Termen cautat
Categorie

Sindrom dureros patelofemural sau “genunchiul alergatorului”


Autor: Doina Voicu

GENERALITATI:

Ce este sindromul dureros patelofemural?

Sindromul dureros patelofemural este o afectiune a genunchiului, caracterizata de degenerarea cartilajului situat sub rotula. Este cunoscut sub denumirea de "genunchiul alergatorului" din cauza faptului ca poate fi cauzat de uzarea severa a cartilajului articular si lezarea acestuia, intalnita de obicei la persoanele care desfasoara anumite activitati fizice.

Este mai frecvent la adolescenti si atleti, dar apare si la femeile tinere sau la persoanele in varsta. La pacientii cu sindrom dureros patelofemural rotula se frictioneaza de partile interioare sau exterioare ale femurului si nu de partea din mijloc a acestuia. Din aceasta cauza survine durerea, resimtita atat atunci cand persoana este activa, dar si cand se afla in repaus.

Care sunt cauzele?

Cauzele care determina aparitia sindromului dureros patelofemural in adolescenta includ uzura excesiva a cartilajului situat sub rotula, alaturi de traumatizarea sau fortarea genunchiului. Alte cauze ale aparitiei bolii constau in greutate corporala excesiva sau nealinierea corecta a formatiunilor care alcatuiesc articulatia genunchiului. Muschii rigizi pot determina deplasarea rotulei si frictionarea acesteia de femur, ceea ce duce la aparitia afectiunii.

Care sunt simptomele?

Principalul simptom resimtit de persoanele care sufera de sindrom dureros patelofemural consta in durere la nivelul genunchiului, care apare cu precadere atunci cand genunchiul este indoit sau cand se urca scari si se efectueaza sarituri. Durerea este resimtita in regiunea anterioara a genunchiului, in jurul rotilei, dar si sub aceasta.

Atunci cand pacientul se afla in repaus pentru o perioada mai lunga de timp sau face genuflexiuni, durerea se poate agrava. In unele situatii, genunchiul se poate indoi spontan si poate fi dificila sustinerea greutatii corpului. De asemenea, unii pacientii pot avea senzatia de instabilitate pe perioada mersului.

DIAGNOSTIC:

Sindromul dureros patelofemural se poate diagnostica prin efectuarea unei anamneze si a unui examen fizic detaliat. Pentru a se putea depista anumite leziuni ale genunchiului si pentru observarea tesuturilor articulatiei, se poate efectua o radiografie sau o rezonanta magnetica nucleara. In acest fel se pot depista leziuni ale structurilor articulare sau ale tesuturilor care au legatura cu acestea.

TRATAMENT:

Pentru a se ameliora sindromul dureros patelofemural, se recomanda evitarea activitatilor fizice care pot declansa aparitia simptomelor. Activitatile ce trebuie evitate includ:

  • adoptarea unei pozitii ingenunchiate pe o perioada indelungata de timp
  • exercitiile fizice cu genunchii flexati, precum extensia picioarelor la 90, genuflexiuni sau mersul pe vine
  • intinderea completa a picioarelor atunci cand se foloseste o bicicleta medicinala.

Tratamentele care se pot administra cuprind tratamentul oral cu antiinflamatoare nesteroidine, precum naproxen sau ibuprofen, care au rolul de a ameliora durererea si a reduce rigiditatea articulara. Sunt de ajutor compresele cu gheata, repausul articular si efectuarea unor exercitii fizice terapeutice, precum sunt cele destinate fortificarii muschiului cvadriceps.

Se mai pot efectua exercitii de stretching, care au rolul de a fortifica muschii posteriori ai coapselor sau se pot administra suplimente pe baza de glucozamina sau condroitina. In cazurile severe de sindrom dureros patelofemural sunt recomandate diferite tipuri de proceduri medicale.