Termen cautat
Categorie

Hepatita autoimuna


GENERALITATI:

Ce este hepatita autoimuna?

Hepatita este un termen general care inseamna inflamatia ficatului. Exista mai multe tipuri si cauze de hepatita (cum ar fi virusurile si anumite medicamente), inclusiv hepatita autoimuna.

Ficatul este unul dintre cele mai mari si mai importante organe din corp. Are numeroase functii, cum ar fi curatarea toxinelor din sange, metabolizarea medicamentelor, coagularea sangelui si ajuta la digestie.

In hepatita autoimuna, sistemul imun al organismului ataca celulele ficatului, ducand la inflamarea acestuia.

Cauzele hepatitei autoimune

Nu este clar de ce apare hepatita autoimuna. Cercetatorii suspecteaza ca unii oameni mostenesc o predispozitie genetica care ii poate face mai predispusi la a dezvolta hepatita autoimuna. Unele medicamente sau infectii pot declansa aparitia bolii.

Tipurile de hepatita autoimuna

Exista 2 tipuri principale de hepatita autoimuna:tipul 1 si tipul 2.

Tipul 1 de hepatita autoimuna poate afecta oamenii de orice varsta sau gen. Se mai numeste si tipul classic de hepatita autoimuna, si se caracterizeaza prin prezenta unor anticorpi circulanti numiti anticorpi antinucleari (ANA) si/sau anticorpi anti-muschi neted (ASMA). Anticorpii de tip ASMA sunt reprezentati mai bine de catre anticorpii antiactina (AAA). Anticorpii AAA nu se masoara de obicei in laboratorul de analize, dar anticorpii ASMA cu un titru de 1:320 sau mai mare indica  in general prezenta anticorpilor AAA.  In unele laboratoare exista si tehnica ELISA pentru detectia anticorpilor antiactina  (de tip IgG anti actina). Pot sa apara si alti autoanticorpi, in asociere sau independent de ANA si ASMA.

Tipul 2 de hepatita autoimuna afecteaza in principal fetele si femeile tinere si apare mai putin frecvent decat tipul 1. Hepatita autoimuna de tip 2 se defineste prin prezenta anticorpilor anti microzomi hepatici/ renali (ALKM-1) si/sau anticorpi impotriva antigenului citoplasmatic hepatic (ALC-1).

Exista si alte forme mai rare de hepatita autoimuna (numite variante) care au trasaturi din ambele tipuri de hepatita autoimuna si din alte tipuri de boli hepatice (cum ar fi colangita sclerozanta primitiva sau ciroza biliara primitiva).

Simptomele hepatitei autoimune

Multi pacienti cu hepatita autoimuna nu au simptome. Aceasta afectiune poate fi descoperita pentru prima data prin analize de sange modificate, analize realizate pentru diverse alte motive. Cand sunt prezente simptomele, cel mai frecvent dintre acestea este oboseala. Unii pacienti pot avea si alte manifestari, cum ar fi icterul (ingalbenirea pielii si ochilor), prurit cutanat (mancarime de piele), eruptii pe piele, dureri de articulatii, discomfort abdominal, greata, varsaturi, scaderea poftei de mancare, urina inchisa la culoare, scaune deschise la culoare sau chiar decolorate. In formele mai avansate, hepatita autoimuna poate progresa la ciroza (fibroza avansata a ficatului).

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul hepatitei autoimune se face pe baza analizelor de sange si a biopsiei hepatice. Analizele de sange pot indica afectarea ficatului (cu cresterea transaminazelor AST si ALT, bilirubinei), dar pot detecta si prezenta autoanticorpilor descrisi mai sus. Biopsia hepatica se realizeaza prin prelevarea unui fragment de tesut hepatic, care apoi este analizat la microscop. Biopsia poate ajuta la confirmarea diagnosticului si la determinarea severitatii bolii, in timp ce poate sa excluda si alte cauze de afectare a ficatului.

TRATAMENT:

Nu toti pacientii cu hepatita autoimuna necesita tratament imediat. Decizia de a trata depinde de severitatea simptomelor, severitatea bolii (stabilita pe baza analizelor de sange si a biopsiei hepatice) si de posibilele efecte adverse ale tratamentului.

Tratamentul medicamentos

Hepatita autoimuna va fi tratata initial cu un glucocorticoid (ca prednisonul).

Glucocorticoizii controleaza inflamatia din ficat, prevenind astfel fibrozarea acestuia.

Principala problema este legata de efectele adverse ale acestor medicamente, cum ar fi  cresterea in greutate, acneea, demineralizarea osoasa, cresterea nivelului glicemiei (putand duce la diabet), un risc crescut de infectii, cataracta, cresterea tensiunii arteriale, afecarea somnului. Pacientii care primesc tratament pe termen lung cu aceste medicamente vor fi monitorizati atent pentru a descoperi aparitia acestor efecte secundare. Pentru a reduce riscul aparitiei acestora, se recomanda utilizarea celei mai mici doze de prednison posibile.

Azatioprina sau 6-mercaptopurina

Un al doilea medicament, ca azatioprina (Imuran) sau 6-mercaptopurina, si, mai putin utilizate, metotrexatul sau micofenolatul mofetil, se recomanda sa se adauge la prednison.

 Beneficiul adaugarii unui al doilea medicament rezulta din fapul ca se poate astfel reduce doza sau se poate renunta la prednison, pentru a minimaliza astfel efectele adverse ale acestuia.

Budesonid: reprezinta tot un medicament care poate inlocui prednisonul, dar care nu este foarte utilizat in momentul de fata.

Azatioprina si 6-mercaptopurina pot determina aparitia de efecte secundare, incusiv reactii alergice, scaderea globulelor albe ale sangelui, inflamatia pancreasului, greata, anlize de ficat modificate (care pot cauza confuzii daca se datoreaza hepatitei autoimmune sau tratamentului). Poate sa cresca si riscul pentru dezvoltarea unor anumite cancere (cum ar fi limfoamele). De aceea, in timpul tratamentului cu aceste medicamente, se fac in mod regulat analize de sange.

Micofenolatul prezinta si el cateva riscuri, cum ar fi cele pentru aparitia infectiilor sau cancerelor.  Poate determina aparitia de malformatii, si de aceea nu este indicat in timpul sarcinii. Barbatii si femeile care iau micofenolat ar trebui sa utilizeze doua metode eficiente de a preveni aparitia sarcinii (de exemplu, prezervativul si pilulele anticonceptionale).

Durata tratamentului

Ca regula generala, tratamentul este continuat pana cand boala este in remisie, sau tratamentu esueaza ori pacientul dezvolta efecte adverse severe de la tratament.

Remisia bolii se defineste prin absenta simptomelor, nivele normale sau aproape de normal ale analizelor de ficat, si ameliorarea aspectului tesutului hepatic (pe baza biopsiei). Perioada initiala de remisie apare in general la 12 luni sau mai mult dupa initierea tratamentului. Aproximativ 65 si 80% din pacienti vor intra in remisie dupa 18 luni si, respectiv 3 ani.

Aproximativ 50% dintre pacienti raman in remisie sau au doar o forma usoara de activitate a bolii timp de cateva luni pana la ani de la intreruperea tratamentului. Oricum, majoritatea pacientilor vor trebui sa reinceapa tratamentul pentru ca boala redevine active (recadere). Recaderea apare in mod tipic in primele 15-20 luni dupa intreruperea tratamentului si este mai frecventa la cei care aveau ciroza hepatica la prima biopsie de ficat efectuata.

Daca nu se utilizeaza medicamente

Se recomanda urmarirea cu atentie a pacientilor care nu sunt tratati initial cu medicamente.  Urmarirea implica efectuarea unui examen clinic si analize de sange la fiecare cateva luni, si o biopsie hepatica repetata la cel putin 2 ani.

Cum se pot autoingriji pacientii ?

Luand medicamentele si prezentandu-se la medic in mod regulat, pacientii se pot asigura ca ficatul ramane cat mai sanatos posibil.

Reguli de alimentatie

Nu s-a dovedit rolul unei diete specifice care sa imbunatateasca prognosticul la pacientii cu hepatita autoimuna. Se recomanda o alimentatie sanatoasa si echilibrata si evitarea obezitatii. Obezitatea poate creste riscul aparitiei ficatului gras, care este tot o boala care poate complica hepatita autoimuna.

Alcoolul

Alcoolul ar trebui evitat deoarece el determina aparitia ficatului gras a altor afectiuni hepatice. Toate tipurile de bauturi alcoolice pot fi daunatoare pentru ficat, inclusive berea, vinul si lichiorul. La pacientii care au o boala hepatica, prin ingestia chiar a unor cantitati mici de alcool, afectiunea hepatica se agraveaza.

Exercitiile fizice

Sunt benefice pentru starea generala de sanatate a organismului, nu au un beneficiu specific pentru hepatita autoimuna.

Administrarea unor medicamente

Multe medicamente sunt metabolizate de ficat. De aceea, inainte de a lua un medicament, ar trebui consultat medicul sau farmacistul. Daca ficatul nu a ajuns la stadiul de fibroza, majoritatea medicamentelor sunt sigure. Unii pacienti cu boala activa de ficat vor fi sfatuiti sa ia doze mai mici din medicamente.

O exceptie o reprezinta paracetamolul, utilizat frecvent pentru dureri de cap, alte dureri sau febra. La pacientii cu orice tip de afectare hepatica, doza maxima recomandata este de mai putin de 2000 mg (in doze divizate) pe 24 de ore.  Prin urmare, se vor administra 500 mg de paracetamol la fiecare 4-6 ore, nu mai mult de 4 ori pe zi.

Suplimentele din plante

Exista numeroase reclame, mai ales pe internet, care spun ca  anumite extracte din plante imbunatatesc functia hepatica. Dar, in ceea ce priveste hepatita autoimuna, nu s-au gasit plante sau amestecuri de plante care sa fie benefice. Este important de stiut ca unele plante pot face chiar rau ficatului, unele putand chiar declansa hepatita autoimuna. Din acest motiv, nu se recomanda utilizarea acestora in tratamentul bolilor de ficat.

Sarcina si hepatita autoimuna

Femeile care sunt tratate pentru hepatita autoimuna pot sa ramana insarcinate in siguranta. Tratamentul , care include glucocorticoizi si/sau azatioprina, poate fi sigur in timpul sarcinii. Oprirea tratamentului in timpul sarcinii poate determina recaderea bolii, si de aceea nu se recomanda.

Copiii nascuti din femeile cu hepatita autoimuna sunt la risc de prematuritate, greutate mica la nastere sau alte probleme fetale. De aceea, este necesar ca femeile sa fie monitorizate cu atentie in timpul sarcinii si cateva luni dupa nastere, datorita riscului de acutizare a bolii.

Prognosticul pe termen lung

Hepatita autoimuna netratata poate duce la fibroza hepatica si apoi ciroza si insuficienta hepatica. Din fericire, tratamentul prompt poate preveni aceasta evolutie la majoritatea pacientilor. Tratamentul poate fi util, chiar si in stadiile cu fibroza avansata sau ciroza, oprind evolutia procesului de fibroza si, uneori, facandu-l reversibil.

Aproximativ 20-40% din pacientii cu hepatita autoimuna intra in remisie si nu mai au nevoie de tratament. Dintre acestia, doar 50% raman in remisie. De aceea, majoritatea pacientilor cu hepatita autoimuna au nevoie fie de tratament continuu, fie intermitent.

Comentarii

Buna ziua! Sotul meu are splina marita (diametru 164mm), ficat marit, intens hiperreflectogen omogen, trombocite scazute(128), tgo(128) si tgp(297) marite, fosfataza alcalina(143) si GGT(98) mari, bilirubina totala(1.49) marita, ser icteric prezent, imunoglobulina G (2650) mare. Ag HBS, Ag HVC sunt negative, feritinia si ceruloplasmina in regula, Anticorpii LKM1 si ANA si antimitocondrial sunt negative, insa ASMA este 1/40 si trebuia sa fie sub 1/40.

Sotul meu este non-alcoolic, fumator, consumator de cafea si energizante mai recent. De aproximativ 1 an acuza dureri de cap frecvente (in week-end mai ales), iar scaun are la aproximativ 3 zile.

Analizele acestea s-au desfasurat pe o perioada de aproximativ o luna,nu una dupa alta,iar la repetarea de

TGO SI TGP acestea se incadreaza in limite. Mentionez faptul ca a tinut regim, a baut ceaiuri si a luat SILIMARIN.

Se banuia a fi pana in acest moment hepatita autoimuna. Acum ni s-a spus sa continuie regimul, fara a i se recomanda alt tratament si sa revina peste 2 luni. Ma puteti orienta, va rog, si catre alte directii? Ce ar putea fi? Va multumesc anticipat!

Buna ziua! Sotul meu are splina marita (diametru 164mm), ficat marit, intens hiperreflectogen omogen, trombocite scazute(128), tgo(128) si tgp(297) marite, fosfataza alcalina(143) si GGT(98) mari, bilirubina totala(1.49) marita, ser icteric prezent, imunoglobulina G (2650) mare. Ag HBS, Ag HVC sunt negative, feritinia si ceruloplasmina in regula, Anticorpii LKM1 si ANA si antimitocondrial sunt negative, insa ASMA este 1/40 si trebuia sa fie sub 1/40.

Sotul meu este non-alcoolic, fumator, consumator de cafea si energizante mai recent. De aproximativ 1 an acuza dureri de cap frecvente (in week-end mai ales), iar scaun are la aproximativ 3 zile.

Analizele acestea s-au desfasurat pe o perioada de aproximativ o luna,nu una dupa alta,iar la repetarea de

TGO SI TGP acestea se incadreaza in limite. Mentionez faptul ca a tinut regim, a baut ceaiuri si a luat SILIMARIN.

Se banuia a fi pana in acest moment hepatita autoimuna. Acum ni s-a spus sa continuie regimul, fara a i se recomanda alt tratament si sa revina peste 2 luni. Ma puteti orienta, va rog, si catre alte directii? Ce ar putea fi? Va multumesc anticipat!

Buna ziua! Sotul meu are splina marita (diametru 164mm), ficat marit, intens hiperreflectogen omogen, trombocite scazute(128), tgo(128) si tgp(297) marite, fosfataza alcalina(143) si GGT(98) mari, bilirubina totala(1.49) marita, ser icteric prezent, imunoglobulina G (2650) mare. Ag HBS, Ag HVC sunt negative, feritinia si ceruloplasmina in regula, Anticorpii LKM1 si ANA si antimitocondrial sunt negative, insa ASMA este 1/40 si trebuia sa fie sub 1/40.

Sotul meu este non-alcoolic, fumator, consumator de cafea si energizante mai recent. De aproximativ 1 an acuza dureri de cap frecvente (in week-end mai ales), iar scaun are la aproximativ 3 zile.

Analizele acestea s-au desfasurat pe o perioada de aproximativ o luna,nu una dupa alta,iar la repetarea de

TGO SI TGP acestea se incadreaza in limite. Mentionez faptul ca a tinut regim, a baut ceaiuri si a luat SILIMARIN.

Se banuia a fi pana in acest moment hepatita autoimuna. Acum ni s-a spus sa continuie regimul, fara a i se recomanda alt tratament si sa revina peste 2 luni. Ma puteti orienta, va rog, si catre alte directii? Ce ar putea fi? Va multumesc anticipat!

Va recomand sa respectati indicatiile medicului curant. O procedura invaziva de foarte mare importanta in stabilirea diagnosticului de certitudine de hepatita autoimuna este biopsia hepatica. Multa sanatate!

Va recomand sa respectati indicatiile medicului curant. O procedura invaziva de foarte mare importanta in stabilirea diagnosticului de certitudine de hepatita autoimuna este biopsia hepatica. Multa sanatate!

Va recomand sa respectati indicatiile medicului curant. O procedura invaziva de foarte mare importanta in stabilirea diagnosticului de certitudine de hepatita autoimuna este biopsia hepatica. Multa sanatate!