Termen cautat
Categorie

Icterul fiziologic al nou-nascutului


Simptome
Categorii de medicamente
Imagini

GENERALITATI:

Ce este icterul fiziologic al nou-nascutului?

Icterul reprezinta un simptom caracterizat printr-o coloratie de nuanta galbuie aparuta la nivelul pielii si a sclerei sau albului ochiului. Aceasta coloratie apare ca si consecinta a stocarii unui volum crescut de bilirubina la nivelul fluxului sanguin, cunoacuta ca si hiperbilirubinemie. Bilirubina reprezinta un pigment biliar produs in urma degradarii hematiilor si a hemoglobinei. Hemoglobina este proteina regasita la nivelul hematiilor, cu functie de transport a oxigenului de la nivelul plamanilor la restul tesuturilor din corp.

Icterul nou - nascutilor se manifesta, in general, dupa 24 de ore de viata. Acest simptom poate aparea in mod fiziologic la 70 % - 80 % dintre bebelusii nou - nascuti, intre zilele a doua si a patra de viata. Pentru ca icterul sa apara, bilirubinemia trebuie sa atinga pragul de 40 mg / l, insa pentru ca icterul sa fie considerat fiziologic, aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea de 120 mg / l. Icterul nou - nascutilor nu este asociat cu marirea in volum a ficatului si a splinei, colorarea anormala a urinei sau a scaunelor, insa poate sa se asocieze cu o stare de oboseala, somnolenta si un tonus muscular scazut. Aceste simptome nu perturba procesul de alaptare. Intensitatea maxima a icterului este inregistrata in zilele 4 - 5 de la nastere, insa in urmatoarele 2 saptamani coloratia icterica se remite treptat. Au fost semnalate si cazuri in care revenirea coloratiei normale a pielii s-a produs in decurs de 3 - 4 saptamani.

Care sunt cauzele?

Cauza principala a aparitiei icterului nou - nascutilor este incapabilitatea ficatului inca nedezvoltat complet, de a elimina bilirubina din torentul sanguin. Nu este exclusa nici posibilitatea aparitiei icterului ca si o consecinta a altor afectiuni medicale, insa icterul de natura fiziologica este forma cel mai frecvent intalnita la nou - nascuti. Ficatul reprezinta organul responsabil de eliberarea bilirubinei din fluxul sanguin, astfel ca in conditiile unui ficat imatur si care nu functioneaza la capacitate maxima, valorile bilirubinei pot creste excesiv. Ingalbenirea pielii este determinata de acumularea bilirubinei neconjugate, care se elimina foarte greu de la nivelul ficatului nou - nascutilor. Din cauza intarzierii eliminarii bilirubinei neconjugate, aceasta se transforma intre timp in bilirubina conjugata cu scopul facilitarii eliminarii acesteia de la nivelul organismului. Pe masura ce ficatul se dezvolta si nivelul bilirubinei se echilibreaza, coloratia icterica a pielii se estompeaza treptat.

Care sunt factorii favorizanti?

  • Eliminarea tardiva a meconiului creste nivelul bilirubinei.
  • Alimentatia instituita precoce scade nivelul bilirubinei, iar cea alimentatia instituita tardiv creste valoarea acesteia.
  • Intarzierea pensarii cordonului ombilical dupa cresterea volumului sanguin accentueaza poliglobulia si sporeste hemoliza crescand astfel si nivelul bilirubinei.
  • Copiii cu greutatea mai mica de 3 kg sau mai mare de 4,5 kg pot fi afectati de icter mai grav.

Care sunt simptomele?

Principalul simptom al icterului nou - nascutilor este nuanta galbuie de la nivelul pielii si a albului ochilor sau a mucoasei cavitatii bucale. Coloratia galbuie apare initial la nivelul fetei si al pieptului la varsta de 5 zile postnatal, insa ziua in care apare poate varia de la un bebelus la altul, in functie de caracterul si de cauza icterului. Icterul de natura fiziologica se manifesta la toti copiii, insa poate avea o intensitate suficient de scazuta pentru a nu putea fi remarcat. Debutul acestuia poate avea loc in prima zi dupa nastere dat fiind faptul ca organele celui mic sunt insuficient dezvoltate si nu au capacitatea de a elimina in mod eficient volumul mare de bilirubina acumulat. Icterul poate creste in intensitate intre prima si a patra zi de viata. La un moment dat, valoarea bilirubinei din sange se mentine la un nivel constant timp de cateva zile, ca apoi sa scada si sa determine atenuarea coloratiei sau chiar remiterea acesteia in decurs de o saptamana, fara a se solda cu alte complicatii.

Coloratia icterica poate aparea si pe parcursul alaptarii, ca urmare a deshidratarii usoare care poate prelungi si accentua icterul de natura fiziologica. Starea de deshidratare incetineste viteza de eliminare a bilirubinei din corp, contribuind astfel impreuna cu sistemele functionale imature ale celui mic, la manifestarea icterului. Aceasta situatie se inregistreaza in conditiile in care cel mic nu beneficiaza de suficiente lichide prin mese administrate la intervale prea mari de timp. In mod obisnuit, ameliorarea coloratiei icterice se poate realiza si prin administrarea meselor celui mic la intervale de timp mai scurte.

Este posibil ca icterul nou - nascutilor sa fie determinat si de consumul laptelui de mama deoarece in timpul procesul de alaptare se inregistreaza o crestere a nivelului de bilirubina intre zilele 10 - 14 de viata. Cercetatorii nu au identificat inca modul prin care componentele din lapte pot perturba procesul eliminarii bilirubinei. In acest caz, coloratia pielii se atenueaza incepand cu a doua luna de viata, desi exista posibilitatea ca icterul sa persiste de-a lungul intregului proces de alaptare.

Rareori, aparitia icterului nou - nascutilor poate fi determinata de afectiuni asociate cu acesta. Coloratia galbuie a tegumentului aparuta in primele ore de viata poate fi determinata de icterul neonatal. Copiii afectati de icter neonatal trebuie supusi unor investigatii suplimentare pentru depistarea unor afectiuni primare care pot determina acest simptom. In cazul in care coloratia galbuie a pielii se accentueaza dupa cea de-a treia zi de viata sau in cazul in care aceasta nu are tendinta de scadere nici dupa cea de-a cincea zi, consultarea unui medic specialist devine obligatorie. Cresterea frecventei alimentarii celui mic poate contribui la reducerea valorii bilirubinei. De retinut este faptul ca o valoare foarte crescuta a bilirubinei lasata netratata, poate determina instalarea unor complicatii secundare majore.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul icterului nou - nascutilor se diagnosticheaza pe baza anamnezei si a examenului clinic al bebelusului. In cadrul preluarii anamnezei, medicul specialist va culege informatii despre urmatoarele elemente:

  • Starea de sanatate a mamei nou - nascutului, in special pe perioada sarcinii.
  • Momentul nasterii, mai exact daca bebelusul a fost nascut la termen sau prematur.
  • Diverse dificultati inregistrate pe parcursul nasterii.
  • Greutatea corporala a celui mic in momentul nasterii si evolutia acesteia de-a lungul timpul.
  • Alimentatia.
  • Frecventa cu care se desfasoara eliminarea scaunelor si a urinei.
  • Compatibilitatea AB0 si Rh a bebelusului si a mamei.
  • Eventuale antecedente de afectiuni care evolueaza cu icter in cadrul familiei.

In cadrul examenului clinic, medicul analizeaza culoarea tegumentului celui mic. Acesta trebuie sa stabileasca aria de desfasurare a coloratiei icterice. Se observa astfel daca icterul se manifesta numai la nivelul albului ochilor, la nivelul fetei si a capului sau daca se intinde si pe suprafata toracelui sau in partea inferioara a corpului. Totodata, medicul va urmari identificarea altor afectiuni care pot determina prin mecanismul lor de actiune colorarea galbuie a pielii. In prezent, sunt disponibile dispozitive de uz transcutanat care determina valoarea bilirubinei. In cazul obtinerii unor rezultate nesatisfacatoare sau incerte, se poate proceda la determinarea nivelului bilirubinei cu ajutorul analizelor de sange. In acest fel, specialistul stabileste originea, gravitatea si conduita terapeutica a acestei afectiuni.

In cazul suspicionarii unei afectiuni care determina secundar aparitia icterului, devine necesara realizarea de investigatii suplimentare. Daca specialistul suspecteaza incompatibilitati in sistemele AB0 sau Rh ale mamei si ale fatului, se procedeaza la determinarea grupelor sanguine si a Rh-ului amandurora.

In majoritatea cazurilor, insa, mamele impreuna cu nou - nascutii parasesc spitalul in decurs de 48 de ore, timp insuficient pentru declansarea coloratiei icterice. Ulterior, acestia revin la un control medical in urmatoarele 4 - 5 zile de la nastere. Acest consult devine necesar si in cazul in care se observa coloratia galbuie a pielii si a albului ochilor celui mic, inaintea controlului medical prestabilit.

TRATAMENT:

De obicei, icterul sau hiperbilirubinemia nou - nascutilor nu necesita un tratament special, insa, este necesar ca cei mici sa fie supravegheati de catre parinti pentru eventuale simptome manifestate de catre cei mici. Se urmaresc in acest sens modificari ale culorii pielii sau modificari de comportament ale nou - nascutului. In cazul inregistrarii unui nivel de bilirubina crescut excesiv, tratamentul devine imperios necesar. Indiferent de motivul aparitiei icterului, un nivel excesiv de bilirubina in sangele nou - nascutilor poate determina producerea unor leziuni cerebrale, manifestate prin tulburari sau pierderi de auz, retard mintal sau alte tulburari de comportament. Acest tip de icter isi schimba astfel denumirea in icter nuclear. Tratamentul cel mai frecvent folosit este cel prin fototerapie. Astfel, lumina fluorescenta utilizata stimuleaza transformarea formei greu de eliminat a bilirubinei intr-o forma care poate fi evacuata mult mai rapid de catre organism.

In general, fototerapia se realizeaza in cadrul unitatilor medicale de specialitate, insa aceasta poate fi realizata si in cadru ambulator prin intermediul unui dispozitiv cu fibra optica, cu forma asemanatoare unei paturi. Acest dispozitiv are dezavantajul ca scade nivelul bilirubinei intr-o perioada de timp mai indelungata decat in cazul fototerapiei standard. Din acest motiv, paturile cu fibra optica se folosesc pentru tratarea formelor usoare. Exista si situatii in care poate fi recomandata instituirea ambelor tipuri de terapii asociate. In general, mamele nou - nascutilor internati si supusi acestor terapii pot ramane peste noapte alaturi de cei mici, insa daca nu au aceasta posibilitate, li se recomanda sa efectueze vizite cat mai dese celor mici. Mamele pot pastra contactul cu cei mici, fiindu-le permis sa ii atinga in timp ce acestia sunt plasati in incubatorul destinat sedintelor de fototerapie.

Daca lumina fluorescenta este folosita judicios si cu prudenta, aceasta nu dauneaza sanatatii copiilor sau a celor expusi indirect actiunii sale. Cu toate acestea, pe parcursul sedintelor de fototerapie, ochii celui mic si a persoanelor care participa indirect trebuie protejati. Dispozitivele aplicate in acest sens nu ii incomodeaza pe nou - nascutii obisnuiti deja cu senzatia de intuneric la care au fost expusi in perioada intrauterina. Este important ca parintii carora li se recomanda utilizarea in regim ambulator a dispozitivelor de fototerapie sa inteleaga importanta aplicarii acestor mijloace de protectie a ochilor.

Nivelul bilirubinei din sange se monitorizeaza zilnic pe durata efectuarii tratamentului celui mic. In cazul in care cauzele determinante ale icterului pot fi remediate prin alte tratamente adecvate, se instituie aceste terapii specifice. In cazul unui icter intens, determinat de distructia masiva de celule rosii din organismul nou - nascutului, se recomanda spitalizarea celui mic si chiar efectuarea unei transfuzii de sange.

Medicii specialisti avertizeaza parintii nou - nascutilor sa manifeste o atentie sporita observarii unor potentiale semne de icter. Aceasta atentie sporita consta in efectuarea urmatoarelor manopere:

  • Dezbracarea completa a nou - nascutului si observarea pielii acestuia de doua ori pe zi. In cazul nou - nascutilor de rasa neagra, o atentie sporita va fi concentrata asupra albului ochilor. Inspectarea pielii celor mici se va face intr-un timp relativ scurt pentru a nu se favoriza instalarea hipotermiei, la care nou - nascutii sunt mult mai sensibili.
  • Examinarea nou - nascutului de fiecare data in acelasi moment al zilei si in acelasi mediu cu luminozitatea specifica acestuia.
  • Anuntarea personalului medical specializat in cazul observarii cresterii intensitatii coloratiei icterice.

Modificarea modului de alimentare a nou - nascutului poate ameliora intensitatea icterului. In acest sens, se recomanda sporirea frecventei meselor pana la 8 - 10 mese pe zi si asigurarea unui volum de fluide adecvat, care sa favorizeze eliminarea excesului de bilirubina.

Coloratia galbuie a albului ochilor si a tegumentului nu se remite imediat ce s-a finalizat sedinta de fototerapie. Nivelul de bilirubina din sange nu poate scadea brusc, astfel ca si coloratia galbena a pielii se va atenua treptat.

Unii parinti pot avea tendinta de a incerca sa rezolve aceasta problema prin expunerea nou - nascutului la razele soarelui, insa acestia trebuie avertizati ca lumina solara nu poate scadea nivelul de bilirubina din sange, dar poate sa determine aparitia unor arsuri la nivelul pielii. Astfel, specialistii nu incurajeaza aceste tratamente improvizate si fara o baza stiintifica solida la baza, ci doar instituirea terapiei in cadrul unui mediu controlat si sigur.

Mamele nou - nascutilor afectati de icter pot avea unele nelamuriri in ceea ce priveste alaptarea celor mici, insa asociatiile internationale medicale recomanda ca alaptarea sa se continue, ba chiar sa devina mai frecventa. In ceea ce priveste nou - nascutii spitalizati, mamelor le este recomandat sa isi colecteze singure laptele cu scopul mentinerii secretiei lactate. Laptele astfel colectat se va folosi ulterior pentru alimentarea celui mic.