Termen cautat
Categorie

Mastita sau inflamatia tesutului mamar


GENERALITATI:

Ce este mastita ?

Glanda mamara reprezinta un organ pereche prezent atat la persoanele de sex feminin, cat si la cele de sex masculin. La persoanele de sex masculin, glandele mamare sunt rudimentare, situate la nivelul regiunii mamare de pe fata anterioara a peretelui toracal si constituite din glandele mamare proprgiu zise, stroma conjunctiva adipoasa si stratul cutanat superficial de invelis. Glanda mamara este incadrata in grupa glandelor exocrine, fiind de fapt o glanda sudoripara modificata si alcatuita din acini organizati in cate 15 - 20 de lobi care au propriile canale excretorii si ducte lactifere deschise la nivelul unor sinusuri lactifere de la nivelul mameloanelor.

Mastita reprezinta infectia tesutului mamar insotita de simptome precum senzatia dureroasa, tumefactia si roseata glandei mamare. Mastita se inregistreaza frecvent la persoanele de sex feminin care alapteaza, fiind rareori inregistrata in afara perioadei de lactatie. Incidenta mastitei este destul de ridicata in primele sase saptamani postpartum. La declansarea infectiei contribuie si factorii asociati precum oboseala sau epuizarea fizica. In orice caz, exista si situatii in care mastita se declanseaza mai tardiv pe parcursul perioadei de alaptare.  

Care sunt formele de mastita ?

Mastita se poate prezenta sub oricare din urmatoarele forme clinice:

  1. Mastita acuta. Mastita acuta evolueaza cel mai frecvent fara complicatii secundare si este declansata in special la inceputul perioadei alaptarii.
  2. Mastita cronica este provocata de actiunea bacteriana recurenta sau de dereglarile de ordin hormonal.
  3. Mastita carcinomatoasa reprezinta o forma de cancer a sanului a carui evolutie poate fi severa.
  4. Mastita granulomatoasa reprezinta o forma rara si cu caracter benign, a inflamatiei sanului. In acest caz prognosticul este favorabil deoarece mastita granulomatoasa are tendinta de a regresa spontan.

Care sunt cauzele mastitei ?

Infectia sanului survine in special la debutul alaptarii ca urmare a unei infectii bacteriene suprapuse pe fondul pielii iritate sau crapate de la acest nivel. Bacteriile patrund in tesuturile profunde ale glandei mamare la nivelul crapaturilor mameloanelor sau pielii sau pe la nivelul deschiderii unuia dintre canalele galactofore. Bacteria cel mai frecvent inregistrata in astfel de situatii este Staphylococcus aureus, insa ea se poate asocia si cu Staphylococcus epidermis sau streptococi, care pot uneori sa fie singurii responsabili de producerea infectiei. Stafilococii si streptococii se regasesc in mod normal la suprafata pielii fara a determina aparitia vreunui semn de boala, insa in conditiile unei inmultiri exagerate sau a producerii unei porti de intrare in organism la nivelul glandei mamare, se poate instala starea de boala. Aceste bacterii isi pot avea originea la nivelul pielii mamei sau a nou - nascutului, in special daca unul dintre acestia este afectat de o infectie la nivelul pielii.

Respectarea cu strictete a regulilor de igiena, in special in perioada lactatiei, previne multiplicarea in exces a bacteriilor cu potential patogen la nivelul pieii si scade riscul de declansare a unei infectii. In perioada lactatiei, mastita se mai poate produce si atunci cand glandele mamare nu sunt golite complet la fiecare supt. Negolirea completa a sanului in cursul procesului de alaptare se poate produce atunci cand cel mic nu poate sa prinda corect si eficient glanda mamara. Simptomele inregistrate in cazul negolirii complete a sanului sunt tumefactia glandei mamare afectate si senzatia dureroasa mai putin intensa fata de conditiile in care se desfasoara infectia glandei. In cazul in care un canal galactofor care are rolul de a asigura transportul laptelui, se blocheaza sau se infecteaza, simptomatologia este aceeasi. Mastita nedesfasurata in asociere cu lactatia poate fi cauzata de numerosi factori precum:

  • Focare de infectie de origine bacteriana sau virala, desfasurate in alte regiuni ale corpului, asa cum este cazul oreionului si care pot avea tendinta de extindere la nivelul sanului.
  • Bolile cronice si cu tendinta de extindere precum tuberculoza, actinomicoza sau sifilisul pot favoriza instalarea mastitei cronice atunci cand sunt raspanditi pe cale sanguina la acest nivel.
  • Fumatul este un obicei care sporeste cu mult riscul producerii unei anumite forme de mastita, manifestata prin senzatie dureroasa sau senzatie de arsura persistenta provocata de actul alaptarii.

​Care sunt complicatiile mastitei ?

Mastita se poate complica oricand cu situatii precum:

  • Recurenta. Dupa vindecarea unei mastite, nu sunt excluse recidivele atat in timpul alaptarii aceluiasi bebelus, cat si pe parcursul alaptarii urmatorului copil. Recidivele inregistrate in cazul mastitei se produc ca urmare a stabilirii tardive a diagnosticului si a instituirii intarziate a tratamentului.

  • Abcesul mamar. Abcesele mamare reprezinta colectii cu continut purulent dezvoltate la nivelul glandelor mamare. Abcesele necesita, de obicei, drenarea colectiei de catre personalul medical specializat. Formarea abceselor mamare poate fi prevenita prin instituirea precoce a tratamentului corect. Mastitele sunt responsabile de durerile resimtite pe parcursul alaptarii si de refuzul celui mic de a se hrani din cauza gustului diferit al laptelui din glanda mamara afectata. Cu toate acestea, se recomanda in continuare golirea glandei mamare, in special prin folosirea pompelor pentru san.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul de mastita se stabileste prin coroborarea anamnezei preluate de la pacienta, cu datele obtinute in urma efectuarii examenului clinic al glandei mamare afectate. In situatia in care rezultatele in urma tratamentului nu sunt cele scontate, se poate proceda la recoltarea unei probe de cultura de lapte matern. Recoltarea probei consta in prelevarea pe tampon steril a unei mici cantitati de lapte din glanda mamara afectata. Ulterior se realizeaza o cultura bacteriologica pentru depistarea agentului bacterian responsabil de producerea infectiei. In unele situatii poate fi necesara asocierea mai multor antibiotice pentru jugularea infectiei mamare. Pentru obtinerea rezultatului scontat este necesara efectuarea unei antibiograme pentru depistarea substantelor medicamentoase la actiunea carora manifesta sensibilitate germenul implicat in procesul infectios.

TRATAMENT:

Mastita acuta

Tratamentul mastitei acute consta in respectarea administrarii medicatiei stabilite pentru o perioada de 10 - 14 zile. Medicatia recomandata este cea antibiotica. Desi este posibil ca simptomele sa se atenueze sau sa se remita pe parcursul tratamentului sau chiar inainte de inceperea acestuia, este foarte important ca tratamentul sa fie respectat intocmai si sa nu fie intrerupt inainte de perioada de administrare prestabilita. Pentru ameliorarea simptomatologiei deranjante, se pot urma unele masuri de autoingrijire precum aplicari de comprese reci la nivelul glandei mamare afectate, continuarea golirii glandei mamare si consumarea unui volum crescut de lichide. Respectarea acestor masuri are un rol important in procesul de combatere a infectiei. Daca se observa scurgerea unui material purulent de la nivelul mamelonului, alaptarea se stopeaza pana atunci cand cura de antibioterapie determina regresarea infectiei glandei mamare. In unele cazuri, tramtamentul cu antibiotice poate fi insuficient, astfel ca specialistul poate sa recomande efectuarea unei interventii chirurgicale. Alaptarea se poate relua dupa o perioada de 3 - 4 saptamani postoperator, insa doar in cazul in care pielea glandei mamare este complet cicatrizata. In cazuri usoare, mastitele nu reprezinta un factor care sa determine contraindicarea stricta a alaptatului.

Mastita cronica

In cadrul stabilirii unei conduite terapeutice adecvate, specialistul poate apela chiar si la administrarea progesteronului, danazolului sau a bromocriptinei.

Mastita granulomatoasa

Medicul specialist poate hotari sa administreze si un tratament pe baza de corticoizi precum cortizonul, insa cu mare atentie din cauza riscului de declansare a necrozelor. Necroza in acest caz se manifesta prin distructia la nivel local a tesutului mamar afectat si exprimarea unei substante lichide asemanatoare materialului purulent, de la acest nivel. Secretia eliminata in aceasta situatie se aseamana cu materialul eliminat in caz de abces mamar.

Profilaxia

Riscul declansarii unei mastite pe parcursul alaptarii poate fi scazut in urmatoarele conditii:

  • In cazul in care se evita sa se lase glandele mamare sa se umple pana cand se instaleaza si senzatia dureroasa la acest nivel.

  • In cazul in care se acorda o atentie sporita golirii complete a sanilor la fiecare hranire. Daca este necesar se poate folosi pompa de extractie a laptelui. Inainte sa se mute nou - nascutul la cealalta glanda mamara, mamele trebuie sa se asigure ca cealalta glanda mamara este complet golita. In cazul in care din cea de-a doua glanda mamara copilul se hraneste mai putin, aceasta va trebui oferita prima copilului la urmatoarea masa.

  • In cazul in care se practica alternarea sanului cu care se incepe alaptarea.

  • Daca cel mic este asezat corect la san, astfel incat acesta sa reuseasca sa cuprinda areola glandei mamare in intregime si nu doar la nivelul mamelonului.

  • Daca pozitia aleasa pentru procesul de alaptare variaza de la un alaptat la altul.

  • Daca bebelusului nu i se permite sa produca leziuni ale mameloanelor pe parcursul alaptarii.

  • In cazul in care se respecta masurile de igiena precum spalatul frecvent al pielii de la acest nivel evitandu-se frictiunea sau folosirea sapunurilor parfumate care pot determina aparitia iritatiilor la nivelul mameloanelor sensibile si uscarea pielii din regiunea glandelor mamare. 

Igienizarea frecventa si uscarea completa a regiunii glandelor mamare sunt masuri eficiente pentru preventia instalarii mastitelor care nu sunt asociate cu alaptarea. Persoanele de sex feminin, care practica activitati sportive intense, trebuie sa poarte sutiene speciale, capabile sa le protejeze regiunea pieptului de un contact prea agresiv cu imbracamintea. In cazul in care la nivelul glandei mamare sunt aplicate piercinguri, acestea trebuie obligatoriu mentinute perfect curate si dezinfectate, in mod special atunci cand sunt recent aplicate, iar la nivelul pielii inca mai exista leziuni necicatrizate. 

Comentarii

Buna ziua, am si eu o intrebare referitor la articolul dat : Ce se face in cazul cind mastita si durerea in piept revine dupa 2 ani dupa finisarea alaptarii, luind in consideratie ca in perioada alaptarii am avut mastita si mi-a ramas un bot la piept? Mersi anticipat...

Buna seara,

 

In primul rand este necesar un consult medical, o ecografie mamara si cateva analize de sange. Tratamentul este in primul rand antibiotic si antiinflamator. In unele situatii se poate apela si la utilizarea de progesteron, danazol si bromocriptina.

 

Multa sanatate!

Alina D.