Termen cautat
Categorie

Scarlatina


Autor: camy

GENERALITATI:

Ce este scarlatina?


Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub vasta de 10 ani. Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale, enantem (angina streptococica, ciclu lingual) si exantemul caracteristic (eruptie tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara).
Este determinata de actiunea unei toxine eliberate de catre streptococii beta-hemolitici de grup A. Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit, de la bolnavii cu scarlatina, cu angina streptococica sau purtatorii sanatosi de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.


Epidemiologie


Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta-hemolitic de grup A, care se transmite pe cale respiratorie, direct: prin picaturile de saliva raspandite in atmosfera in timpul vorbirii, stranutului, rasului etc. sau indirect, prin obiecte contaminate si mai rar, pe cale digestiva.
Incubatia dureaza 2-7 zile si este fara simptome.
Invazia este scurta, durand 12-36 de ore. Boala incepe brusc, de obicei cu temperatura mare (38-4OC). Debutul febrei se insoteste de varsaturi la copiii mici si de frison la scolarii mari. Copiii mai mari se plang de dureri vii in gat, inghit greu, se simt rau, au dureri de cap si de burta, sunt agitati, cateodata delireaza.
Enantemul sau angina scarlatinoasa se caracterizeaza prin: fundul gatului este rosu "ca focul", amigdalele se maresc, se rosesc si uneori se acopera de depozite alburii de puroi, ca niste puncte albe; valul moale si omusorul sunt rosii, tumefiate. Limba este incarcata, cu marginile si varful rosu. Ganglionii din regiunea gatului sunt mariti si durerosi la pipait.
Perioada de stare (eruptiva) incepe cu eruptia sau exantemul scarlatinos care apare in mod obisnuit la 24-36 de ore de la inceputul bolii, mai intai in zonele cu piele mai subtire (plicile cotului, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, axile). Ea ramane mai accentuata in zonele unde a aparut mai intai.
Eruptia este rosie, intinsa pe suprafete mari; dispare la presiune; la pipait este aspra, ca pielea de gaina. In formele grave eruptia este hemoragica. La plicile coatelor, abdomenului, genunchilor apar niste dungi subtiri rosu-violacee, care nu dispar la presiune. Adesea eruptia apare si pe fata: cuprinde obrajii care devin rosii-aprinsi cu benzi rosii stacojii (aspect palmuit al fetei), in timp ce buzele, barbia si zona din jurul nasului raman palide. Eruptia se generalizeaza in 2 sau 3 zile, ramane la fel timp de 1-2 zile, apoi descreste in 2 zile. Dureaza in total 5-7 zile. Cateodata eruptia este usor pruriginoasa (produce mancarime), mai ales la inceput.
Evolutia enantemului-Asa cum s-a aratat mai sus, enantemul apare inaintea eruptiei si persista; amigdalele, pilierii, valul palatului, fata interna a buzelor raman rosii vii, cu depozite de puroi. Roseata care la inceput era numai pe varful si pe marginea limbii, cu fiecare zi se intinde spre centrul acesteia. Treptat limba se descuameaza de stratul gros, alburiu cu care era acoperita. Spre a 5-a zi, la sfarsitul eruptiei, limba este rosie inchis, presarata de papile, cu aspect "zmeuriu". Catre a 10-a zi, limba este lucioasa, lacuita; din a 12-a - a 15-a zi isi recapata aspectul normal. Febra oscileaza intre 39C si 41C in tot timpul perioadei eruptive si incepe sa scada spre a 5-a zi; mai rar ramane putin ridicata pana spre a 10-a zi. De obicei revine la normal in a 7-a zi.

Perioada de descuamare

Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica; mai intai pe fata si trunchi sub forma de Scuame mici, apoi pe talpi si picioare unde scuamele sunt mari, uneori ca niste lambouri.


Perioada de convalescenta

Dupa 7-14 zile de la debut, apare descuamarea furfuracee la nivelul fetei si lamelara sau in lambouri, la nivelul extremitatilor. Limba se reepitelizeaza, avand o culoare rosie-inchisa, lucioasa (limba lacuita sau limba de pisica). In scarlatina tratata precoce cu antibiotice, descuamarea este discreta.

Complicatii


In general este o boala autolimitanta, dar in unele cazuri, netratate, in evolutia bolii pot apare si complicatii. Acestea sunt reprezentate in timpul perioadei de stare de catre: artrita toxica, nefrita, cardita, encefalita. In convalescenta prin extindere la organele din jur pot apare complicatii septice de tipul: sinuzite, otite, mastoidite, adenite, flegmon amigdalian, flegmon al planseului bucal. Complicatiile care pot apare mai tarziu, dupa infectia scarlatinica, sunt: reumatismul articular acut si glomerulonefrita post-streptococica, insa au devenit rare astazi.

DIAGNOSTIC:

Diagnosticul este suspicionat cand apare eruptia cutanata caracteristica, de tip maculo-papulos, in prezenta febrei si anginei.
Investigatiile care ajuta la confirmarea suspiciunii de scarlatina sunt:

  • teste de laborator pentru evidentierea sindromului biologic inflamator: leucocitoza cu neutrofilie, eozinofilie, VSH accelerat, fibrinogenemie crescuta.
  • teste bacteriologice: evidentierea, prin culturi de la poarta de intrare, a streptococului beta hemolitic (neobligatorie pentru acceptarea diagnosticului); exudatul faringian se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului (cu ajutorul unui tampon steril se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva); la purtatorii sanatosi se recolteaza exudat nazo-faringian si nazal; dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, se vor transporta in maximun doua ore la laborator
  • teste serologice: reactia ASLO deceleaza anticorpii anti streptolizina-O.

Titrul ASLO creste in urmatoarele conditii:

  • in convalescenta dupa scarlatina creste peste 200u/ml (titrurile normale ASLO sunt cuprinse intre 166-200 u/ml (metoda clasica); mentinerea crescuta a titrului ASLO exprima evolutia catre sindrom poststreptococic sau catre complicatii tardive
  • infectie streptococica in antecedentele recente ale pacientului, cand se inregistreaza o crestere in dinamica a titrului; dupa o angina streptococica, titrul ASLO creste in 2-3 saptamani, atinge nivelul maxim la 5 saptamani si scade apoi lent, pana la 6-12 luni (in cazul in care boala se vindeca)
  • instalarea sau agravarea unei complicatii poststreptococice (cu exceptia coreei, cand ASLO este normal)
  • eficienta tratamentului: antibioterapia instituita precoce face ca titrul ASLO sa creasca mai putin, iar corticoterapia determina revenirea mai rapida la valori normale; in infectiile streptococice netratate titrurile ating valori maximale (pana la 2500 u/ml)
  • starea de purtator sanatos de streptococ beta-hemolitic.

Valori fals pozitive se pot inregistra in hiperlipemii, hipergamaglobulinemii (mielom multiplu).

TRATAMENT:

Terapia este conceputa sa trateze infectia cu antibiotice (de obicei penicilina). Scarlatina de regula nu este o boala grava daca este tratata prompt. Ameliorarea apare de obicei in termen de 24 de ore de la inceperea tratamentului. Foarte rar bacteria se imprastie in alte parti ale corpului. Daca se intampla acest lucru, rezultatul poate fi : infectii ale urechii, sinuzita, glomerulonefrita sau febra scade si starea generala se amelioreaza se va largi si regimul alimentar, dandu-i-se in plus derivate de lapte, carne rasol, orice fainoase. Dupa cateva zile de afebrilitate si daca urina este normala, se va da un regim alimentar normal. Nu se recomanda regimul fara sare in forma comuna de boala. Introducerea antibioticelor (penicilina) a schimbat esential evolutia bolii care este mai scurta si complicatiile au devenit exceptionale.