Termen cautat
Categorie

Hipermetropia


GENERALITATI:

Ce este hipermetropia ?

Hipermetropia reprezinta o tulburare vizuala de refractie, inregistrata in mod frecvent si determinata de forma de de lungimea globului ocular. Hipermetropia este determinata de un glob ocular prea scurt sau de aplatizarea curburii corneei. La persoanele afectate de hipermetropie, focalizarea razelor luminoase nu se produce la nivelul retinei, ci este deviata posterior acesteia, imaginea formata devenind neclara in cazul vederii de aproape.

Hipermetropia se manifesta in conditiile unui diametru antero - posterior ocular mai mic decat in mod normal si este cauzata de un viciu de refractie caracterizat prin deficit de convergenta, fapt care face ca imaginile sa fie formate posterior retinei. Din acest motiv, la nivelul zonei de acuitate vizuala maxima, numita macula, lumina este proiectata sub forma unui cerc luminos, care determina si vederea neclara, fapt ce conduce la scaderea acuitatii vizuale la departare si in apropiere.

Lungimea normala a globului ocular este de 23 - 24 de milimetri. La persoanele hipermetrope, lungimea globului ocular este mai mica de 23 de milimetri. Specialistii clasifica hipermetropia in trei grade evolutive:

  • Hipermetropie slaba de pana la 3 dioptrii.
  • Hipermetropie medie intre 3 si 6 dioptrii.
  • hipermetropie inalta cu mai mult de 6 dioptrii.

Hipermetropia se manifesta inca din perioada copilariei, insa cresterea si alungirea globului ocular corecteaza vederea. In cazul in care vederea nu se corecteaza de la sine pana la implinirea varstei de noua ani, cand globul ocular isi opreste dezvoltarea, vederea poate sa se pastreze nemodificata prin marea putere de acomodare a ochilor. Copiilor carora vederea nu li se corecteaza prin acomodare, li se poate recomanda purtarea de ochelari sau de lentile de contact.

La persoanele adulte, sunt recomandate interventiile chirurgicale cu rol de modificare a formei corneei sau de inlocuire a cristalinului. Hipermetropia poate sa treaca neobservata pana la varsta de 40 de ani, insa ulterior, musculatura care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti, iar scaderea flexibilitatii cristalinului scade abilitatea de focalizare. Rigidizarea cristalinului poarta denumirea de presbiopie.

Persoanele afectate de hipermetropie vad foarte bine la distanta si pot vedea obiectele aflate la departare mai aproape decat se afla ele de fapt, manifestarea hipermetropiei constand atat in tulburarea vederii de aproape, cat si in tulburarea vederii la distanta. Acesti pacienti intampina dificultati de focalizare a imaginilor obiectelor aflate in apropiere si nu pot desfasura in mod normal activitati precum cusutul sau cititul. 

Atunci cand razele de lumina intra in contact cu suprafata globului ocular, acestea sufera un proces de refractie prin trecerea prin mediile transparente constituite de cornee, umoarea apoasa, cristalin si corpul vitros. Razele luminoase isi modifica astfel directia in asa fel incat proiectarea imaginilor sa se realizeze pe retina, receptorul vizual. Astfel se desfasoara procesul normal de formare a imaginilor prin ochii emetropi, fara dioptrii, care pot vedea clar la orice distanta. Vederea neclara cauzata de hipermetropie are ca mecanism focalizarea razelor luminoase posterior retinei.

Hipermetropia constituie un viciu de refractie manifestat prin vedere neclara la distanta, dar in special de aproape. Cauza o reprezinta focalizarea anormala a razelor luminoase, posterior retinei, din cauza globilor oculari mai scurti. Majoritatea copiilor manifesta la nastere un oarecare grad de hipermetropie fiziologica, ce are tendinta sa se amelioreze pe masura inaintarii in varsta. In unele situatii, hipermetropia poate sa fie asociata cu astigmatismul. In conditiile in care unul dintre parinti sau ambii sunt afectati de hipermetropie, exista riscul ca si copilul sa fie afectat de aceasta.

Principala complicatie a hipermetropiei este reprezentata de ambliopie, manifestata doar la copii. Strabismul poate alarma parintii. Atunci cand afectiunea este prezenta inca de la nastere, exista mari sanse ca aceasta sa fie insotita de hipermetropie. Corectarea optica are rol de imbunatatire a vederii si nu de corectare a hipermetropiei. Dupa varsta de 20 de ani, ochii sunt dezvoltati complet astfel ca persoanele care nu doresc sa poarte lentile de contact sau ochelari, pot apela la interventii chirurgicale de reducere a dioptriilor. Pana la implinirea acestei varste totusi, este important ca acestea sa poarte corectii optice potrivite pentru ca la momentul interventiei, vederea sa fie buna. In cazul pacientilor ambliopi, cu calitate scazuta a vederii, reducerea dioptriei nu este asociata cu imbunatatirea vederii deoarece ochiul " lenes" nu este invatat sa vada.

In mod frecvent, operatiile ce au ca scop reducerea dioptriilor nu se efectueaza cu ajutorul laserului. Razele de laser au rolul de a remodela corneea, conferindu-i o alta forma si transformand-o intr-o lentila ce focalizeaza corect imaginile. Procedura este realizata cu succes in cazuri de hipermetropie de pana la 3 sau 4 dioptrii.

In cazul unor dioptrii mai mari se poate apela la implantul de cristalin artificial personalizat pentru corectarea viciului de refractie.

Care sunt cauzele hipermetropiei ?

In cazul pacientilor hipermetropi, globul ocular este mai scurt decat in mod normal, drept urmare, razele de lumina ce ajung la nivelul globului ocular se focalizeaza posterior retinei. Multi copii sunt nascuti cu hipermetropie, insa unii se vindeca pe masura alungirii globului ocular pe parcursul procesului de crestere.

Hipermetropia este adesea confundata cu presbiopia, in cazul afectiunii din urma manifestandu-se dificultati ale vederii de aproape, insa ca urmare a altor mecanisme. Capacitatea de a focaliza obiectele aflate in apropiere este slabita pe masura inaintarii in varsta, atat in cazul persoanelor hipermetrope, cat si in cazul persoanelor mioape sau emetrope, care nu au tulburari de vedere, fenomen cunoscut sub denumirea de presbiopie.

Care sunt factorii de risc ?

Factorii de risc in cazul hipermetropiei sunt enumerati in continuare:

  • Antecedente familiale de hipermetropie la rudele de gradul I precum parintii sau fratii.
  • Varsta inaintata, mai mare de 50 sau 60 de ani, in special in asociere cu presbiopia.

Cum se manifesta ?

Hipermetropia este considerata o tulburare mai " discreta " decat miopia din cauza urmatorilor factori:

  • Presbiopia se manifesta cu precadere la varste mai inaintate de 40 de ani.
  • Hipermetropia este mai putin evolutiva.
  • Hipermetropia nu este asociata cu complicatii grave precum dezlipirea de retina.

Simptomul principal inregistrat in caz de hipermetropie este reprezentat de incetosarea vederii, in special atunci cand sunt privite obiecte de aproape. Alte simptome caracteristice hipermetropiei constau in urmatoarele manifestari:

  • Dificultati de urmarire a randului in timpul cititului sau tendinta de citire a aceluiasi rand de mai multe ori.
  • Vedere incetosata, in special in cazul vederii nocturne.
  • Resimtirea unei senzatii usoare de durere sau de usturime la nivelul ochilor.
  • Tendinta de a indeparta cartea de ochi in timpul cititului.
  • Lacrimarea frecventa.
  • Inrosirea ochilor.
  • Stare de oboseala.
  • Dureri de cap sau cefalee.
  • Stare de nervozitate sau de iritabilitate.
  • Lipsa coordonarii ochilor cu mainile.

Copiii hipermetropi pot sa nu manifeste simptomele specifice, insa o parte dintre acestia pot totusi sa manifeste urmatoarele semne:

  • Dureri de cap frecvente.
  • Tendinta de a se freca la ochi in mod frecvent.
  • Dificultati de citire.
  • Lipsa interesului pentru citit.

Persoanele afectate de hipermetropie vad neclar la orice distanta astfel ca ele trebuie sa depuna in mod constant eforturi suplimentare de acomodare pentru focalizare. Aceasta incordare constanta determina aparitia durerilor de cap si a senzatiei de oboseala oculara. Persoanele hipermetrope pot vedea totusi relativ mai bine la distanta, insa obiectele indepartate sunt vazute mai aproape decat sunt ele de fapt. Aceste persoane intampina adese probleme de focalizare a imaginilor apropiate si nu pot desfasura activitati precum cusutul sau cititul.

Din punct de vedere optic, hipermetropia este opusul miopiei, fiind corectata cu ajutorul lentilelor convergente sau convexe.

Majoritatea oamenilor se nasc hipermetropi cu o medie de 2,5 pana la 3,0 dioptrii. Pe masura ce inainteaza in varsta, tulburarea de vedere se poate atenua, insa inca din momentul nasterii aceasta este inregistrata in 50 % - 55 % din cazuri.

Toti copiii sunt considerati hipermetropi. In general, acestia nu sunt deranjati de aceasta tulburare deoarece cristalinul corecteaza defectul prin puterea sa mare de acomodare. Pe masura inaintarii in varsta si a dezvoltarii fizici, hipermetropia fiziologica se remite. Acest lucru se intampla, in general in jurul varstelor de 6 - 10 ani. In unele situatii, hipermetropia poate sa genereze strabismul, tulburare care poate fi corectata prin purtarea de ochelari cu lentile corectoare.

DIAGNOSTIC:

Hipermetropia sau alte tulburari de refractie ori boli ce afecteaza globii oculari pot fi diagnosticate in cadrul unei consultatii oftalmologice de rutina. O consultatie oftalmologica completa poate sa dureze intre 30 si 60 de minute. Consultatia oftalmologica include urmatoarele etape:

  • Preluarea istoricului medical al pacientului si efectuarea examenului fizic.
  • Preluarea istoricului medical al familiei pacientului.
  • Efectuarea de teste vizuale pentru evaluarea acuitatii vizuale, a campului vizual si a refractiei oculare a pacientului.
  • Efectuarea examenului tonometric si masurarea presiunii intraoculare.
  • Efectuarea examenului oftalmoscopic prin intermediul caruia se poate observa fundul de ochi si alte componente oculare cu ajutorul unui ansamblu de lentile ce au capacitatea de a mari imaginea si cu ajutorul unei surse de lumina.

Cu scopul diagnosticarii hipermetropiei se vor instila intraocular substante cu efect ciclopegic, cu scopul dilatarii pupilei si a minimalizarii acomodarii. Depistarea timpurie a hipermetropiei se realizeaza prin testarea acuitatii vizuale, in special in cadrul consultatiilor de rutina efectuate in perioada copilariei. In cazul copiilor se pot efectua si proceduri de fotoscreening prin intermediul carora se obtin imagini video. Astfel de proceduri nu necesita cooperarea copiilor.

Consultatia de specialitate devine necesara in conditiile manifestarii urmatoarelor simptome:

  • Modificarea brusca a vederii.
  • Pierderea brusca sau tulburarea functiei vizuale.
  • Durere.
  • Aparitia unei secretii de culoare galbena sau verzuie la nivelul ochiului.
  • Manifestarea simptomelor specifice hipermetropiei de catre un copil sau de catre un adolescent.
  • Inrautatirea hipermetropiei unui adult.
  • Manifestarea intolerantei la lentilele de contact.

Persoanele in cauza pot solicita sfatul unui medic oftalmolog, unui medic pediatru, medicului de familie sau unui medic de medicina interna.

TRATAMENT:

Majoritatea persoanelor afectate de hipermetropie nu necesita instituirea unui tratament. Purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact pot imbunatati vederea in conditiile in care aceasta este alterata. In urma corectarii cu ochelari sau cu lentile, imaginea se focalizeaza la nivelul retinei. Purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact constituie prima optiune terapeutica in caz de hipermetropie, ambele fiind eficiente, implicand riscuri mai mici si costuri mai scazute decat inteventiile chirurgicale.

In cazul prescriptiilor de lentile, trebuie specificata atat forma lentilei, cat si puterea sa de refractie. Purtarea ochelarilor nu confera aceeasi calitate vizuala in centru si la periferie, spre deosebire de lentilele de contact care confera aceeasi calitate vizuala in ambele cazuri.

Corectarea hipermetropiei se realizeaza cu lentile cu plus care ajuta corneea si cristalinul sa focalizeze razele luminoase la nivelul retinei. Persoanele afectate de hipermetropie trebuie sa foloseasca cel putin doua perechi de ochelari, una pentru vedere la departare si alta pentru vederea de aproape. Insa, chiar si folosind ochelari, persoanele hipermetrope resimt in mod frecvent dureri de cap, oboseala rapida la eforturi vizuale si senzatie de ameteala. In caz de hipermetropie, adesea este dereglata si vederea stereoscopica, aparand strabismul convergent sau esotropia si diminuandu-se acuitatea vizuala.

In conditiile in care hipermetropia se corecteaza in mod fiziologic prin proces de acomodare, este posibil sa se resimta cefalee sau dureri de cap. In aceasta situatie, prescrierea ochelarilor nu amelioreaza capacitatea vizuala, insa poate sa amelioreze simptomele manifestate.

Interventia chirurgicala urmareste modificarea structurii corneene, in asa fel incat imaginea sa se formeze la nivelul retinei. Interventiile chirurgicale folosite in prezent sunt reprezentate de keratectomia fotoreactiva, keratoplastia termica, keratoplastia electrica si implanturile de lentile artificiale intraoculare.

Avantajele si dezavantajele metodelor terapeutice conservative si invazive:

  • Ochelarii constituie cea mai sigura si simpla metoda de corectare a tulburarii de vedere, insa acestia se pot sparge sau rupe cu usurinta.
  • Lentilele de contact determina corectarea adecvata si predictibila a tulburarii de vedere, insa acestea sporesc riscul aparitiei leziunilor corneene sau a infectiilor corneene. De asemenea, lentilele de contact se pot pierde sau accidenta cu usurinta.
  • Interventia chirurgicala corecteaza la unii pacienti complet hipermetropia, insa in alte cazuri poate fi necesara purtarea lentilelor de contact sau a ochelarilor postoperator. Interventiile chirurgicale expun pacientii unui risc crescut de dezvoltare a infectiilor.

Terapia adecvata pentru corectarea hipermetropiei este dependenta de mai multi factori. Unele profesii nu sunt compatibile cu o parte dintre procedurile terapeutice indicate, asa cum este cazul profesiei de pilot.

Unele afectiuni sau tratamente medicamentoase pot sa interfereze cu interventia chirurgicala, asa cum este cazul bolilor ce determina scaderea imunitatii sau a medicamentelor ce incetinesc procesul de recuperare postoperator. Unele boli precum diabetul zaharat sau unele stari fiziologice precum sarcina pot sa determine modificari ale vederii sau instabilitate refractara. Procedura terapeutica trebuie aleasa tinandu-se cont si de afectiunile asociate. Unii pacienti au antecedente de glaucom, boli inflamatorii oculare, keratocon, keratite herpetice, leziuni oculare sau interventii chirurgicale oculare. In cazul lor trebuie sa se evite folosirea procedeelor ce folosesc razele laser pentru corectarea hipermetropiei.

Tratamentul ambulator sau la domiciliu

Hipermetropia nu se poate vindeca sau preveni. In conditiile in care vederea necesita corectare, aceasta trebuie sa se realizeze printr-o procedura comoda si la indemana pacientului. Pentru imbunatatirea vederii sunt recomandate pauzele periodice de la activitati solicitante pentru vedere si utilizarea mijloacelor de protectia in cazul desfasurarii de activitati periculoase.

Lentilele de contact implica ingrijiri speciale ce includ curatarea conform instructiunilor primite si depozitarea in recipiente speciale care se aerisesc din timp in timp pentru impiedicarea contaminarii acestora.

In urma procedeelor chirurgicale este posibil sa se recomanda purtarea bandajelor sau a unor lentile de contact speciale pentru cateva zile. De asemenea, se pot administra picaturi oftalmice cu scopul scaderii inflamatiei, uneori aceste tratamente putand sa aiba o durata de cateva luni postoperator.

Se recomanda evitarea efectuarii de activitati sportive, folosirea fardurilor sau a altor substante ce au capacitatea de a irita ochiul sau permiterea contactului ochiului cu apa. De asemenea, postoperator este interzisa efectuarea dusului timp de doua zile pentru evitarea contactului ochiului cu apa sau alte substante de curatare. Vederea se poate dimina timp de cateva zile postoperator si se poate resimti si senzatia de ochi uscat postoperator, insa aceasta are caracter temporar.

Tratamentul chirurgical

Pentru tratarea hipermetropiei sunt disponibile multiple procedee chirurgicale corective. Prin acestea se poate modifica forma corneei astfel incat focalizarea se se realizeze direct la nivelul retinei. Scopul acestor procedee chirurgicale este sa permita persoanelor hipermetrope sa vada bine fara sa fie nevoite sa poarte lentile de contact corective. Majoritatea specialistilor considera ca o acuitate vizuala de 20 / 40 obtinuta postoperator constituie un rezultat satisfacator. Persoanele cu o acuitate vizuala de 20 / 40 pot conduce autovehicule fara necesitarea purtarii ochelarilor.

Procedurile corective ce folosesc razele laser nu sunt utilizate in mod uzual pentru corectarea hipermetropiei. In caz de hipermetropie, corneea trebuie intarita si remodelata, lucru mai dificil de realizat decat aplatizarea corneei realizate cu scopul corectarii miopiei. Procedeele ce folosesc raze laser sunt recomandate pentru tratarea gradelor mici de hipermetropie.

Alte optiuni terapeutice precum implantarea de lentile artificiale intraocular sau inlocuirea de cristalin pot sa corecteze mult mai usor hipermetropia.  Cu toate ca indepartarea cristalinului natural si insertia unuia artificial poate determina pierderea capacitatii de acomodare, preocedeul poate sa constituie optiunea ideala pentru persoanele varstnice in cazul carora capacitatea de acomodare a ochilor este oricum aproape pierduta.

Principalele procedee de corectare cu laser a hipermetropiei sunt urmatoarele:

  • Keratomielia laser in situ foloseste unde laser pentru inmuierea partii centrale a corneei. Keratomielia laser in situ a devenit cea mai frecvent folosita procedura terapeutica pentru tratarea hipermetropiei. Aceasta procedura implica simptome postoperatorii precum durerea, insa acestea sunt mai putin severe decat celelalte, iar stabilizarea campului vizual in urma terapiei este mai rapida. Metoda este folosita pentru corectia hipermetropiei usoare sau moderate. Procedura este recomandata pacientilor cu hipermetropie cu dioptrii mai mici de 6,00.
  • Keratectomia fotorefractiva laser reprezinta un procedeu ce utilizeaza undele laser pentru remodelarea corneei si inmuierea sa. Procedeul nu implica efectuarea de incizii, insa este considerat un procedeu dureros si care implica o vindecare mai lenta. Procedura corecteaza hipermetropia usoara si moderata.
  • Keratoplastia termica reprezinta un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru modificarea suprafetei corneei, prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul sau. Exista doua tipuri de keratoplastie si anume keratoplastia noncontact sau keratoplastia laser si keratoplastia contact sau keratoplastia prin conductie. Ambele tipuri de procedura implica riscul de favorizare a aparitiei astigmatismului. Termocoagularea cu raze infrarosii a corneei este recomandata in cazul unei dioptrii mai mare de 4,0. Interventia consta in aplicarea unor puncte profunde de coagulatori in regiunea periferica a corneei. Pentru coagularea cu infrarosu, coagulatorii sunt inserati cu ajutorul unor ace cu temperaturi inalte.

Tehnica LASEK / PRK

Hipermetropia se poate atenua prin tehnica LASEK sau prin tehnica PRK. PRK si LASEK reprezinta doua metode similare de corectie a dioptriilor prin intermediul laserului cu excimeri. Tehnica este bazata pe proprietatea epiteliului cornean sau a primului strat al corneei de regenerare in conditii naturale si consta in eliminarea partiala a acestui strat. Corneea se remodeleaza apoi cu ajutorul razelor laser, obtinandu-se corectia dioptriilor. Diferenta dintre aceste tehnici consta in faptul ca tehnica LASEK implica repozitionarea epiteliului indepartat in urma tratamentului cu raze laser, acesta fiind in timp inlocuit de noul epiteliu.

In ce cazuri nu se recomanda interventia LASEK / PRK ?

  • Operatia este adresata persoanelor care doresc sa renunte la ochelari.
  • Persoanelor carora li s-au modificat dioptriile in termen de 12 luni.
  • Persoanelor cu afectiuni oculare reziduale, recurente sau active, persoanelor ce prezinta anormalitati oculare.
  • Persoanelor care manifesta simptome de keratocon.
  • Persoanelor supuse tratamentelor generale care afecteaza capacitatea de cicatrizare precum corticosteroizii sau agentii antimetabolici.
  • Persoanelor afectate de patologii autoimunitare precum SIDA.
  • Persoanelor care au suferit interventii chirurgicale in regiunea anterioara a globilor oculari sau a corneei.
  • Persoanelor diagnosticate cu afectiuni autoimune, afectiuni ale tesutului conjunctiv sau persoanelor diabetice dezechilibrate.
  • Persoanelor afectate de astigmatism neregulat.
  • Persoanelor suspicionate de a fi afectate de glaucom sau cu presiune intraoculara mai mare de 21 mm Hg.
  • Persoanelor cu antecedente de cheratita sau de herpes simplex sau herpes zoster.
  • Femeilor insarcinate sau lauzelor.
  • Pacientilor cu varste mai mici de 18 ani.

Pregatiri preoperatorii

Persoanele care poarta lentile de contact trebuie sa intrerupa purtarea lor cu 7 sau 10 zile inaintea efectuarii investigatiilor si a interventiei chirurgicale. Cu doua zile inainte de efectuarea investigatiilor este recomandata incepere unui tratament cu antibiotice si de vitamina C sub forma de colire.

Investigatii preoperatorii

 Investigatiile efectuate preoperator constau intr-o consultatie si un set de investigatii pe baza carora se va stabili daca persoana in cauza este un bun candidat pentru interventia de corectia cu laser si care este tehnica cea mai potrivita. Investigatiile la care este supus pacientul preoperator constau in urmatoarele:

  • evaluarea acuitatii vizuale cu cea mai potrivita corectie optica;
  • keratorefractometria;
  • determinarea diametrului pupilar si cornean;
  • pahimetria corneana;
  • evaluarea topografiei corneene;
  • examinarea corneana Pentacam;
  • biometria oculara cu IOL Master 500;
  • examinarea campului vizual;
  • determinarea tensiunii intraoculare;
  • cicloplegia cu picaturi, caz in care pacientilor li se va recomanda sa nu conduca autovehicule pana la remiterea efectului acestora;
  • examinarea fundului de ochi.

Cate dioptrii se pot corecta prin intermediul acestei tehnici ?

Prin intermediul tehnicii PRK se pot corecta miopiile de pana la 6 dioptrii, hipermetropiile de pana la 2 dioptrii si astigmatismele de pana la 2 dioptrii. Interventia nu este dureroasa, nu necesita internarea pacientului, iar anestezia se efectueaza local prin administrarea picaturilor oftalmice anestezice. Interventia dureaza in jur de 15 minute si se efectueaza bilateral in cursul aceleiasi sedinte.

Recuperarea postoperatorie

Postoperator, vindecarea epiteliului cornean se realizeaza in 3 sau 4 zile, timp in care simptomele resimtite pot fi destul de neplacute, acestea fiind reprezentate de dureri oculare, senzatie de usturime si de prezenta unui corp strain, lacrimarea abundenta si fotofobia marcanta. Medicul va prescrie pacientului picaturi anestezice ce se pot administra de trei ori pe zi in primele doua zile postoperator. Excesul de picaturi anestezice poate sa determine complicatii severe precum vindecarea dificila sau vicioasa, producerea defectelor epiteliale, a leucoamelor corneene sau pierderea transparentei corneei.
Medicul specialist va prescrie in primele trei zile postoperator medicamente cu efecte antiinflamatoare puternice, cu efecte si impotriva senzatiilor dureroase.

Respectarea indicatiilor medicale si anuntarea personalului medical in cazul unei evolutii anormale sunt foarte importante. Postoperator, pacientii trebuie sa poarte ochelari de soare de calitate superioara. Postoperator, pacientii se pot uita la televizor, pot lucra la calculator si pot citi imediat in masura in care confortul vizual le permite desfasurarea acestor activitati.

In cursul primei saptamani postoperator, pana se indeparteaza lentilele de contact, se recomanda ca pacientii sa fie ajutati de altcineva sa se spele pe cap pentru a evita contactul ochilor cu apa. Infectiile oculare sunt foarte rare in cazul tuturor tehnicilor disponibile, insa acest lucru este dependent de respectarea unei igiene riguroase si de respectarea tratamentului medicamentos prescris. Postoperator, pacientii trebuie sa evite mediile incarcate cu praf sau cu substante cu efect iritativ. Postoperator, pacientii vor folosi lentile de contact terapeutice cu rol de pansament, astfel ca acestia pot vedea imediat dupa interventie. In prima saptamana postoperator, vederea poate fi neclara si instabila, existand diferente de vedere intre cei doi ochi. Lentilele de contact terapeutice pot fi indepartate la o saptamana dupa interventie daca epiteliul cornean este vindecat. In urma indepartarii lentilelor de contact se va incepe tratamentul cu picaturi antiinflamatoare steroidiene, conform prescriptiei medicale, iar vederea se va imbunatati progresiv.

Vindecarea se produce in proportie de 98 % in cursul primei luni postoperator, vindecarea completa si stabilizarea vizuala producandu-se in aproximativ trei luni. Timp de 6 pana la 12 luni, pacienti pot resimti senzatia de ochi uscati. De asemenea, trebuie retinut faptul ca procesul de vindecare se deruleaza diferit de la un pacient la altul. Acuitatea vizuala dobandita postoperator nu o depaseste pe cea anterioara chiar daca se foloseste cea mai buna metoda de corectie optica. Nerespectarea indicatiilor medicale are impact negativ asupra rezultatului postinterventional. In urma indepartarii lentilelor de contact, pacientii trebuie sa respecte urmatoarele recomandari:

  • Sa administreze tratamentul conform indicatiilor primite de la medicul specialist.
  • Sa poarte ochelari de soare de calitate superioara in cazul in care se expun la lumina soarelui.
  • Sa respecte o igiena oculara corespunzatoare.
  • Sa anunte de urgenta personalul medical in conditiile in care considera ca evolutia postoperatorie este nefavorabila.
  • Sa evite sa isi atinga ochii.
  • Sa nu frecventeze medii incarcate din abundenta cu praf sau vapori iritanti.
  • Sa nu faca baie in piscine, lacuri sau in mare.
  • Sa nu frecventeze plaje cu nisip.
  • Sa nu se machieze.
  • Sa nu efectueze eforturi fizice excesive.
  • Sa nu faca sauna.

In conditii normale, tratamentul se respecta timp de cinci saptamani, insa in cazul instalarii complicatiilor, durata tratamentului si medicatia folosita pot suporta modificari.

Complicatiile posibile in cazul tehnicii LASEK / PRK

Aparitia de complicatii in cazul acestor tehnici este extrem de rara, insa nu imposibila. Complicatiile posibile in acest caz sunt vindecarea lenta si vicioasa a epiteliului cornean, formarea edemului cornean, " haze " sau ceata pe cornee tradusa prin pierderea partiala a transparentei corneene, dificultati de vedere nocturna, aparitia halourilor in jurul surselor de lumina, scaderea sensibilitatii la contraste, sensibilitate crescuta la faruri si alte surse luminoase, regresia dioptriilor, ectazia corneana sau declansarea unor infectii oculare, insa cu o incidenta mai mica de 1:10000.

In cazul in care se fac abuzuri in administrarea picaturilor oftalmice anestezice, se pot inregistra complicatii severe ce pot duce pana la pierderea completa a transparentei corneei si la necesitatea efectuarii unui transplant de cornee. Cu cat dioptriile sunt mai mari, cu atat creste si riscul de regresie. Supracorectia sau subcorectia dioptriilor are ca scop corectarea completa a dioptriilor printr-o singura procedura, in mai mult de 95 % dintre cazuri, acest obiectiv fiind atins. Au fost inregistrate insa si situatii in care reactia tesutului cornean a determinat subcorectia sau supracorectia. In cazul unor dioptrii restante este posibila efectuarea unei a doua interventii cu ajutorul laserului excimer, a tehnicii PRK, dupa mai mult de 6 pana la 12 luni de la prima interventie chirurgicala. Cea mai grava complicatie posibila in acest caz este reprezentata de pierderea vederii la ochiul afectat.

In cazul aparitiei de complicatii, personalul medical trebuie anuntat de urgenta, cooperarea pacientului in timpul tratamentului si respectarea indicatiilor medicale fiind foarte importante.

Revenirea la control

Postoperator se vor efectua controale obligatorii dupa 24 de ore si dupa 7 zile. Ulterior, controalele medicale se vor efectua, dupa caz, dupa o luna sau trei luni, dupa 6 si dupa 12 luni. Durata recuperarii complete variaza pana la cateva luni. Pe termen lung, in general, evolutia postoperatorie este favorabila.

Tehnica FemtoLasik

Metoda FemtoLASIK reprezinta o tehnica moderna de corectare a dioptriilor care implica folosirea a doua tipuri diferite de raze laser: Femti si Excimer. Interventia de reducere a dioptriilor se efectueaza repede, personalizat, fara expunerea la sunete sau mirosuri deranjante, in mod independent de mediul ambiental, respectand curbura corneana cu  precizia de sub un micron.

FemtoLASIK VisuMax Zeiss reprezinta cel mai performant si sigur laser cu femtosecunde utilizat la monetul actual. Acest tip de laser permite efectuarea interventiilor de scadere a dioptriilor avand avantajele mentionate anterior. Tehnica permite o acuratete mare a interventiei si presupune realizarea unui flap sau a unui capac personalizat la nivelul corneei cu precizia de sub un micron si cu margini verticale care confera o mare stabilitate a structurii corneei postoperator. Interventia se feruleaza fara ca pacientul sa resimta durere si este asociata cu o perioada de recuperare scurta, un disconfort postoperator minim, cu o incidenta scazuta a aparitiei complicatiilor si cu scaderea riscului de regresie a dioptriilor.

In ce cazuri nu se recomanda interventia FemtoLASIK ?

  • Operatia este adresata persoanelor care doresc sa renunte la ochelari.
  • Persoanelor carora li s-au modificat dioptriile in termen de 12 luni.
  • Persoanelor cu afectiuni oculare reziduale, recurente sau active, cu anormalitatilor oculare.
  • Persoanelor care manifesta simptome de keratocon.
  • Persoanelor supuse tratamentelor generale care afecteaza capacitatea de cicatrizare precum corticosteroizii sau agentii antimetabolici.
  • Persoanelor afectate de patologii autoimunitare precum SIDA.
  • Persoanelor care au suferit interventii chirurgicale in regiunea anterioara a globilor oculari sau a corneei.
  • Persoanelor diagnosticare cu afectiuni autoimune, afectiuni ale tesutului conjunctiv sau persoanelor diabetice dezechilibrate.
  • Persoanelor afectate de astigmatism neregulat.
  • Persoanelor suspicionate de a fi afectate de glaucom sau cu presiune intraoculara mai mare de 21 mm Hg.
  • Persoanelor cu antecedente de cheratita sau de herpes simplex sau herpes zoster.
  • Femeilor insarcinate sau lauzelor.
  • Pacientilor cu varste mai mici de 18 ani.

Pregatiri preoperatorii

Persoanele care poarta lentile de contact trebuie sa intrerupa purtarea lor cu 7 sau 10 zile inaintea efectuarii investigatiilor si a interventiei chirurgicale. Cu doua zile inainte de efectuarea investigatiilor este recomandata inceperea unui tratament cu antibiotice si de vitamina C sub forma de colire.

Investigatii preoperatorii

Investigatiile efectuate peoperator constau intr-o consultatie si un set de investigatii pe baza carora se va stabili daca persoana in cauza este un bun candidat pentru interventia de corectia cu laser si care este tehnica cea mai potrivita. Investigatiile la care este supus pacientul preoperator constau in urmatoarele:

  • evaluarea acuitatii vizuale cu cea mai potrivita corectie optica;
  • keratorefractometria;
  • determinarea diametrului pupilar si cornean;
  • pahimetria corneana;
  • topografia corneana;
  • examinarea corneana Pentacam;
  • biometria oculara cu IOL Master 500;
  • examinarea campului vizual;
  • determinarea tensiunii intraoculare;
  • cicloplegia cu picaturi, caz in care pacientilor li se va recomanda sa nu conduca autovehicule pana la remiterea efectului acestora;
  • examinarea fundului de ochi.

Cate dioptrii se pot corecta prin intermediul acestei tehnici ?

Prin intermediul tehnicii FemtoLASIK pot fi corectate miopiile de pana la 8 dioptrii, hipermetropiile de pana la 4 sau 5 dioptrii si astigmatismele de pana la 3 sau 4 dioptrii. Prima etapa consta in formarea unui flap cu ajutorul razelor laser cu femtosecunde Visu Max. Ulterior, laserul cu excimeri va slefui suprafata corneana pentru corectarea dioptriilor si se expune suprafata corneei care va fi tratata cu ajutorul razelor laser cu excimeri. In urma corectarii dioptriei, flapul sau capacul cornean se va inchide etans precum un dop.

Interventia nu este dureroasa, se efectueaza fara sa fie necesara internarea, iar anestezia efectuata este locala cu picaturi oftalmice. Interventia are o durata aproximativa de 15 minute si se poate efectua la ambii globi oculari in cursul aceleiasi sedinte.

Recuperarea postoperatorie

Postinterventional, pacientul se poate intoarce acasa, insa va avea nevoie de o persoana care sa il insoteasca deoarece nu va putea sa conduca masina. Pacientul poate resimti o senzatie de arsura sau de prezenta unui corp strain in prima zi postoperator. In prima zi ce succeda interventia, pacientul poate avea vederea incetosata si instabila sau fluctuanta. In conditii normale, vederea se stabilizeaza imediat si continua sa se imbunatateasca progresiv. In unele situatii, vederea este recuperata si stabilizata dupa o perioada mai lunga de timp, care se poate intinde pana la cateva saptamani. Cu cat dioptriile ce trebuie corectate sunt mai mari, cu atat recuperarea pacientului va fi mai lenta.

Pacientii trebuie sa respecte instructiunile medicale si sa administreze tratamentul prescris. Postoperator, acestia trebuie sa evite sa isi atinga ochi pentru a preveni desprinderea sau descentrarea flapului cornean. In cazul in care pacientul constata ca evolutia sa postoperatorie nu este normala sau ca sufera complicatii, acesta trebuie sa anunte de urgenta personalul medical. Nerespectarea indicatiilor medicale poate sa determine instalarea unor complicatii severe.

In conditii normale, interventia nu este dureroasa. Cel mult aceasta poate determina resimtirea unei senzatii de arsura sau de prezenta a unui corp strain la nivelul ochiului operat. Atenuarea acestor senzatii se va realiza prin administrarea lacrimilor artificiale. In prima zi postoperator, pacientii pot avea vederea neclara si instabila sau fluctuanta. In conditii normale, vederea se stabilizeaza imediat si continua sa se imbunatateasca progresiv. Exista si situatii rare in care vederea se stabilizeaza in cursul unei perioade de recuperare mai indelungate, de cateva saptamani, recuperarea fiind cu atat mai lenta cu cat dioptriile sunt mai mari.

Vindecarea completa si stabilizarea vizuala se produce in aproximativ trei luni. Timp de 6 pana la 12 luni, pacientii pot resimti senzatia de ochi uscat. De asemenea, trebuie retinut faptul ca procesul de vindecare se deruleaza diferit de la un pacient la altul. Acuitatea vizuala dobandita postoperator nu o depaseste pe cea anterioara chiar daca se foloseste cea mai buna metoda de corectie optica. Nerespectarea indicatiilor medicale are impact negativ asupra rezultatului postinterventional. Pacientii trebuie sa respecte recomandarile medicului specialist si sa anunte orice deviere de la procesul evolutiv normal de recuperare. Postoperator, pacientii trebuie sa respecte urmatoarele recomandari:

  • Sa administreze tratamentul conform indicatiilor primite de la medicul specialist.
  • Sa poarte ochelari de soare de calitate superioara in cazul in care se expun la lumina soarelui.
  • Sa respecte o igiena oculara corespunzatoare.
  • Sa anunte de urgenta personalul medical in conditiile in care considera ca evolutia postoperatorie este nefavorabila.
  • Sa evite sa isi atinga ochii.
  • Sa nu frecventeze medii incarcate din abundenta cu praf sau vapori iritanti.
  • Sa nu faca baie in piscine, lacuri sau in mare.
  • Sa nu frecventeze plaje cu nisip.
  • Sa nu se machieze.
  • Sa nu efectueze eforturi fizice excesive.
  • Sa nu faca sauna.

In conditii normale, tratamentul se respecta timp de una sau doua saptamani, in functie de recomandarile primite. In cazul instalarii complicatiilor, durata tratamentului si medicatia folosita pot suporta modificari.

Complicatii posibile postoperator

Interventiile cu raze laser sunt considerate sigure, incidenta complicatiilor fiind extrem de mica. Eventualele complicatii posibile in urma efectuarii acestei tehnici de corectie oculara, constau in vindecarea lenta si vicioasa a epiteliului cornean, formarea edemului cornean, " haze " sau ceata pe cornee tradusa prin pierderea partiala a transparentei corneene, dificultati de vedere nocturna, aparitia halourilor in jurul surselor de lumina, scaderea sensibilitatii la contraste, sensibilitate crescuta la faruri si alte surse luminoase, regresia dioptriilor, ectazia corneana sau declansarea unor infectii oculare, insa cu o incidenta mai mica de 1:10000.

In cazul in care se fac abuzuri in administrarea picaturilor oftalmice anestezice, se pot inregistra complicatii severe ce pot duce pana la pierderea completa a transparentei corneei si la necesitatea efectuarii unui transplant de cornee. Cu cat dioptriile sunt mai mari, cu atat creste si riscul de regresie. Supracorectia sau subcorectia dioptriilor are ca scop corectarea completa a dioptriilor printr-o singura procedura, in mai mult de 95 % dintre cazuri, acest obiectiv fiind atins. Au fost inregistrate insa si situatii in care reactia tesutului cornean a determinat subcorectia sau supracorectia. In cazul unor dioptrii restante este posibila efectuarea unei a doua interventii, dupa mai mult de 6 pana la 12 luni de la prima interventie chirurgicala.

Cea mai grava complicatie posibila in acest caz este reprezentata de pierderea vederii la ochiul afectat. In cazul aparitiei de complicatii, personalul medical trebuie anuntat de urgenta, cooperarea pacientului in timpul tratamentului si respectarea indicatiilor medicale fiind foarte importante.

Revenirea la control

Postoperator se vor efectua controale obligatorii dupa 24 de ore si dupa 7 zile. Ulterior, controalele medicale se vor efectua, dupa caz, dupa o luna sau trei luni, dupa 6 si dupa 12 luni. Durata recuperarii complete variaza pana la cateva luni. Pe termen lung, in general, evolutia postoperatorie este favorabila.

In concluzie, interventia de scadere a dioptriilor cu ajutorul razelor laser implica o rata foarte crescuta de succes, este suportata usor de catre pacienti, iar recuperarea se produce repede. Odata ce forma corneei s-a modificat, dioptriile au tendinta sa se mentina stabile. Pacientii cu varste mai inaintate de 40 de ani vor incepe la un moment dat sa poarte ochelari pentru vederea de aproape. Regresia dioptriilor se produce foarte rar, incidenta crescand cu cat dioptriile corectate au fost mai mari. De multe ori, regresia dioptriilor se poate trata tot cu ajutorul razelor laser.

In cazul aparitiei de complicatii ale hipermetropiei precum ambliopia, dereglarea vederii binoculare sau strabismul, pacientii necesita instaurarea unui protocol terapeutic complex ce include proceduri cu actiune asupra diverselor componente ale analizatorului vizual incepand cu retina si finalizand cu  scoarta encefalului. Tratamentul contribuie la sporirea acuitatii vizuale si la ameliorarea tulburarii functiei sale binoculare. Tratamentul include diverse metode de stimulare cu laser, cu magneti, cu patter, efectuarea de exrcitii la aparate precum "Ambliocor" si la calculatoare ce contin programe specifice.

In urma tratamentului, timp de trei luni, pacientii trebuie sa excluda complet practicarea sporturilor. Pe masura trecerii timpului, acestia pot incepe sa practice exercitii usoare de gimnastica, sa practice natatie, sa alerge usor si sa efectueze altfel de exercitii fizice ce nu implica zguduituri sau incordari puternice ale corpului. Alergarile la distante mici, sariturile in apa, ridicarea de greutati, boxul si hipismul sunt complet contraindicate. In conditiile deplasarii in afara incaperilor, pacientii trebuie sa poarte ochelari de soare de buna calitate. De asemenea, pacientii nu trebuie sa conduca autovehicule pana la vindecarea completa si trebuie sa evite sa doarma pe partea corespondenta ochiului operat timp de doua pana la trei saptamani postoperator.

Terapii alternative

Hipermetropia nu se poate corecta prin apelarea la alte terapii, iar terapiile complementare precum dietele, exercitiile fizice sau metodele de auto - intretinere nu produc efecte terapeutice in cazul hipermetropiei.

Profilaxia

Hipermetropia nu este o afectiune care poate fi prevenita. Diagnosticarea sa precoce poate sa previna instalarea procesului de acomodare, care poate fi simptomatic si poate sa oboseasca ochiul. Screeningul precoce poate sa depisteze si alte boli asociate sau similare precum strabismul si ambliopia.

Comentarii

 Ma numesc Ana si am o fetita in varsta de 4 ani,am mers cu ea la un control oftalmologic unde a fost diagnosticata la ambi ochii cu dioptria +1.25, i sau dat un ochelar ceva mai slab pentru inceput (0.50).

dupa care mi sa spus ca trebuie sa o operez pana la varsta de 6 ani.

intrebarea mea ar fi "" chiar este necesara operatia sau se poate remedia cu ochelar?""

                                                                   va multumesc anticipat.

 Ma numesc Ana si am o fetita in varsta de 4 ani,am mers cu ea la un control oftalmologic unde a fost diagnosticata la ambi ochii cu dioptria +1.25, i sau dat un ochelar ceva mai slab pentru inceput (0.50).

dupa care mi sa spus ca trebuie sa o operez pana la varsta de 6 ani.

intrebarea mea ar fi "" chiar este necesara operatia sau se poate remedia cu ochelar?""

                                                                   va multumesc anticipat.

 Ma numesc Ana si am o fetita in varsta de 4 ani,am mers cu ea la un control oftalmologic unde a fost diagnosticata la ambi ochii cu dioptria +1.25, i sau dat un ochelar ceva mai slab pentru inceput (0.50).

dupa care mi sa spus ca trebuie sa o operez pana la varsta de 6 ani.

intrebarea mea ar fi "" chiar este necesara operatia sau se poate remedia cu ochelar?""

                                                                   va multumesc anticipat.