Termen cautat
Categorie

Insuficienta cardiaca


Categorii de medicamente
Imagini

GENERALITATI:

Ce este insuficienta cardiacă ?

IC (insuficienţa cardiacă) este un diagnostic funcţional care se referă la îndeplinirea în sistemul circulator a funcţiei de pompă de către inimă. Aceasta face ca definirea IC să fie facută în termenii unei funcţii alterate, adică să fie о definire fîziopatologică.

Clasic IC este definita ca sindromul clinic determinat de incapacitatea inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii necesităţilor metabolice ale organismului sau asigurarea acestui debit cu preţui unei creşteri simptomatice a presiunilor de umplere a cordului.

Cauzele aparitiei insuficientei cardiace

În evaluarea pacientilor cu insuficienta cardiaca, o mare importanta o prezinta nu numai identificarea etiologiei insuficientei cardiace cât si a factorilor precipitanti ai acesteia. Anomaliile cardiace produse de o leziune congenitala sau dobândita, asa cum ar fi stenoza aortica valvulara, pot exista multi ani fara a produce nici un simptom clinic. Se disting doua categorii de factori declansatori ai insuficientei cardiace: factori cauzali primari si factori precipitanti.

Factorii cauzali primari ai insuficienţei cardiace

Factorii de suprasolicitare fizică a cordului

  • suprasolicitări prin rezistenţă crescută
  1. intracardiacă: stenoze valvulare
  2. extracardiacă:creşteri tensionale
  • suprasolicitări prin volum crescut
  1. intracardiaca:insuficienţe valvulare, şunturi intracardiace
  2. extracardiaca: şunturi' extracardiace
  • Factori de scădere a eficienţei contracţiei
  1. scăderea contractilităţii globale a miocardului: cardiomiopatii secundare sau primitive
  2. scăderea masei miocardice: infarctul miocardic
  • Factori ce împiedică umplerea cardiacă
  1. scăderea complianţei cardiace: cardiomiopatii restrictive
  2. boli pericardice: exemplu pericardita constrictivă sau exsudativă (tamponada cardiacă)
  3. obstrucţii intracardiace: mixomul atrial
  4. scurtarea diastolei: exemplu tahicardii excesive.

Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace

A. Factori cardiaci

  1. inflamaţie (miocardite, endocardite)
  2. toxice şi medicamente inotrop negative
  3. ischemie miocardică
  4. tulburări de ritm sau conducere
  5. leziuni mecanice acute

B. Factori extracardiaci

  1. creşteri ale tensiunii arteriale sistemice sau pulmonare
  2. creşteri ale volemiei
  3. sindroame hiperkinetice (anemie, febră)
  4. necomplianţa bolnavului

Clasificare insuficientei cardiace

Insuficienta cardiaca se poate clasifica in:

insuficienţă cardiacă dreaptă, stângă sau globală ce se referă la originea simptomelor sau semnelor; în IC dreaptă defectul functional aparţine cordului drept şi deci există stază sistemică (în sistemul cav ,,în spatele“ atriului drept- presiune de umplere crescută); în IC stângă defectul este al cordului stâng cu presiune de umplere crescută şi deci presiune atrială stângă crescută şi stază pulmonară (,,în spatele" atriului stâng); insuficienţă cardiacă globală comportă presiuni de umplere crescute a ambilor ventriculi şi deci stază şi sistemică şi pulmonară;

insuficienţă ventriculară se referă strict la alterarea funcţiei unui ventricul, respectiv a miocardului (situaţia ciinică cea mai frecventă); există însa şi insuficienţă cardiacă fără insuficienţă ventriculară, exemplul cel mai comun fiind stenoza mitrală în care există о cedare a funcţiei cordului stâng, dar prin baraj mecanic şi nu prin insuficienţă ventriculară; deci insuficienţă a cordului, dar nu a ventriculului stâng;

insuficienţă congestivă se referă la manifestările de congestie venoasă secundara creşterii presiunii venoase în IC; termenul se foloseşte mai ales în legătură cu congestia sistemică sau coexistenţa stazei pulmonare şi sistemice;

insuficienţă refractară sau ireductibiiă sunt termeni clinici care se referă la imposibilitatea reducerii simptomatologiei IC sub un tratament dat; ambii termeni sunt evident legaţi de natura şi complexitatea tratamentului aplicat;

insuficienţă ante- şi retrogradă sunt termeni fiziopatologici de explicare a apariţiei manifestărilor IC, respectiv scăderea debitului (anterograd) sau creşterea presiunii venoase (retrograd);

insuficienţă hipodiastolică desemnează о IC determinată de un deficit de umplere cardiacă (de exemplu în pericardita constrictivă, în cardiomiopatiile restrictive etc.).

Insuficienţă cardiacă reprezintă deci iniţierea mai multor fenomene care pot fi simultane sau succesive şi care pot fi sistematizate în:

  • insuficienţă circulatorie, cu scăderea perfuziei tisulare
  • manifestări congestive prin creşterea presiunii venoase pulmonare sau/şi sistemice
  • insuficienţă sau cedarea miocardică, respectiv alterarea funcţiei sistolice
  • şi/sau diastolice a miocardului (disfuncţia miocardică sistolică şi/sau diastolică)

Tabloul clinic al insuficientei cardiace

A. INSUFICIENŢA CARDIACĂ STÂNGĂ

Simptomul dominant al insuficienţei cardiace stângi este dispneea. Ea este datorată creşterii presiunii venoase şi capilare pulmonare, cu creşterea rigidităţii pulmonare (scăderea complianţei) şi în consecinţă a efortului relativ respirator. Staza pulmonară determină о stimulare a receptorilor J pulmonari, şi ca urmare о activare (stimulare) a centrului respirator. La aceasta se adaugă uneori un grad de rezistenţă crescută în căile respiratorii, manifestată clinic prin semnele unui bronhospasm (astmul cardiac), şi о mai proastă irigare a muşchilor respiratori (care determină şi oboseala acestora).

Dispneea de efort apare ca urmare a creşterii presiunii pulmonare la о solicitare de mărire a debitului cardiac prin efort. Ea este influenţată şi de condiţiile în care are loc efortul (frig, postprandial) sau poate lipsi dintr-o anamneză
superficială, dacă bolnavul îşi limitează spontan efortul sau s-a obişnuit cu simptomul. De aceea dispneea trebuie căutată şi cuantificată activ în anamneză.
Dat fiind că dispneea de efort se accentuează odată cu progresia deficitului cardiac ea cstc folosită în gradarea insuficienţei cardiace, clasificarea pe această bază propusă de New York Heart Association (NYHA) fiind unanim acceptată-  tabel I

Alte simptome ale insuficienţei cardiace stângi sunt: tusea, hemoptizia, astenia, respiraţia Cheyne-Stokes. Tusea apare în situaţii similare (efort, nocturn) şi este echivalenta dispneei.

Este caracteristic neproductivă. dar uneori poate fi însoţită de spută mucoasă (iritaţie bronşică), seroasă-spumoasă (edem pulmonar acut) sau hemoptoică (efracţie vasculară bronşică). Tusea datorată strict insuficienţei stângi nu trebuie
confundată cu tusea secundară unor complicaţii ale insuficienţei cardiace (embolie pulmonară, infecţie bronşică).
Hemoptizia se datoreaza rupturii unor anastomoze între circulaţia venoasă bronşică (sistemică) şi cea pulmonară datorate hipertensiunii pulmonare sau rupturii capilarelor pulmonare in alveole, din aceeaşi cauză.

Astenia sau fatigabilitatea este expresia scăderii debitului cardiac cu perfuzie musculară insuficientă. Ea apare iniţial la efort determinând о oboseală precoce, iar apoi şi in repaus. Trebuie deosebită de dispneea datorată stazei, deoarece astenia este accentuată de hipovolemie şi deci de tratamentul diuretic. Respiraţia Cheyne-Stokes este expresia coexistenţei unei suferinţe, de regulă ischemie, a centrului respirator.

B. INSUFICIENŢA CARDIACĂ DREAPTĂ

a) Simptomatologia. Simptomatic insuficienţă cardiacă dreaptă este mai săracă decât cea stângă, staza sistemică repercutându-se subiectiv cel mai evident la nivel digestiv.
Dintre manifestările subiective ale stazei sistemice mai importante sunt:

  • hepatalgia, manifestată ca durere epigastrică şi/sau in hipocondrul drept,iniţial la efort, apoi şi in repaus;
  • balonările, greaţa şi anorexia.

De asemenea se poate întâlni astenie, oligurie şi, în fazele terminale, dispnee.

C. INSUFICIENŢA CARDIACĂ GLOBALĂ

Insuficienţă cardiacă globală reuneşte simptomele şi semnele ambelor forme anterioare descrise (stângă şi dreaptă). De regulă, în evoluţia bolii apar iniţial manifestările insuficienţei stângi (deoarece majoritatea leziunilor - valvulopatii, ateroscleroză, HTA - afectează cordul stâng), iar apoi cedează şi ventriculul drept şi insuficienţă devine globală. Alteori insuficienţa poate fi de la început a ambilor ventriculi (miocardite, cardiorniopatii). In cazuri speciale (cord pulmonar, hipertensiune pulmonară primitivă, valvulopatii drepte) insuficienţă cardiacă dreaptă este izolată.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul se stabileste pe baza aspectelor clinice si paraclinice.

EXAMENUL PARACLINIC ÎN INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ

lnsuficienţa cardiacă fiind un sindrom clinic este subinţeles că examenul paraclinic este puţin util în formularea diagnosticului; el permite cuantificarea insuficientei cardiace, diagnosticul diferenţial şi punerca în evidenţă a factorilor
cauzali şi precepitanţi.

1. Examenul radiologic cardiopulmonar arată mărirea de volum a cordului, putând preciza camerele a căror profil este mărit şi gradul cardiomegaliei precum şi semnele stazei pulmonare. Volumul cardiac poate fi normal sau aproape normal în insuficienţă cardiacă secundară unei disfuncţii diastolice.

La presiuni între 18 şi 25 mmHg apare edem interstitial vizibil ca imagini reticulare şi linii Kerley A (perihilar imagini de 4-6 cm şi groase de 1-2 mm) şi В (perpendiculare pe pleura, la baze, orizontale parietal şi verticale diafragmatic, scurte de 1-3 cm şi subţiri de 0,5-1 mm). La presiuni peste 30 mmHg apare edem alveolar, vizibil mai ales la baze ca opacităţi alveolare confluente, imprecis delimitate. Uneori aceste opacităţi sunt vizibile central ca „aripi de liliac“.
О bună corelaţie se poate stabili între diametrul arterei pulmonare lobare inferioare drepte şi gradul hipertensiunii pulmonare.

2. Electrocardiograma nu oferă date privind insuficienţă cardiacă, dar este obligatorie deoarece permite decelarea de factori cauzali şi urmărirea tratamentului.

3. Ecocardiografia permite о evidentă reafirmare a diagnosticului. Toate metodele de explorare ecografică îşi găsesc utilizarea în explorarea funcţiei cardiace.
Explorarea morfologică în mod M (unidimensional) sau 2D (bidimensional) permite evaluarea dimensiunilor cavităţilor cardiace, calcularea volumelor acestora (mai exact în 2D), măsurarea grosimii pereţilor. Aceste date primare
permit aprecieri directe privind dilatarea şi hipertrofia fiecărei cavităţi cardiace.
De asemenea ele permit date deductive privind masa ventriculului stâng şi indici de performanţă sistolică.

4. Rezonanta magnetică nucleară(RMN) permite о cuantifîcare exactă, dar foarte scumpă, a stazei pulmonare şi о evidenţiere exactă a cavităţilor şi pereţilor cardiaci.

5. Explorările biochimice arată efectele stazei asupra viscerelor: ficat (bilirubina şi transaminaze crescute în staza hepatică prelungită), rinichi (retenţie azotată, proteinurie datorită unui mecanism prerenal - scăderea debitului renal).
Ele sunt utile în urmărirea tratamentului. In acelaşi scop este foarte utilă ionograma serică şi urinară. In afara tratamentului se poate întâlm hiponatremie de diluţie şi în insuficienţele grave acidoză şi hiperlactacidemie. Diureticele
pot induce diferite modificări electrolitice şi de echilibru acidobazic.

TRATAMENT:

 TRATAMENTUL INSUFICIENŢEI CARDIACE

Tratamentul insuficienţei cardiace este unul în care individualizarea este obligatorie. Aceasta face cu atât mai necesară stabilirea unor obiective şi a unei linii strategice generale.
Fiind un sindrom functional, tratamentui profilactic al insuficienţei cardiace comportă profîlaxia sau tratamentui curativ al leziunilor care duc la decompensarea cordului. Odată aceste leziuni instalate şi ireversibile, progresia
către insuficienţă cardiacă este о chestiune de timp.

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

In tratarea unui bolnav cu insuficienţă cardiacă se urmăresc următoarele obiective:

  1. reechilibrarea hemodinamică, respectiv corectarea perturbărilor fiziopatologice, ceea ce ar trebui să ducă la dispariţia manifestărilor clinice. Acest obiectiv cuprinde reducerea congestiei (respectiv a presiunii de umplere ventriculare) şi mărirea debitului cardiac (apropierea lui de necesităţile unei vieţi normale);
  2. prevenirea complicaţiilor, în primul rând a celor care pun in pericol viaţa bolnavului;
  3. menţinerea stării de echilibru hemodinamic respectiv prevenirea recurenţelor obişnuite în evoluţia bolii;
  4. prelungirea vieţii bolnavului in condiţiile unei afecţiuni cu о mortalitate deosebit de mare.

Prezentarea componentelor terapeutice permite şi enumerarea logică a mijloacelor de tratament. Acestea sunt:

  • repausul
  • dieta
  • medicaţia inotrop pozitivă: digitalice, beta-2-stimulante, inhibitorii fosfodiesterazei.
  • medicaţia diuretică,
  • medicaţia vasodilatatoare
  • medicaţia de blocare a activării neurohormonale: beta-blocantele, blocanţii enzimei de conversie,
  • tratamente speciale: proteze, transplant, cord artificial.
Bibliografie
1. Harrison's Principles of Internal Medicine, 18th Edition 2. L. Gherasim "Tratat de medicina interna" vol 2 3.Willie T. Ong :Cardiology Blue Book", 3rd Edition

Comentarii

Daca un copil in varsta de 7 luni pe langa acest diagnostic Insuficienta Cardica  cls III Nyha mai are alte diagnostice precum Hepatita reactiva, Atrepsie, Tetralogie Fallot, Dispepsie acuta, Hiperpotasemie si altele mai are vreo sansa?? Tin sa precizez ca nu ia in reutate de la nastere si pana in prezent are doar 4 kg si 7 luni ...interventia chirurgicala este necesara dar din cauza problemei greutatii medicii nu o opereaza . este o fetita frumoasa si nu  o putem lasa fara sa incercam imposibilul . Medicii au externat-o scriind pe fisa de externare vindecat. ce ne sugerati dumneavoastra ? va multumesc anticipat

Am vazut ca recomandati si Coenzima Q10 ca tratament, e adevarat ca este foarte importanta mai ales ca cea mai mare cantitate de coenzima Q10 in organism se regaseste in inima, dar mai important este sa se ia un supliment cu coezima q10 preventiv, inainte de a aparea diverse probleme cardiovasculare

Daca un copil in varsta de 7 luni pe langa acest diagnostic Insuficienta Cardica  cls III Nyha mai are alte diagnostice precum Hepatita reactiva, Atrepsie, Tetralogie Fallot, Dispepsie acuta, Hiperpotasemie si altele mai are vreo sansa?? Tin sa precizez ca nu ia in reutate de la nastere si pana in prezent are doar 4 kg si 7 luni ...interventia chirurgicala este necesara dar din cauza problemei greutatii medicii nu o opereaza . este o fetita frumoasa si nu  o putem lasa fara sa incercam imposibilul . Medicii au externat-o scriind pe fisa de externare vindecat. ce ne sugerati dumneavoastra ? va multumesc anticipat

Am vazut ca recomandati si Coenzima Q10 ca tratament, e adevarat ca este foarte importanta mai ales ca cea mai mare cantitate de coenzima Q10 in organism se regaseste in inima, dar mai important este sa se ia un supliment cu coezima q10 preventiv, inainte de a aparea diverse probleme cardiovasculare

Daca un copil in varsta de 7 luni pe langa acest diagnostic Insuficienta Cardica  cls III Nyha mai are alte diagnostice precum Hepatita reactiva, Atrepsie, Tetralogie Fallot, Dispepsie acuta, Hiperpotasemie si altele mai are vreo sansa?? Tin sa precizez ca nu ia in reutate de la nastere si pana in prezent are doar 4 kg si 7 luni ...interventia chirurgicala este necesara dar din cauza problemei greutatii medicii nu o opereaza . este o fetita frumoasa si nu  o putem lasa fara sa incercam imposibilul . Medicii au externat-o scriind pe fisa de externare vindecat. ce ne sugerati dumneavoastra ? va multumesc anticipat

Am vazut ca recomandati si Coenzima Q10 ca tratament, e adevarat ca este foarte importanta mai ales ca cea mai mare cantitate de coenzima Q10 in organism se regaseste in inima, dar mai important este sa se ia un supliment cu coezima q10 preventiv, inainte de a aparea diverse probleme cardiovasculare