Miopia

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Diagnostic
3. Tratament

Simptome

Cefalee, Vedere neclara

Categorii de medicamente

Organe sensitive

PRODUSE OFTALMOLOGICE

Imagini

GENERALITATI:

Ce este miopia ?

Miopia reprezinta o tulburare de vedere cauzata de excesul de refractie oculara ce are ca si consecinta intalnirea razelor de lumina paralele venite de la infinit intr-un focar situat anterior retinei. Miopia se caracterizeaza printr-o vedere normala in cazul vederii de aproape, insa prin vedere neclara la distanta. Globii oculari ai persoanelor afectate de miopie sunt mai alungiti, necesitand aplicarea de lentile divergente pentru corectarea vederii, care deplaseaza focarul la nivelul retinei. Aproximativ 26 % din populatia globala este afectata de miopie.

Notiuni de optica

Primul pas al vederii este formarea unei imagini la nivelul retinei cu ajutorul razelor paralele care rezulta de la nivelul cristalinului. Acest prim stadiu se bazeaza pe legea focalizarii luminii. Un obiect privit va fi cu atat mai bine definit cu cat razele sale formeaza o imagine mai clara la nivelul retinei. In emetropie sau in absenta tulburarilor de refractie, imaginea se focalizeaza la nivelul retinei, insa in caz de miopie, imaginea este focalizata in fata retinei. Desi trebuie sa fie situat la infinit, care in practica inseamna o distanta de cinci metri, punctum remotum sau cel mai indepartat punct vazut inca clar si in intregime se situeaza la persoanele afectate de miopie intre nas si cinci metri, in functie de gradul de miopie manifestat.

Miopia este masurata in dioptrii negative. Miopia de +2 dioptrii necesita purtarea de ochelari de -2 dioptrii. Determinarea distantei de la punctum remotum furnizeaza si gradul miopiei, acesta fiind invers proportional cu distanta exprimata in metri de la punctum remotum. Spre exemplu, daca cel mai indepartat obiect vazut clar este de zece centimetri, adica de 0,1 metri, miopia este de 10 dioptrii. Daca obiectul se situeaza la o distanta de doi metri, miopia este de 0,5 dioptrii.

Care sunt cauzele ?

Miopia este definita, in general, ca o variatie de privire normala si nu ca o afectiune. Rareori, miopia se poate manifesta ca urmare sau in cadrul unor afectiuni.

In general, miopia este determinata de modificarile formei globilor oculari. Globii oculari sunt rotunzi la pacientii normali, insa la persoanele afectate de miopie au forma unui ou. Drept urmare, lumina care ar trebui sa se focalizeze pe retina, este focalizata anterior acestei structuri. Retina reprezinta o membrana, parte din structura normala a globului ocular, situata la polul posterior al globului ocular, acolo unde sunt localizate celulele cu rol de receptionare a semnalelor luminoase, care vor fi transmise cu ajutorul nervului optic la nivel cerebral, transformandu-se astfel in imagini. Miopia reprezinta, in general, o conditie genetica, mostenita, ceea ce inseamna ca daca unul dintre parinti sau ambii sunt afectati de miopie, sansele ca si copilul sa dezvolte tulburarea sunt foarte mare.

O perioada lunga de timp s-a considerat ca miopia reprezinta o tulburare manifestata ca urmare a suprasolicitarii globilor oculari prin activitati ce implica folosirea indelungata a vederii de aproape precum cititul ori vizionarea de programe de televiziune, de la distante prea mici. Studiile specialistilor au confirmat acest deziderat, demonstrand ca persoanele ce desfasoara activitati ce implica cititul o lunga perioada de timp sunt afectate de miopie intr-un stadiu mai avansat decat altele.

Cauzele care conduc la instalarea miopiei sunt multiple, insa medicii specialisti considera ca principalele sunt efectuarea de eforturi vizuale excesive de la distante mici de obiect si fara odihna oculara sau in conditii de iluminare insuficienta, predispozitia ereditara manifestata prin particularitati de structura oculara si de schimb de substante la acest nivel, sclera astenica ce nu opune rezistenta necesara sporirii excesive a globului ocular, dezvoltarea incompleta a muschiului de acomodare a globului ocular responsabil de ajustarea cristalinului in functie de distante si supraincordarea muschiului deja slabit.

Specialistii in domeniu au clasificat miopia in trei grade:

• miopia de grad slab si anume pana la 3 dioptrii;
• miopia de grad mediu si anume intre 3 si 6 dioptrii;
• miopia de grad inalt si anume mai mare de 6 dioptrii.

In afara inrautatirii vederii la departare, persoanele mioape sufera si de afectarea vederii in amurg, Astfel, pe timp de seara, persoanelor mioape le poate fi dificil sa se orienteze pe strada sau sa conduca un automobil.

In afara acestor modificari de forma a globilor oculari, exista doar un numar mic de cauze declansatoare ale miopiei, inregistrate destul de rar. Aceste forme rare de miopie sunt enumerate in continuare:

• Miopia patologica reprezinta o afectiune in cadrul careia, polul posterior al globului oculat se dezvolta in continuare si in urma atingerii dimensiunilor sale fiziologice la care vederea devine clara.
• Miopia secundara se instaleaza ca urmare a bolilor sau a patologiilor precum nasterea prematura.
• Pseudomiopia sau miopia instalata brusc reprezinta o situatie particulara in care miopia este agravata foarte repede ca urmare a unei boli precum diabetul zaharat necontrolat din punct de vedere nutritional sau medicamentos.

Rareori, instalarea miopiei se poate datora patologiilor oculare precum cataracta, care consta in opacifierea structurilor oculare anterioare sau keratoconusul, ce consta intr-o protruzie anormala a corneei, care capata forma conica. Corneea reprezinta un invelis al globului oculare alcatuit dintr-o portiune anterioara transparenta si o portiune posterioara opaca.
Nasterea prematura sporeste riscul dezvoltarii miopiei la copii, in special in cazul in care acestia manifesta retinopatie de prematuritate, frecventa la bebelusii prematuri care au fost supusi terapiei cu oxigen in perioada postnatala, caracterizata prin inlocuirea tesuturilor retiniene normale cu alte forme de tesuturi ce impiedica desfasurarea functiei normale a retinei. Cele mai frecvente patologii care au ca si consecinta instalarea miopiei sunt diabetul si hipertensiunea arteriala. Alte entitati patologice asociate cu aparitia miopiei sunt sindromul Marfan, sindromul Ehlers - Danlos, retinopatia prematura, boala lui Stargardt, homocistinuria, sindromul Down, sindromul Cornelia de Lange, atrofia girata, sindromul Weil - Marchesani, sindromul Laurence - Moon -Bardet - Biedl, sindromul Riley - Day, sindromul Turner, ectopia lentis, boala lui Fabry, sindromul Wagner, sindromul Stickler si sindromul dispersiei pigmentilor.

Care sunt factorii de risc ?

Persoanele de origine asiatica sau persoanele ce au antecedente familiale de miopie sunt expuse unui risc crescut de dezvoltare a miopiei.

Persoanele de sex feminin sunt mai susceptibile de a dezvolta miopie sau de a se confrunta cu forme mai severe ale acesteia odata instalata, spre deosebire de persoanele de sex masculin.

Bebelusii nascuti prematur, in special cei afectati de retinopatia de prematuritate, sunt expusi unui risc crescut de dezvoltare a miopiei. De asemenea, bebelusii pot mosteni unele boli ale globului ocular sau ale altor organe sau sisteme, ce pot spori riscul de dezvoltare a miopiei.

In urma desfasurarii studiilor stiintifice recente s-a putut demonstra ca exista o legatura intre activitatile ce presupun folosirea indelungata a vederii de aproape precum cititul si dezvoltarea miopiei. 

Care sunt tipurile de miopie ?

Miopia poate avea doua forme principale:

• Miopia benigna, cunoscuta si sub denumirea de " miopia scolarului ", care se diagnostica in jurul varstei de 6 sau 7 ani si manifesta o evolutie lenta, progresiva pana la atingerea varstei de 20 - 25 de ani, atunci cand capata caracter stationar. Miopia nu atinge valori mai mari de 6,00 sau 7,00 dioptrii. Copiii afectati de miopie benigna nu pot vedea bine la distanta si au tendinta sa apropie cartile de ochi sau sa stranga pleoapele pentru a facilita vederea la distanta.
• Miopia maligna cunoscuta si sub denumirea de " miopia  evolutiva " se manifesta inca din momentul nasterii, are caracter progresiv pe toata durata vietii si poate sa atinga valori mai mari de 20,00 sau de 40,00 de dioptrii. Aceasta forma de miopie este asociata si cu aparitia de leziuni intraoculare.

Care sunt simptomele miopiei ?

Miopia reprezinta o tulburare de vedere ce determina incetosarea vederii. Pacientii afectati de miopie fac permanent eforturi de acomodare a ochilor incercand sa imbunatateasca acuitatea vizuala. Drept urmare, treptat, se instaleaza si durerile oculare, durerile de cap si senzatia de oboseala vizuala. Tulburarile de vedere ale persoanelor mioape se manifesta in cazul vederii la distanta, acestia avand o buna vedere de aproape.

Persoanele afectate de miopie pot sa manifeste urmatoarele simptome:

• Dificultati de vedere a obiectelor localizate la distanta precum vederea tablei la scoala, privitul la televizor sau privitul ecranelor de cinematograf.
• Scaderea performantei scolare sau a performantelor sportive.

Copiii cu varste mai mici de 8 sau 9 ani nu realizeaza ca nu pot vedea clar obiectele localizate la distanta, insa parintii acestora sau profesorii pot sa depisteze tulburarea in urmatoarele situatii:

• Copilul priveste obiectele aflate la distanta cu ochii intredeschisi sau cu fruntea incruntata.
• Copilul tine cartea sau alte obiecte prea aproape de fata.
• Copilul se aseaza in bancile situate in fata clasei, prefera randurile din fata in salile de teatru sau se aseaza prea aproape de computer sau de televizor.
• Copilul nu este interesat de implicarea in activitati de natura sportiva sau in altfel de activitati ce implica o buna vedere de la distanta.
• Copilul acuza in mod frecvent cefalee sau dureri de cap.

Care este evolutia miopiei ?

Miopia nu poate fi oprita din evolutie din moment ce a debutat, insa se poate incerca corectarea vederii cu ajutorul ochelarilor, a lentilelor de contact sau prin supunerea pacientului interventiei chirurgicale corective. Desi instituirea protocoalelor terapeutice nu poate stagna evolutia bolii, aceasta trebuie diagnosticata precoce deoarece persoanele la care nu este diagnosticata se confrunta cu probleme scolare sau de adaptare in societate, pierzandu-si increderea in sine.

Care sunt complicatiile miopiei ?

Persoanele care se confrunta cu un grad mai important de miopie, precum miopia severa, sunt expuse unui risc sporit de a se confrunta cu dezlipiri de retina sau cu aparitia glaucomului care are ca si mecanism cresterea tensiunii intraoculare. Motivul acestei evolutii a miopiei nu sunt inca pe deplin cunoscute. Riscul implicat este direct proportional cu gradul de miopie, miopia severa implicand un risc mai important decat miopia moderata. Pacientii afectati de miopie patologica dezvolta un risc sporit de dezvoltare a complicatiilor specifice precum cataracta, dezlipirea de retina sau glaucomul. Persoanelor mioape li se recomanda sa evite sa depuna eforturi fizice mari sau diverse lovituri la nivelul capului din cauza riscului de producere a dezlipirii de retina. Cu cat dioptriile sunt mai mari, cu atat riscul producerii dezlipirii de retina este mai mare. In unele situatii, dezlipirea de retina se poate produce si spontan, pe fondul factorilor favorizanti.

DIAGNOSTIC:

In cadrul controalelor de rutina se poate depista cu usurinta miopia sau alte tulburari de vedere precum si alte afectiuni ce afecteaza globul ocular. Un control de rutina implica:

• Preluarea de informatii in legatura cu antecedentele personale patologice si anume despre alte boli de care este afectat sau a fost afectat pacientul si efectuarea unui examen fizic.
• Efectuare de teste vizuale precum evaluarea acuitatii vizuale, evaluarea campului vizual si efectuarea de teste de refractie oculara, cu stabilirea gradului de miopie.
• Evaluarea acuitatii vizuale la departare fara folosirea ochelarilor si alegerea lentilelor potrivite pacientului.
• Efectuarea unui examen ocular cu ajutorul microscopului si a unei surse de lumina.
• Examenul tonometric in cadrul caruia se masoara presiunea intraoculara.
• Examenul oftalmoscopic ce permite vizualizarea si observarea polului posterior al ochiului. Examinarea fundului de ochi sau examenul oftalmoscopic permite estimarea starii retinei, a vaselor de sange si a nervului optic.
• Determinarea lungimii globilor oculari cu ajutorul ultrasunetelor, care nu este o investigatie dureroasa si este foarte precisa. Dupa obtinerea rezultatelor acestei investigatii, medicul specialist poate trage concluzii apropo de miopia progresiva. Masurarea grosimii corneei cu ajutorul ultrasunetelor se efectueaza in diverse puncte ale suprafetei corneene. Investigatia este necesara pentru pacientii ce urmeaza sa fie supusi interventiei de refractie chirurgicala.

TRATAMENT:

Miopia nu se poate vindeca, insa instituirea unuit tratament poate sa restabileasca o vedere aproape normala sau chiar normala. Optiunile terapeutice disponibile la momentul actual pentru miopie constau in folosirea de lentile corectoare sub forma de ochelari sau de lentile de contact si interventia chirurgicala corectoare. Utilizarea ochelarilor ramane metoda terapeutica preferata.

Lentilele cu rol corector determina focalizarea luminii care patrunde la nivelul globului ocular, pe retina. Purtarea ochelarilor si a lentilelor de contact sunt cele mai folosite metode de tratament pentru miopie la momentul actual. Ambele metode sunt considerate sigure si eficiente, implica mai putine riscuri si costuri mai mici decat o interventie chirurgicala.

Pacientii pot constata ca purtarea de ochelari nu le confera aceiasi claritate a vederii periferice sau a vederii centrale precum lentilele de contact. Desi implica imbunatatirea excelenta a vederii, lentilele de contact sunt asociate si cu riscul dezvoltarii de infectii oculare. Retetele pentru lentile de contact sau pentru ochelari contin forma recomandata a acestora si puterea lentilelor, care difera de la pacient la pacient si chiar de la un glob ocular la altul in cazul aceluiasi pacient.

Procedeele terapeutice cel mai frecvent adoptate includ purtarea de ochelari sau de lentile de contact cu lentile convergente si procedura de corectie chirurgicala refractiva oculara recomandata doar persoanelor care sunt afectate de un anumit grad de miopie si care nu sunt foarte in varsta.

Miopia se agraveaza pe masura inaintarii in varsta, purtarea de ochelari cu lentile corective neputand sa stopeze marirea dioptriilor, ci avand doar rolul de a imbunatati vederea. Dupa depasirea unei anumite varste, atunci cand medicul si pacientii considera ca este oportun, se poate apela la folosirea lentilelor de contact.

Obiectivul interventiei chirurgicale consta in corectarea tulburarilor de refractie prin modificarea formei corneene. Interventia chirurgicala corectoare reprezinta o tehnica terapeutica relativ noua care cuprinde mai mult tehnici precum LASIK si keratectomia fotorefractiva, care folosesc terapia laser, implantarea unui inel cornean Intacs sau implantarea de lentile intraoculare IOLs. Nu este stabilit un tratament unic adecvat tuturor persoanelor afectate de miopie, tratamentul fiind individualizat pentru fiecare caz in parte. In cadrul procesului de stabilire a protocolului terapeutic optim trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

• Eficienta tratamentului ales in cazul pacientului respectiv.
• Eficienta pe termen lung a rezultatelor metodei alese si riscul de modificare a rezultatelor obtinute in urma efectuarii corectiei de-a lungul timpului.
• Riscurile si complicatiile implicate.
• Ingrijirile post-terapeutice necesare.
• Consecintele de ordin estetic ale procedurii alese.
• Varsta pacientului. Pana la implinirea varstei de 20 de ani, forma globilor oculari se poate modifica, motiv pentru care interventiilor chirurgicale corective nu se efectueaza pana la implinirea acestei varste.
• Interventiile care folosesc laserul produc modificari permanente ale globilor oculari, insa procedurile noi precum implantul de inel corneean sau aplicarea lentilelor intraoculare au caracter reversibil.
• Costurile implicate de procedura terapeutica aleasa.

De asemenea, inaintea alegerii unui protocol terapeutic optim corectiei acestei tulburari trebuie sa se tina cont si de urmatoarele aspecte:

• Tratamentul afecteaza capacitatea de munca a persoanei, in special in cazul in care pacientul are o meserie precum pilot de avioane sau sofer auto, caz in care nu se poate apela la unele proceduri terapeutice.
• Persoanele care practica sporturi de contact precum boxul, fotbalul, wrestlingul sau artele martiale necesita tipuri speciale de tratament. Unele boli pot sa interfereze cu decizia de supunere unei interventii chirurgicale, acesta fiind cazul persoanelor afectate de boli autoimune, diverse imunodeficiente sau care trebuie sa urmeze tratamente medicamentoase ce interfereaza cu procesul normal de vindecare postoperator. Unele patologii pot sa provoace tulburari de vedere, asa cum este cazul persoanelor afectate de diabet zaharat, a persoanelor care folosesc steroizi sau a femeilor gravide.
• Alte patologii aflate in curs de evolutie pot sa influenteze alegerea tratamentului adecvat, astfel ca persoanele afectate de glaucom, de keratoconus, boli inflamatorii oculare, infectii oculare cu virusul herpes simplex, persoanele care au suferit traumatisme oculare sau interventii chirurgicale in zona oculara trebuie sa evite sa apeleze la corectia miopiei prin interventie chirurgicala.

In cazul in care interventia chirurgicala constituie manopera terapeutica optima, este bine ca prcedura sa se efectueze de catre un medic specilist cu experienta in domeniu. Studiile desfasurate de cercetatori au demonstrata ca rata complicatiilor este cu atat mai mica cu cat procedura de corectie se efectueaza de catre un medic chirurg cu experienta decat de un medic fara experienta in efectuarea acestor interventii.

 Tratamentul ambulator sau la domiciliu

Miopia nu se poate preveni sau vindeca, insa pacientul poate sa colaboreze cu un medic oftalmolog cu scopul corectarii acesteia. Pacientii pot necesita ingrijiri speciale la domiciliu in urma supunerii unei interventii chirurgicale de corectare a miopiei. Astfel, acestia pot necesita aplicarea de bandaje sterile sau de lentile de contact speciale timp de cateva zile postoperator. Medicul oftalmolog poate sa prescrie si picaturi oftalmice cu rolul de reducere a inflamatiei si a riscului de infectie. Picaturile oftalmice se pot administra cateva zile postoperator sau chiar cateva luni postinterventional. Medicii specialisti recomanda ca timp de doua saptamani postoperator, pacientii sa evite efectuarea de activitati sportive intense, machierea ochilor sau implicarea in activitati ce pot presupune patrunderea de apa in ochi. Spre exemplu, inainte de efectuarea operatiei pacientul poate sa faca baie, insa postoperator trebuie sa evite sa faca baie timp de una sau doua zile. In functie de tehnica operatorie adoptata, acuitatea vizuala poate sa fie scazuta timp de cateva zile postoperator, fiind interzise conducerea autovehiculelor pana la momentul revenirii complete a claritatii vederii. Simptomatologia datorata lipsei umiditatii normale a globului ocular este constatata in mod frecvent, insa aceasta are doar caracter temporar. Pacientii se pot trata prin administrarea de picaturi oftalmice cu rol de lubrifiere a globului ocular sau, in cazul persistentei acestei probleme, se poate apela la infundarea ductelor ce dreneaza in conditii normale globul ocular. Pentru corectarea miopiei nu se administreaza medicamente.

Tratamentul chirurgical

La momentul actual sunt disponibile multiple tehnici chirurgicale de corectare a formei corneene si de refocalizare a luminii direct la nivelul retinei. Totusi, interventiile chirurgicale nu pot corecta miopia patologica. Obiectivul interventiei chirurgicale corective este sa permita persoanelor afectate sa aiba o vedere clara fara a necesita purtarea de ochelari sau sa le ajute sa devine mai independente de folosirea acestora. Multi medici oftalmologi afirma ca acuitatea vizuala care functioneaza la jumatate fata de capacitatea normala sau mai bine in urma interventiei chirurgicale se poate considera un rezultat satisfacator, rezultat inregistrat la majoritatea pacientilor. Acestia pot conduce autovehicule fara purtarea de ochelari corectivi.

Directiile de tratament ale miopiei sunt stoparea cresterii patologice a globilor oculari, prevenirea eventualelor complicatii si corectarea refractiei ochilor miopi prin purtarea lentilelor de ochelari si a lentilelor de contact. Specialistii in domeniu apeleaza cu succes la metode de tratament ale miopiei precum scleroplastia, coagularea cu laser, colagenoplastia, cheratotomia, eximercheratectomia cu laser, cheratomileza cu laser sau introducerea intraoculara a unei lentile artificiale.

Interventia de scleroplastie este efectuata cu scopul stoparii cresterii ochiului. In cursul unei asemenea onterventii, se introduc fasii din materiale biologice la nivelul portiunii posterioare a globului ocular in mod asemanator aplicarii unui bandaj, care vor cuprinde globul ocular si nu ii vor permite sa se alungeasca. In timp, materialele vor forma vase de sange, iar ochiul va incepe sa primeasc o cantitate mai mare de sange si de substante nutritive. Actualmente se practica si interventia simplificata numita colagenoplastie, al carui avantaj este faptul ca materialul biologic introdus, in acest caz colagenul, se insera sub forma unei suspensii posterior globului ocular prin intermediul unei seringi. Colagenul are capacitatea de a stimula celulele speciale aflate in sclera oculara, care produc noi tesuturi ale sclerei ce impiedica alungirea acesteia sau cresterea in volum a globului ocular.

Interventia de scleroplastie se poate efectua si in regim ambulator, durata sa fiind de 5 pana la 15 minute. Interventia se poate efectua simultan la ambii ochi sau se poate asocia cu alte interventii efectuate la nivelul globului ocular.
Pentru a se preveni complicatiile cu care se asociaza miopia, in afara interventiei de scleroplastie, se poate efectua tratamentul cu laser.

Razele de laser au rolul de a suda retina la nivelul membranei vasculare in regiunile sale slabite si in jurul zonelor de ruptura ale acesteia. Aceasta reprezinta tehnica optima prevenirii producerii dezlipirii de retina.

La momentul actual exista trei tehnici chirurgicale principale dupa cum urmeaza:

• LASIK reprezinta o procedura chirurgicala care foloseste laserul pentru modificarea curburii corneei, inregistreaza o rata mare de succes, este asociata cu o incidenta scazuta de complicatii si este aplicata in caz de miopie cu grad de risc scazut sau moderat si pentru corectarea gradelor mai severe de miopie. Pacientii se refac repede, manifesta dureri mici, iar vederea revine la normal mai repedepe decat dupa procedura PRK. Interventia consta in practicarea unei incizii de mici dimensiuni la nivelul corneei si indepartarea unui mic fragment de tesut expus in urma efectuarii inciziei. Lasik sau keratectomia cu laser se poate recomanda pacientilor cu orice grad de miopie. Aceste interventii pot fi efectuate in urma calculelor efectuate electronic pentru fiecare persoana in parte. Keratotomia cu laser consta in formarea unui lambou corneean cu ajutorul unui instrument special, lambou care basculeaza ca un capac. Ulterior, se evapora corneea cu ajutorul laserului, ca apoi lamboul format sa se intoarca la loc. Dupa cateva ore postoperator, pacientul isi poate relua activitatile obisnuite. Keratectomia cu laser poate diminua forta de refractia a corneei tot prin evaporarea cu ajutorul laserului. Interventia de corectare a miopiei de la o dioptrie pana la 25 de dioptrii dureaza intre 1 si 1,5 minute.
• PRK sau keratectomia fotoreactiva cu laser consituie alt tip de interventie chirurgicala de corectie a miopiei utilizata in mod frecvent. La fel ca si in cazul tehnicii precedente, tehnica manifesta o mare rata de succes si o incidenta mai mica a dezvoltarii de complicatii in cazul miopiei cu un grad mic sau moderat si se poate folosi in locul keratomiei radiale pentru corectarea miopiei severe. Keratectomia fotoreactiva cu laser foloseste aplicarea unui fascicul de raze laser pe suprafata globului ocular cu scopul remodelarii corneei.
• RK sau keratotomia radiala reprezinta o metoda sigura si de succes pentru tratarea pacientilor afectati de miopie usoara ori moderata, mai exact cu mai putin de 3,00 dioptrii, insa folosirea sa a devenit mai rara, fiind inlocuita de LASIK si de keratectomia fotoreactiva cu laser. Tehnica este bazata pe practicarea unor incizii la nivelul corneei cu scopul modificarii unghiului pe care il formeaza peste pupila. Keratotomia este recomandata persoanelor ale caror miopie nu depaseste 6,0 dioptrii. Aceasta consta in efectuarea unor incizii de mici dimensiuni ce nu strabat corneea. Datorita acestor incizii si datorita presiunii intraoculare, corneea devine mai plana, iar puterea sa de refractie se diminueaza. Numarul di profunzimea inciziilor se colculeaza cu ajutorul unor programe electronice specializate in mod individual pentru fiecare persoana in concordanta cu gradul de miopie, cu varsta, cerintele sale profesionale si particularitatile structurale anatomica ale globului ocular. In cazul in care, in afara de miopie, pacientul sufera si de astigmatism, conditie care presupune o forma nu tocmai sferica a corneei si refractia in variate directii desfasurata in mod diferit, este posibila si tratarea celei de-a doua tulburari prin intermediul acestei interventii.

Avantajele acestor interventii constau in absenta oricaror dureri si in precizia mare a actiunii. Aceste interventii sunt numite necavitare deoarece pentru realizarea lor, bisturiul nu patrunde intraocular, insa in unele situatii precum cazul corectarii unei miopii cu dioptrii mai mari de 18,0, este necesara efectuare de interventii cavitare, spre exemplu prin amplasarea anterior cristalinului natural a unei lentile miniaturizate. Prin actiunea sa, lentila neutralizeaza refractia excesiva a ochiului afectat.

Obiectivul acestor interventii este sa diminueze refractia ochiului afectat. Pentru fiecare interventie exista atat indicatii, cat si contraindicatii, medicul alegand impreuna cu pacientii procedura optima pentru fiecare caz. In functie de tipul de interventie ales, operatiile de refractie se efectueaza in regim ambulator sau cu spitalizare timp de 1 sau 2 zile.

Implantul corneean foloseste un inel de implant care modifica forma corneei. Inelul este o piesa constituita din acril, implantata cu scopul aplatizarii corneei si a reducerii miopiei.

Lentilele implantate intraocular sunt folosite pentru corectarea miopiei severe, dovedindu-se in urma studiilor efectuate ca sunt sigure si eficiente pentru corectarea miopiei moderate sau severe. Lentilele sunt formate dintr-un plastic extrem de clar si pot inlocui lentilele naturale ale globului ocular.

Dintre cele trei tehnici chirurgicale de corectia a miopiei expuse anterior, keratotomia radiala este cea mai veche, insa keratectomia fotoreactiva cu laser si LASIK sunt mult mai frecvent utilizate. Studiile desfasurate de specialisti au conchis ca ultimele doua tehnici mentionate sunt la fel de precise ca si keratotomia radiala si implica un risc scazut de dezvoltare a efectelor secundare, complicatiilor sau al supracorectiei.

Medicul specialist poate recomanda tratamentul chirurgical in cazul in care ochelarii sau lentilele de contact nu sunt convenabile sau suportate de catre pacient.

Administrarea corecta a colirelor

In prima luna si jumatate postoperator, este necesara administrare de picaturi oftalmice antiinflamatoare in ochiul supus interventiei corective. Drept urmare, pacientii trebuie sa invete sa administreze corect colirele prescrise de medicul specialist. Inainte de administrarea picaturilor, pacientul trebuie sa incline capul putin spre spate si sa priveasca in sus. Administrarea colirului se va face in cantitate de 1 sau 2 picaturi, in asa fel incat sa se evite atingerea capatului pipetei de pielea pleoapelor sau de sprancene.

In cazul in care medicul a prescris si alte medicamente, acestea se administreaza dupa o perioada de 20 sau 30 de secunde de la administrarea colirului. Fiecare preparat se va administra cu o alta pipeta. In cazul in care folositi pipete este necesara fierberea acestora o data pe zi, timp de 15 sau 20 de minute. Sunt disponibile, de asemenea, pipete sterile ce pot fi achizitionate din farmacii, care sunt comod de folosit si va ajuta sa economisiti timp.

Recomandari postoperatorii

Pentru ca perioada de recuperare postoperatorie sa se deruleze rapid si fara instalarea complicatiilor, pacientii trebuie sa urmeze sfaturile specialistilor:

• pacientii trebuie sa evite sa doarma asezati pe partea corespondenta ochiului operat pentru primele trei pana la sapte zile postoperator.
• pacientii trebuie sa evite sa atinga ochii cu mainile sau sa apese pe suprafata acestora.
• pacientii trebuie sa evite pe cat posibil contactul ochilor cu apa si sapunul sau alte solutii de curatare a fetei.
• pacientii nu trebuie sa frecventeze bazine si bai publice timp de trei luni postoperator.
• pacientii nu trebuie sa poarte ochelari de soare.

Alte tratamente precum medicatia, dieta sau exercitiile de antrenare a globilor oculari nu sunt disponibile la momentul actual pentru tratarea miopiei.

• Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii
• Versiune tipar
• Versiune PDF