuarea lavajului nasogastric.
Manifestari ale sangerarii
Istoricul medical al pacientului
Bolnavii trebuie intrebati de existenta unor episoade anterioare de sangerare, pentru ca pot resangera din aceeasi leziune.
Surse potentiale de sangerare pentru hemoragia superioara, care pot sa apara in istoricul medical al unui pacient sunt:
Principalele cauze de hemoragie digestiva inferioara sunt grupate pe categorii:
Ca frecventa, angiodisplazia (anomalie a vaselor de sange care apar mai dilatate si pot sangera mai usor) este principala cauza la pacientii de peste 65 de ani. Hemoroizii sunt cea mai comuna cauza de sangerare rectala la pacientii sub varsta de 50 ani, iar hemoragia produsa este de obicei minora. Sursele inflamatorii se asociaza cu diaree si dureri abdominale (de exemplu, in colita ulcerativa).
Evaluarea simptomelor
Simptomele care sugereaza o hemoragie severa includ ameteli, confuzie, durere in piept, palpitatii, extremitati reci. Anumite simptome ale bolnavului pot sugera cauza sangerarii:
In ceea ce priveste cauzele de hemoragie digestiva inferioara, sangerarea diverticulara este de obicei autolimitata si nedureroasa, exceptand uneori aparitia unui discomfort abdominal usor sau cu caracter de crampa abdominala datorita spasmului peretelui intestinal.
In schimb, colita (inflamatia colonului) infectioasa si ischemica sau bolile inflamatorii intestinale se pot prezenta cu dureri abdominale, hematochezie (cu sau fara diaree), febra, deshidratare. Constipatia recent instalata, impreuna cu scaderea ponderala involuntara, sange rosu in scaun, pot sugera o tumora de colon descendent (jumatarea stanga a intestinului gros). La bolnavii care se cunosc cu hemoroizi interni sau externi si la care apare o sangerare a tractului digestiv inferior, trebuie luata in primul rand in considerare o ruptura hemoroidala.
Examenul fizic
Este o component cheie in cadrul evaluarii stabilitatii hemodinamice. Semnele de hipovolemie (scaderea volumului sanguin circulant) sunt:
Examenul materiilor fecale
In ceea ce priveste culoarea scaunului, aceasta poate oferi informatii cu privire la localizarea cauzei sangerarii (de exemplu, hematochezia – sange rosu sau maroniu in scaun se coreleaza cu o leziune colonica).
Este foarte important de stiut ca pot exista si hemoragii oculte, in care sangerarea este redusa cantitativ, astfel incat nu exista evidenta macroscopica a sangerarii (nu apare sange in scaun vizibil cu ochiul liber). Cand este suspectata o astfel de situatie, suspiciune intarita si de examenele de laborator, se poate realiza un test pentru hemoragii oculte – testul Adler, care poate pune in evidenta prezenta sangelui in scaun.
Datele de laborator
Testele de laborator care trebuie efectuate pentru evaluarea unui pacient cu hemoragie digestiva includ: hemograma completa, teste care arata functia hepatica si coagularea sangelui.
Initial, la un bolnav cu sangerare acuta, hemoglobina poate fi in limite normale, deorece acesta pierde sange intergral. Ulterior, dupa 24 ore, nivelul hemoglobinei va scadea prin dilutie (lichidul extravascular va trece in vasele de sange, pentru a creste volumul sanguin circulant).
Indicii eritrocitari (volumul eritrocitar mediu-VEM, hemoglobina eritrocitara medie-HEM) vor fi in limite normale-anemia normocitara, in cadrul sangerarii acute. Un VEM (volum eritrocitar mediu) mic indica o anemie microcitara, prin deficit de fier, care apare in cursul unei sangerari cronice, in cantitate mica si repetata, cu o durata de mai multe luni.
Endoscopia digestiva superioara si inferioara
Pentru a stabili etiologia sangerarii, realizarea endoscopiei digestive superioare (cand se suspecteaza o leziune a tractului digestiv superior) sau inferioare (colonoscopia) sunt de mare importanta, pentru ca pot vizualiza direct sursa hemoragiei. Uneori sunt necesare endoscopii repetate, in cazul in care in momentul interventiei nu exista sangerare activa si astfel nu se poate determina cauza. Daca se constata hemoragie masiva, endoscopia trebuie realizata de urgenta, datorita posibilitatii de a efectua in acelasi timp si o manevra terapeutica (de exemplu, bandarea varicelor esofagiene rupte).
Cand se ia in considerare o cauza a hemoragiei localizata la nivelul intestinului subtire (care nu poate fi vizualizat cu ajutorul endoscopului), se poate utiliza endoscopia cu videocapsula, care are ca avantaje faptul ca este o metoda noninvaziva si care ofera vizualizarea in intregime a intestinului subtire, dar care este foarte costisitoare.
Daca endoscopia nu este disponibila/exista contraindicatii sau exista un grad de suspiciune inalta, dar nu se evidentiaza sursa de sangerare prin metodele clasice, se poate recurge la tehnicile de radioimagistica: tranzitul baritat, enterografia-CT/RMN, angiografia.
Tratament
Intrucat hemoragia digestiva poate reprezenta o situatie amenintatoare de viata, toti pacientii cu semne de instabilitate hemodinamica (soc, hipotensiune ortostatica), sau evidenta de sangerare activa masiva, trebuie spitalizati intr-o sectie de terapie intensiva pentru monitorizare si stabilirea atitudinii terapeutice corespunzatoare.
Ceilalti pacienti, cu semne si simptome mai usoare, ar trebui spitalizati in vederea stabilirii etiologiei si a unui unui tratament prompt si corect.
Masuri generale de tratament
Bolnavii trebuie sa primeasca oxigen suplimentar prin canula nazala si sa intre in repaus alimentar in caz de sangerare cu sursa la nivelul tractului digestiv superior (regula “nimic pe gura”).
Echilibrarea volemica: pacientii cu sangerare activa trebuie sa primeasca fluide intravenos (de exemplu, ser fiziologic 500 ml in 30 minute), cu atentie asupra riscului de supraincarcare volemica, mai ales la pacientii cardiaci.
Transfuziile de sange: de obicei se decide initierea acestora la o valoare a hemoglobinei mai mica de 7 g/dl la pacientii fara afectiuni asociate semnificative; in cazul pacientilor cu boala coronariana instabila, care se poate agrava semnificativ in prezenta anemiei, se indica atingerea unei valori tinta a hemoglobinei de peste 9 g/dl.
Medicamente
Tratamentul cauzei
Exista situatii in care se impune interventia chirurgicala pentru rezolvarea hemoragiei digestive (de exemplu, in cazul ulcerului perforat, tumori de tract digestiv care sangereaza).
Comentarii
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna ziua, am 32 ani si acum 2 zile am avut un scaun mai greu urmat de un sange proapat la sfarsit. Sunt panicata si nu stiu ce ar trebui sa fac ptr a putea afla daca sunt bonava si cat de grav poate fi. Mentionez ca mi s-a mai intamplat sa imi curga sange din nas din cand in cand. Va multumesc!!
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna ziua. Sunt insarcinata in 11 saptamani, urmez tratament cu Arefam 100 mg si Femibion 1. Analizele nu prezinta nicio carenta sau exces in valori. Am observat la ultimul scaun niste pete negre, destul de multe, consistenta scaunului a fost una relativ moale, iar mirosul destul de puternic. Exista posibilitatea sa fie de la alimente nedigerate complet? (Cam cu 3 ore inainte am mancat un pachet de biscuiti Oreo, care au culoare neagra). Este prima oara cand mi se intampla, si incerc sa nu ma panichez.
Multumesc pentru raspuns.
Multa sanatate!
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
am fost diagnosticat cu gastrita acuta hemoragica in urma unei hemoragii digestive superioara ce tratament in afara de COTROLOC si OMEZ mai pot folosi si pe plan alimentar ce alimentatie mi se recomanda
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna.. Mi se intampla si mie de cateva zile sa am sange in scaun si destul de mult si m-am panicat pentru ca nu mi s-a mai intamplat asa ceva pana acum.Cred ca sunt si anemica pentru ca ametesc foarte des si mi-au aparut si niste bube pe burta, asemenea unor negi in crestere.Sunt rosii, mari si destul de multe care mi-au aparut si pe spate si vad ca incep sa-mi iasa si pe maini.Nu stiu daca are vreo legatura dar e bine de stiut :( . Ce as putea sa am ?:(
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna ziua.Mi s-a intamplat si mie sa merg la toaleta sa fac scaunul si am observat sange destul de mult in scaun era chiar mult, rosu deschis dar si coagulat asta sa intamplat seara iar dimineata cand am mers iarasi la toaleta sa urinez si atunci mia curs sange din fund,dar dureri nam avut in schimb am anemie cred caci ametesc des .Astept un sfat .Va multumesc
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna seara! Mi s-a intamplat de 2 ori pana acum ca atunci cand merg la toaleta pentru a elimina scaunele sa observ sange destul de abundent in vasul de toaleta. Mentionez ca aceste 2 dati au fost la distanta de aproximativ o saptamana, iar prima oara a fost dupa administrarea de antibiotice. De asemenea am anemie de cand ma stiu.
E o problema grava? Carui medic ar trebui sa ma adresez? Multumesc!
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:38
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna. Am si eu o intrebare: de vreo 2 saptamani am observat urme de sange in scaun (sange deschis la culoare); uneori, se intampla sa gasesc astfel de urme si pe proteslip (dupa localizare, imi dau seama ca nu este vorba de alta sursa , a sangerarilor), ceea ce inseamna ca nu se elimina doar in timpul scaunului. Problema ar fi ca nu prea stiu ce sa cred. E adevarat ca am avut dureri destul de mari in zona colonului - in stanga abdomenului ( durere pe care o simteam si in spate, pe aceeasi directie), dar am considerat ca este o problema cauzata de stres intrucat era in timpul sesiunii si am amanat consultul medical. Nici la capitolul digestie nu stau foarte bine; de regula, ies dimineata sau seara, cu scaun mare si petrec ceva timp la toaleta. Astept un sfat. Multumesc. (F, 21)
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:28
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna ziua, am 32 ani si acum 2 zile am avut un scaun mai greu urmat de un sange proapat la sfarsit. Sunt panicata si nu stiu ce ar trebui sa fac ptr a putea afla daca sunt bonava si cat de grav poate fi. Mentionez ca mi s-a mai intamplat sa imi curga sange din nas din cand in cand. Va multumesc!!
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:28
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
Buna ziua. Sunt insarcinata in 11 saptamani, urmez tratament cu Arefam 100 mg si Femibion 1. Analizele nu prezinta nicio carenta sau exces in valori. Am observat la ultimul scaun niste pete negre, destul de multe, consistenta scaunului a fost una relativ moale, iar mirosul destul de puternic. Exista posibilitatea sa fie de la alimente nedigerate complet? (Cam cu 3 ore inainte am mancat un pachet de biscuiti Oreo, care au culoare neagra). Este prima oara cand mi se intampla, si incerc sa nu ma panichez.
Multumesc pentru raspuns.
Multa sanatate!
Trimis de Anonim (neverificat) la Mie, 08/27/2014 - 14:28
Re: Hemoragia gastro-intestinala sau hemoragia digestiva
am fost diagnosticat cu gastrita acuta hemoragica in urma unei hemoragii digestive superioara ce tratament in afara de COTROLOC si OMEZ mai pot folosi si pe plan alimentar ce alimentatie mi se recomanda
Pagini