Termen cautat
Categorie

Melanom


GENERALITATI:

Ce este melanomul?

Melanomul este o tumora maligna ce se dezvoltã din melanocite (celule ce produc melanina) si care pune în joc viata pacientului. Melanocitele sunt celule ce produc melanina, pigment ce determina culoarea pielii. Melanomul poate metastaza rapid, afectand si alte organe. Rata de supravietuire la 5 ani, dupa ce a metastazat este undeva la 10%.

Epidemiologia difera in functie de etnie. Cea mai mare incidenta se inregistreaza la albii din Australia, in timp ce la populatia de culoare, morbiditatea prin aces tip de cancer este foarte scazuta. In general melanomul apar in jurul varstei de 40-60 ani. La pubertate, incidenta melanomului este apropae nula.

In functie de localizare melanomul poate fi cutanat (aflat pe piele), ocular sau intraocular (la nivelul ochiului),  mucos (la nivelul mucoasei orale sau genitale). Rar, melanomulpoate aparea la niveșul tractului digestiv, la nivelul ganglionilor limfatici. Daca metastazeaza, melanomul poate aparea in ficat, creier, plamani.

Care sunt fctorii de risc ai melanomului?

Expunerile solare - asocierea dintre expunerea la razele solare si aparitia melanomului este controversata. Unele studii sustin ca razele solare sunt un factor de risc important, in timp ce alte studii arata ca intre expunerea la razele solare si aparitia melanomului nu ar exista o corelatie importanta.  Expunerile solare intense si de scurta durata ar fi un factor de risc in aparitia mealnomului. S-a observat ca arsurile solare din copilarie constituie un factor de risc important in dezvoltarea mealnomului. In melanomul de tip lentigo, sunt mai periculoase expunerile solare cronice, cumulative.

Fototipul cutanat - studiile epidemiologice arata ca frecvenţa melanomului este de 7-15 ori mai mare la rasa alba decat la rasa neagra. Fototipurile cutanate (dupa clasificarea Fitzpatrick), reprezinta un factor important in aparitia melanomului. Expunerile la razele solare nu sunt recomandate celor cu fototipuri cutanate I si II.

Nevii (alunitele) - sunt mici tumori benigne alcatuite din celule nevice si melanice. Acestia se impart in congenitali sau nevocelulari (dobanditi in cursul vietii). Nevii nevocelulari se regasesc la toate persoanele. Nevii congenitali se intalnesc la 1% dintre nou-nascuti. Nevii apar in copilarie, cresc ca numar pana la varsta de 40 ani, dupa care regreseaza. Riscul de a maligniza se intalneste la nevii a caror diametru depaseste 20 cm. Localizarea nevilor, ca si a melanomului, e influentata de sex - la baieti, cei mai multi nevi se regasesc pe trunchi, iar la fete la nivelul membrelor inferioare. Transformarea nevilor nevocelulari în melanom este posibila, dar rara (aprox. 20% din cazuri). Majoritatea melanoamelor (80 %) se dezvoltã de novo, pe piele aparent sanatoasa.

Factorul traumatic - traumatismele termice, mecanice sau chimice au un rol important in diseminarea melanomului deja constituit. Interventia acestui factor în transformarea unui nev nevocelular în malenom este controversata. Timpul de latenta pana la malignizare se considera a fi in jur de 1- 2 luni.

Factorul genetic - melanomul familial se defineste prin existenta a cel putin doua melanoame pe 3 generatii in familia persoanei respective. Au fost identificate douã gene (p16 si p53), a caror mutatii au un rol important in dezvoltarea si proliferarea tumorala a melanomului. De aceea persoanele care au o ruda de gradul I cu istoric de melanom, prezinta un risc de 6-8 ori mai mare de a dezvolta melanom decat persoanele obisnuite.

 Cum apare melanomul?

In general, melanomul se dezvolta din alunite pigmentate sau din melanocite. In melanom, ca in orice alta patologie tumorala, celule tumorale prolifereaza (se inmultesc) necontrolat, si invadeaza local sau la distanta si alte tesuturi. Desi se poate dezvolta pe un nev (congenital sau dobandit) sau pe alta tumora cutanata, melanomul se dezvolta in general pe piele indema (fara leziuni preexistenta).

Exista cinci tipuri de melanom:

  1. Melanomul lentigo malign – se regaseste in general printre pacientii varstnici. Poate aparea pe fata sau alte zone expuse la soare. Poate metastaza.
  2. Melanomul extensiv in suprafata (se raspandeste superficial) – asimptomatic. Se regaseste in general la nivelul picoarelor la femei si la nivelul toracelui la barbati.
  3. Melanomul nodular – poate avea orice localizare. De obicei creste rapid in dimensiuni, lucru  care-l aduce pe pacient la medic.
  4. Melanomul lentiginos acral – cel mai frecvent tip de melanom la persoanle de culoare. Poate aparea la nivelul palmelor, plantelor (laba piciorului), tegumentului subunghial.
  5. Melanomul metastatic – acesta disemineaza (se raspandeste) pe cale sanguina sau limfatica. Poate metastaza pe late regiunii ale pielii sau la nivelul organelor interne (ficat, creier).

 Care sunt semnele aparitiei melanomului?

Modificarea dimensiunii, formei sau culorii unei alunite sau a altei tumorete cutanate, reprezinta un semn care ar trebui sa atraga atentia. Printre semnele precoce ale melanomului se numara cresterea in dimeniuni, pigmentarea sau aparitia unui prurit (mancarime) la nivelul leziunii.

Cel mai frecvent (80% din cazuri), pacientii observa leziune de culoare neuniforma, pigmentata, cu margini neregulate care creste in diametru.
Majoritatea pacientilor vin la medic o data cu aparitia semnelor tardive precum sangerarea, ulceratia sau aparitia unei sensibilitati (durere). Printre semnele tardive ale melanomului se mai numara scaderea in greutate, febra, limfadenita (inflamarea ganglionilor limfatici).

 In cazul transformarii unei alunite in melanom, trebuie sa va atraga atentia semne precum:

  • Culoarea – modifcari de culoare, aparitia de striuri albastre, rosii pete roz, bej
  • Pruritul (senzatie de mancarime) la nivelul alunitei, senzatia de furnicatura sau chiar arsura
  • Modificari de consistenta – tumefierea sau friabilitatea alunitei (cu bucatele care se rup usor)

DIAGNOSTIC:

Care este diagnosticul melanomului?

Diagnosticul precoce al malanomului reprezinta primul obiectiv al dermatologului, ştiindu-se cã supravituirea depinde de progresia tumorii spre tesuturile vecine.

Regula ABCDE a semnificat un progres in diagnosticarea precoce a melanomului.

  • A (Asimetry) – jumatatile unui nev (alunita) nu sunt simetrice
  • B (Border) – marginile nevului sunt neregulate si/sau imprecis delimitate
  • C (Colour) -  culoare este neomogena, prezentand zone de nuante diferite (roz, bej, negru, albastru)
  • D (dimension) – aparitia sau cresterea unui nev peste 6 mm reprezinta semn pentru melanom
  • E (elevation)

Diagnosticul melanomului a fost facilitat o data cu aparitia si dezvoltarea unor tehnici neinvazive de evaluare a leziunilor cutanate pigmentare precum: dermatoscopia microscopica de suprafata, dermatoscop computerizat (fotofinder), ultrasonografia sau microscopia confocala cu scanare laser.

 In cazul in care in urma examenului clinic se ridica diagnosticul de melanom sunt necesare unele explorari diagnostice minimale precum: dermatoscopia; excizia leziunii în scop diagnostic; examenul histopatologic al leziunii; si nu in ultimul rand determinarea parametrilor de microstadializare histopatologici: nivel Clark, indice Breslow, analize imunohistochimice.

 Dermatoscopia computerizata (fotofinder) – metoda non-invaziva ce mareste leziune de 160 de ori.

Microscopia confocala cu scanare laser – metoda non-invaziva ce permite vizualizarea celulelor din derm si epiderm. Poate aprecia caracterul malign sau benign al leziunii.

Biopsia (excizia leziunii suspecte) – se face sub anestezie locala. Piesa excizata se trimite apoi la un laborator de histopatologie atat pentru a stabilii diagnosticul cert de melanom, precum si a vedea caracterul sau malign sau benign.

Daca examenul histopatologic confirma diagnosticul de melanom, este necesar sa continuam explorarile pentru a vedea extensia melanomului si pentru a face stadializarea melanomului in vederea stabilirii atat a unui tratament optim, cat si a prognosticului. In acest sens se efectueaza teste de sange (hemolucograma, LDH, TGO, TGP), palparea ariei regionale, mapping limfatic şi biopsia ganglionului santinela pentru orice melanom cu grosime >1mm.

TRATAMENT:

Care este tratamentul melanomului?

Rata de supravietuire privind tumorile cutanate depinde atat de precocitatea diagnosticului precum si profunzimea tumorii. Prognosticul cel mai nefats il au melanoamele dezvoltate pe membranele mucoase.

Tratamentul chirugical – consta in excizia chirurgicala a leziunii cu limite de siguranta pana la nivelul pielii aparent normale. Marginea de siguranta depinde de grosimiea leziunii Pentru leziuni cu diamerul sub 1 mm, marginea de siguranta va fi de 1 cm. Interevntia se efectueaza sub anestezie locala. Dupa interventie, locul exciziei va fi cauterizat prin intermediul curentului electric.

Criochirurgia – se bazeaza pe distrugerea tesuturilor cu ajutorul azotului lichid. Este utilizata pentru tumorile de mici dimensiuni, ce au localizare superficiala.
 Fotocoagularea laser – metoda utilzata in cazul tumorilor care afecteaza stratul superficial la pielii. Utilizeaza un fascicol laser care distruge celule canceroase.
Radioterapia – metoda utilizata pentru reducerea dimensiunilor tumorii.
Chimioterapia topica – utilizeaza chimioterapice ce pot fi aplicate direct pe zona afectata
Imunoterapia – consta in administrarea de agenti farmacologici cu scopul intaririi sistemului imunitar. Metoda aflata inca in studiu.
Grefa de piele – metoda ce ajuta estetic. Se practica post-excizie, in cazul leziunilor extinse.

Cum puteti preveni aparitia melanomului?

Limitarea expunerii la razele solare reprezinta cel mai bun mod de a preveni aparitia malanomului. Cei mai precauti privnd acest lucru trebuie sa fie persoanele cu fototip cutanat I sau II (piele deschisa la culoare) si persoanele cu istoric de melanom in familie.

Trebuie avute in vedere urmatoarele masuri de precautie:

  • Evitarea expunerii la razele solare in intervalul orar 10:00 - 16:00
  • Petrecerea timpului in zone umbroase cand razele soarelui sunt puternice
  • Purtarea unei palarii cu barouri mari
  • Imbracamite care sa limiteze expunerea pielii la razele solare (bluza cu maneci, pantaloni lungi sau fusta lunga)
  • Aplicarea cremelor de protectie solara – cema trebuie aplicata cu 15-20 minute inainte de a iesi din casa si ar trebui reaplicata la fiecre 3-4 ore sau dupa fiecare baie in mare sau piscina
  • Evitarea bronzarii la solar. Bronzarea la solar are acelasi efecte ca expunerea la raze solare puternice!
Bibliografie
1. Mark H. Beers, Robert S. Porter. The Merck Manual of Diagnosis and Therapy. Ed All; 2010. 12: 1172-1318 2. Alecu Mihai. Patologia moleculara a pielii. Ed. Medicala; 2006. 7: 471 - 488 3. Irina Stoicescu, Alina Maria Vilcea, Ionica Daniel Vilcea, Ion Vasile. Melanomul – principii e diagnostic si tratament. Medicina Moderna. 2009 4. Virgil Patrascu. Epidemiologia cancerelor cutante. 2011