Termen cautat
Categorie

Sindromul Cushing


GENERALITATI:

Sindromul Cushing apare atunci cand exista un exces de cortizol, care este un hormon produs de glandele suprarenale. Cortizolul exercita numeroase functii importante pentru organism si este necesar pentru viata. Dar, excesul acestui hormon are efecte negative asupra organismului. Pornind de la structura si actiunile cortizolului, care se mai numeste si hidrocortizon, acesta intra in clasificarea steroizilor glucocorticoizi.

In mod normal, productia de cortizol a glandelor suprarenale este controlata cu atentie de catre hipotalamus si de catre glanda pituitara (hipofiza). Sindromul Cushing poate sa apara din mai multe cauze care afecteaza acest sistem de control al productiei cortizolului. Sindromul Cushing afecteaza aproximativ de 3 ori mai mult sexul feminin decat pe cel masculin.

Intrucat sindromul Cushing este potential fatal daca nu este tratat, persoanele cu aceasta afectiune trebuie sa se prezinte in mod regulat la medic si sa urmeze indeaproape planul de tratament.

Cauzele sindromului Cushing

Cauzele sindromului Cushing sunt impartite in mai multe categorii:

  • Glanda pituitara (care este localizata la baza creierului) elibereaza prea mult hormon numit ACTH.
  • Glandele suprarenale , care sunt localizate la polul superior al rinichilor, produc prea mult cortizol.
  • Sindromul Cushing poate sa apara si la persoanele care iau ca tratament doze mari de glucocorticoizi (de exemplu, prednison) pentru boli ca astmul sau poliartrita reumatoida.

Nivele normale sau mari de ACTH (corticotropina) in sange: pana la 70% dintre persoanele cu sindrom Cushing au tumori hipofizare benigne (numite adenoame) care produc cantitati excesive de ACTH, hormonul care stimuleaza glandele suprarenale sa produca cortizol. Aceasta afectiune poarta numele de boala Cushing, care nu ar trebui confundata cu sindromul Cushing. Majoritatea acestor tumori sunt foarte mici, si pot fi dificil de identificat.

Alte cauze pentru nivelul crescut de ACTH pot fi tumorile non-pituitare care produc ACTH. Aceasta forma de sindrom Cushing este numita sindromul de ACTH ectopic. Majoritatea acestor tumori sunt localizate la nivelul plamanilor sau in alta parte la nivel toracic.

Nivele sanguine scazute de ACTH : majoritatea persoanelor cu sindrom Cushing care au nivele sanguine normale sau scazute de ACTH utilizeaza medicamente care contin glucocorticoizi ca prednisonul, care mimeaza efectul cortizolului. Glucocorticoizii au efecte antiinflamatorii puternice si sunt utilizate pentru a trata afectiunile autoimune, ca artrita reumatoida, si pentru a preveni rejetul de grefa postransplant. Majoritatea formelor de glucocorticoizi, inclusiv formele inhalatorii sau cele topice (locale), pot determina aparitia sindromului Cushing.

Cauzele mai putin frecvente de sindrom Cushing care apare in conditiile unor nivele reduse de ACTH sunt reprezentate de tumori benigne sau maligne (canceroase) ale glandelor suprarenale, care produc cortizol in exces. Hiperplazia (cresterea excesiva) nodulara a glandelor suprarenale este o cauza si mai rara a excesului de cortizol.

Simptomele sindromului Cushing

Simptomele sindromului Cushing sunt determinate de excesul de cortisol. Majoritatea pacientilor prezinta cel putin cateva dintre aceste simptome, iar simptomele se agraveaza in mod tipic cu trecerea timpului. Oricum, simptomele fiecarei persoane depind de cativa factori, cum ar fi:

  • Gradul si durata excesului de cortizol.
  • Nivelul altor hormoni suprarenalieni.
  • Cauza sindromului Cushing.
  • La pacientii cu adenoame suprarenaliene (tumori benigne), simptomele pot fi foarte subtile.

Cresterea in greutate: cresterea progresiva in greutate este cel mai frecvent simptom al sindromului Cushing. Aceasta crestere in greutate afecteaza de obicei fata, gatul, trunchiul si abdomenul, mai mult decat membrele, care de cele mai multe ori sunt subtiri. Pesoanele cu sindrom Cushing vor avea cel mai adesea o fata rotunda (“in luna plina”) si un depozit de grasime la nivel cervical posterior, la baza gatului (“ceafa de bizon”).

Modificari tegumentare: in sindromul Cushing, pielea tinde sa devina subtire, fragila, si mai susceptibila la leziuni si infectii. Ranile se vindeca mai greu. In zonele in care apare depozit de grasime pot sa apara striuri rosiatice, de intindere a tesuturilor.

Menstruatii neregulate: femeile cu sindrom Cushing pot prezenta o varietate de probleme menstruale, cel mai frecvent menstruatii neregulate sau absenta acestora. Aceste femei au deseori probleme in a ramane insarcinate.

Simptome ale excesului de androgeni: femeile cu sindrom Cushing pot avea semne de exces al hormonilor masculin (androgeni), cum ar fi hirsutismul (cresterea in exces a pilozitatii corporale, in special in zonele de distributie specifice de la barbat), piele uleioasa si acnee.

Scaderea masei musculare si slabiciune musculara: sindromul Cushing care evolueaza de mult timp determina slabiciunea si scaderea masei musculare de la nivelul membrelor superioare  si de la nivelul picioarelor. Unele persoane observa ca poate deveni mai dificil sa se ridice de pe scaun sau sa urce scarile din cauza slabiciunii musculare.

Scaderea masei osoase: sindromul Cushing poate sa duca scaderea densitatii oasoase (osteoporoza), care poate sa duca la aparitia fracturilor costale, de oase lungi sau vertebrale.

Intoleranta la glucoza: excesul de cortizol poate sa determine o crestere a nivelului glicemiei. Persoanele cu sindrom Cushing pot dezvolta intoleranta la glucoza, care este o stare prediabetica ce poate progresa catre diabet zaharat.

Cresterea tensiunii arteriale si boli cardiovasculare: excesul de cortizol creste tensiunea arteriala, si afecteaza prin urmare inima si sistemul vascular.

Simptome psihologice: mai mult de jumatate dintre pacientii cu sindrom Cushing au simptome psihologice, care variaza de la pierderea controlului emotional, iritabilitate si depresie , pana la atacuri de panica si paranoia. Este frecventa si insomnia.

Infectiile: cortizolul suprima sistemul imunitar, iar pacientii cu sindrom Cushing pot face infectii mai frecvent.

Cheagurile de sange: pacientii cu sindrom Cushing tind sa faca cheaguri de sange mult mai usor. Un cheag de sange care se localizeaza intr-o vena de la nivelul piciorului duce la formarea trombozei venoase profunde. Daca acest cheag se fragmenteaza, poate migra catre plamani, ducand la aparitia emboliei pulmonare. Embolia pulmonara este o afectiune serioasa si amenintatoare de viata. Pacientii cu sindrom Cushing sunt de asemenea mai predispusi la a face accident vascular cerebral din cauza unui cheag de sange.

DIAGNOSTIC:

Pacientii cu simptome ale sindromului Cushing vor fi supusi realizarii unui istoric medical, unei examinari fizice si  unor teste de laborator.

Analizele de laborator sunt necesare pentru a masura nivelul cortizolului. Pacientii cu sindrom Cushing au in mod tipic nivele mari de cortizol in sange.

Analizele de laborator  care se efectueaza pot fi:

  • Masurarea cortizolului in urina de pe 24 de ore.
  • Testarea din sange sau saliva pentru cresterea si scaderea normala zilnica a nivelului de cortizol (acest test poate necesita recoltarea nocturna de sange sau saliva)
  • Testul cu dexametazona in doza mica. Doza mica de dexametazona suprima productia de cortizol la persoanele sanatoase, dar nu si la cele cu sindrom Cushing.

Determinarea cauzei sindromului Cushing

O data ce s-a stabilit diagnosticul de sindrom Cushing, se vor efectua alte analize pentru a determina cauza productiei excesive de cortizol. Tipul si numarul analizelor recomandate depind de rezultatele testelor preliminarii.

Analizele initiale de sange: analizele de sange pot determina nivelele relative de cortizol si ACTH. Deoarece acesti hormoni sunt secretati episodic, masurarea poate fi efectuata in 2 sau 3 zile separate. Nivelele relative de cortizol si ACTH pota ajuta la diferentierea intre cauzele variate  ale sindromului Cushing.

Daca nivelele de ACTH sunt mici, se vor efectua teste imagistice pentru glandele suprarenale, in care se cauta prezenta unor tumori. Daca nivelele de ACTH sunt normale sau crescute, se pot realiza urmatoarele analize:

  • Recoltarea unei probe de  sange din sinusul pietros: sangele de la nivelul glandei pituitare este drenat la nivelul unor spatii vasculare de la nivel cerebral numite sinusuri. Recoltarea unei probe de sange de la nivelul acestor sinusuri poate sa arate nivele inalte de ACTH. Aceasta procedura se realizeaza prin inserarea unui cateter intr-o vena de la nivel inghinal, cu avansarea cateterului pana la vasele de sange care ajung la glanda pituitara. Procedura se realizeaza sub anestezie usoara.

Nivelele de ACTH din sangele de la nivelul sinusurilor pietroase sunt masurate si comparate cu nivelele de ACTH de la nivelul unei vene aflate la distanta de glanda pituitara. Daca nivelele de ACTH sunt mai mari in sinusurile pietroase decat in cealalta vena, cel mai probabil este vorba de un adenom pituitar. Nivelele asemanatoare de ACTH intre cele 2 localizari sugereaza secretie de ACTH de catre o tumora non-pituitara.

  • Testul de supresie cu doza mare de dexametazona: dozele mari de dexametazona suprima de obicei productia de ACTH de catre adenoamele pituitare (tumori benigne). Ca rezultat, nivelul cortizolului din sange si urinar ar trebui sa scada. Daca excesul de ACTH este produs de o tumora non-pituitara, cel mai probabil productia de cortisol nu va fi suprimata.
  • Testul hormonului de eliberare a corticotropinei (CRH): in cadrul acestui test, unei persoane i se administreaza pe cale venoasa o doza de hormon de eliberare a corticotropinei . La o persoana cu tumora pituitara, acesta ar trebui sa stimuleze tumora sa secrete ACTH, prin urmare atat nivelul ACTH, cat si cortizolul din sange vor creste. In schimb, la o persoana cu sindrom de secretie ectopica a ACTH, nu exista raspuns la administrarea hormonului de eliberarea a corticotropinei.
  • Testele imagistice: CT-ul sau RMN-ul la nivelul glandelor suprarenale, glandei pituitare, plamanilor si abdomenului pot sa identifice tumorile care produc hormoni.
  • Scintigrafia: scintigrafia implica injectarea unei substante radioactive, urmata de o examinare imagistica. Acest test este util pentru localizarea tumorilor care determina sindrom de ACTH ectopic.

TRATAMENT:

Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza acestuia. Tratamentul poate sa inlature majoritatea simptomelor sindromului Cushing, desi acesta trebuie realizat cu atentie pentru a minimiza posibilitatea aparitiei unui deficit hormonal permanent si a efectelor secundare la tratament.

Sindromul Cushing cauzat de medicamente

Atunci cand sindromul Cushing este cauzat de glucocorticoizii care sunt administrati pentru a trata o alta afectiune, intreruperea tratamentului cu glucocorticoizi va inlatura simptomele. Oricum , in majoritatea cazurilor, organismul se adapteaza la prezenta glucocorticoizilor, de aceea tratamentul trebuie interupt treptat, pentru a permite glandelor hipofizara si suprarenale sa isi reia functia normala.

Unele afectiuni necesita tratament prelungit cu glucocorticoizi. In aceasta situatie, este necesar un plan alternativ pentru a trata semnele si simptomele sindromului Cushing.

Sindromul Cushing cauzat de patologia tumorala

Atunci cand sindromul Cushing este determinat de o tumora care produce ACTH, localizata la nivelul glandei pituitare (boala Cushing), tratametul poate include: chirurgia, radioterapia, sau medicamente care sa scada nivelele de cortizol.

Tratamentul chirurgical: extirparea chirurgicala a unui adenoma pituitar mic, bine delimitat, se numeste adenomectomie transsfenoidala. Glanda pituitara este localizata la baza creierului. Aceasta zona poate fi acesata cu ajutorul unor intrumente speciale, prin realizarea unei incizii care este extinsa la nivelul sinusului sfenoidal, permitand chirurgului sa vada si sa inlature adenomul cu ajutorul unui endoscop (un tub subtire, prevazut cu o camera video). Acest tip de interventie chirurgicala trateaza permanent sindromul Cushing la 60-70 % dintre pacienti.

Uneori, nu poate fi identificata tumora. In aceste cazuri, poate fi extirpate jumatate din glanda pituitara (hemihipofizectomie) sau 85-90% din glanda pituitara (hipofizectomie subtotala), pentru a fi siguri ca tumora a fost inlaturata.

Indepartarea chirurgicala a jumatate sau mai mult din glanda pituitara poate reduce functia acesteia si interfera cu ovulatia (la femei) sau cu productia spermei (la barbati). Adesea, este necesar tratamentul de substitutie hormonala pe tot parcursul vietii,  dupa interventia chirurgicala.

Tratamentul medicamentos: atunci cand interventia chirurgicala nu poate restaura productia normala de cortizol, pot fi utilizate unele medicamente pentru a controla productia de cortizol. Cabergolina , un medicament care este utilizat de obicei pentru a trata tumorile hipofizare secretante de prolactina, poate normaliza productia de ACTH si de cortizol la aproximativ 30% dintre pacienti. Asemanator, pasireotida poate normaliza ACTH-ul si cortizolul la 20-25% dintre pacientii cu boala Cushing.

Mifepristona este un medicament aprobat in Statele Unite pentru a scadea efectele excesului de cortisol asupra glucozei, iar rolul sau in tratamentul pe termen lung al bolii Cushing este necunoscut. Alte medicamente care blocheaza productia de cortisol, cum ar fi ketoconazolul, metirapona sau mitotanul, pot de asemenea sa fie utilizate pentru a reduce nivelele inalte de cortisol, in timp ce se asteapta un alt tratament definitiv.

Radioterapia: poate fi un tratament util atunci cand tumorile pituitare nu pot fi extirpate complet prin interventia chirurgicala. Radioterapia tumorilor pituitare reduce nivelul cortizolului la aproximativ 50% dintre adulti si la majoritatea copiilor cu boala Cushing. Deoarece instalarea  efectului de scadere a cortizolului necesita timp (3 pana la 24 de luni), in aceasta perioada pot fi administrate medicamente care scad productia de cortizol de la nivelul glandelor suprarenale. Medicamentele folosite pot fi ketoconazolul si metirapona.

Suprarenalectomia: extragerea chirurgicala a glandelor suprarenale (suprarenalectomie) este o masura definitiva care poate fi recomandata in cazul in care alte tratamente nu sunt eficiente. Suprarenalectomia stopeaza productia excesiva de cortisol, dar necesita inceperea unui tratament hormonal de substitutie cu glucocorticoizi si mineralocorticoizi pentru tot restul vietii .

Sindromul de ACTH ectopic

La unii pacienti cu tumori non-pituitare producatoare de ACTH,  extragerea chirurgicala a tumorii elimina simptomele sindromului Cushing. Aceste tumori sunt localizate cel mai frecvent la nivelul plamanilor. Atunci cand extirparea chirurgicala completa nu este posibila, pentru a scadea nivelul cortizolului pot fi necesare tratamentul cu medicamente care scad productia suprarenaliana de cortisol (ketoconazole sau metirapona) sau extragerea chirurgicala a glandelor suprarenaliene (suprarenalectomie).

Tumorile glandelor suprarenaliene

Tumorile suprarenaliene sunt tratate de obicei prin extragere chirurgicala a glandei suprarenaliene afectate, lasand integra cealalta glanda suprarenala pentru productia de cortizol. Daca tumora este un adenom (o tumora benigna), interventia chirurgicala trateaza intotdeauna sindromul Cushing asociat.

Daca tumora este un carcinoma (o tumora canceroasa), interventia chirurgicala este singura metoda de vindecare a cancerului. Pentru a scadea nivelul de cortizol, sunt necesare de obicei radioterapia, chimioterapia si tratamentul cu mitotan (un medicament care este toxic pentru celulele producatoare de cortizol). Dupa aceste tratamente, substitutia hormonala zilnica este necesara de obicei.

Hiperplazia nodulara suprarenaliana

Tratamentul hiperplaziei nodulare suprerenaliene necesita de obicei extragerea chirurgicala a ambelor glande suprarenala. Inainte de interventie, nivelul de cortizol poate fi scazut prin administrarea de medicamente care inhiba enzimele suprarenaliene (ketoconazol sau metirapona). Dupa interventie, de obicei este necesar tratamentul de substitutie hormonala suprarenaliana.

Sindromul Cushing in timpul sarcinii

Sindromul Cushing este rar pe parcursul sarcinii. Productia in exces de cortisol este cauzata de obicei de catre o tumora suprarenaliana, cel mai frecvent un adenom (o tumora benigna), desi unii pacienti au o tumora pituitara (boala Cushing).

Desi majoritatea excesului de cortisol nu traverseaza placenta si nu afecteaza fatul, sindromul Cushing netratat confera un risc pentru femeile insarcinate deoarece poate duce la complicatii materne, cum ar fi cresterea tensiunii arteriale si diabet gestational, si este asociat cu avortul si nasterea prematura.

Atunci cand sindromul Cushing este determinat de o tumora suprarenaliana sau o tumora pituitara benigna (boala Cushing), indepartarea chirurgicala a glandei suprarenale sau pituitare poate reduce nivelul anormal de cortizol, fara sa afecteze sarcina.

Eficienta tratamentului sindromului Cushing

Daca tratamentul inlatura sursa excesului de cortisol, majoritatea simptomelor sindromului Cushing dispar in 2-12 luni. Osteoporoza incepe sa se amelioreze in 6 luni. Pot persista o tensiune arteriala crescuta si intoleranta la glucoza. Dupa tratamentul eficient, copiii cu sindrom Cushing isi vor redobandi majoritatea densitatii osoase pierdute.

Comentarii

necesita CT torace,abdomen pt a fi evidentiata o tumora a suprarenalelor?? sau IRM? precizez ca am 22 ani. am facut un RMN cranian care e in parametrii normali,sa turceasca nemodif, echo tiroida cu nodul 7mm si TSH 1.4

La multi ani !

Am avut sindrom Cushing , asociat cu HTA oscilanta , diabet zaharat de tip 2 , obezitate si toate celelalte simptome caracteristici .Deoarece am fost diagnosticata tarziu ( aveam in jurul fiecarei suprarenale cate o tumora de 4 cm ) ,a trebuit sa le elimin pe amandoua .Dupa prima suprarenalectomie ( stanga ) , de la 80 kg am ajuns in 30 de zile la 56 kg ( am 1,6 m ) , HTA a disparut , la fel diabetul ;starea de spirit era buna ( aveam si o depresie majora ). Dupa cea de a 2 -a operatie , HTA a revenit (fac din nou tratament cu Betaloc Zok , Enap , Nifedipin , Tertensiv ) diabetul nu a mai revenit dar am din nou 75 kg , depresia s-a agravat ( plang tot timpul ( pentru ea nu mai iau nimic pentru ca am facut steatoza hepatica si am dureri ( acum iau silimarina si liv 52 si e mai bine ) . Fac tratament de substitutie cu Prednison - 1,5 tb  si astonin H - 1 tb pe zi .

As dori daca se poate sa-mi spuneti parerea dvs. asupra tratamentului ; sunt tot timpul obosita , ma epuizeaza orice efort cat de mic , plang din orice ,am dureri mari de spate daca stau mai mult de 10 min. in picioare si nu pot slabi ( fac zilnic 30 min . gimnastica de dificultate medie - cu mari chinuri ) , mananc rational...Daca puteti , ajutati-ma cu un sfat - medicii carora m-am adresat ridica din umeri - macar sa-mi spuna daca sunt pe moarte si atunci nu ma mai zbat atata  .( la analize  TSH-ul a iesit 1,25 )

Va multumesc pentru raspunsul pe care - l astept prin email .

Teodora Perian ( am uitat varsta : 60 ani )

Buna. Ma numesc Raluca Oana Barzoi, am 34 ani.

Am o problema de sanatate cu care ma lupt de pe la varsta de18 ani si nu reusesc sa o controlez. Debutul problemei a fost in adolescenta prin acnee, seboree, transpiratie abundenta, migrene.

La 1 luna dupa admiterea la facultate am instalat o hepatita? (acum gandindu-ma in contextul problemelor cred ca nu a fost asta, sau nu numai asta - debut printr-o infectie amigdaliana puternica, greata, varsaturi, probe hepatice care s-au normalizat foarte greu – cateva luni si valori crescute ale gicemiei - 170mg/dl la care nimeni nu a dat importanta).
dupa acest episod au inceput problemele serioase: am inceput sa iau in greutate 10kg intr-un an, a inceput sa-mi cada parul foarte serios, mi s-au atrofiat sanii, transpiratii axilare, tulburari ale somnului, depresie.

Nu prea intelegeam ce se intampla pana cand am intrat in amenoree si ginecologul mi-a zis ca am ovare polichistice si trebuie sa iau diane (aspectul ovarelor nu era polichistic si mi-a aparut si mastoza fibrochistica). zis si facut. m-am apucat de diane. am scazut in greutate, parul nu mai cadea asa mult, s-a reglat menstruatia, transpiratiile s-au mai ameliorat. dar migrenele erau din ce in ce mai cumplite si nu mai rezistam. A fost mai bine si cu acneea dar seboreea persista.

Mi-au schimbat pe alt anticonceptional + cyproteron acetat (inhibitor testosteronic). am rezistat o perioada dar la un moment dat migrenele m-au terminat. In perioada asta cand recoltam testosteronul era peste limita (max 2,4ng/dl).

A urmat apoi tratament cu metformin 850 mgx3/zi dar dupa 1 luna de tratament simptomele au aparut si se tot agravau (parul se subtiaza cumplit, cu alopecie frontala si in vertex, trebuie spalat zilnic si tot nu arata a par normal, a inceput sa mi se modifice conformatia corporala cu marirea diametrului biacromial si a circumferintei abdominale, scaderea rezistentei la infectii - tot timpul faceam cate o infectie care nu mai trecea, depresia, nervozitatea pe care trebuia sa le controlez cu antidepresive, dureri de cap frecvente si de nesuportat, o paloare cianotic- teroasa, intoleranta la frig, dar si o stare de obnubilare, de buimaceala cu incetosarea vederii si in general o stare de rau fizic si psihic, de oboseala si epuizare continua). nu am gasit intelegere si ajutor la endorinologii de la noi asa ca a trebuit sa ma descurc singura.

Mentionez ca sunt si cu infertilitate pentru care am exclus toate celelalte cauze. Am incercat multe medicamente (anticonceptionale, inhibitori de receptori sau inhibitori selectivi de testosteron) pana cand am citit undeva ca cimetidina scade testosteronul. l-am incercat si pe asta si am constatat ca simptomatologia se amelioreaza. nimeni nu vrea sa inteleaga ca acest medicament ma poate ajuta dar cred ca in ultimul an am descoperit explicatia (inhiba citocromul p450).

Acum un an mama mea care are 55 ani si care in ultimii ani avea si ea un status androgenic (pilozitate accentuata, obezitate tonculara care se accentua in ultimul timp, transpiratii abundente, infectii frecvente) a prezentat timp de cateva luni infectii consecutive trenante care se complicau (pielonefite, infectii amigdaliene, otite medii supurate)  pentru care a urmat diverse tratamente + dexametazona 10 zile. dupa acest tratament s-a declansat o stare de rau generala pe care nu o putea explica, cu HTA, tahicardie, hipergicemie, hipercolesterolemie, anxietate, parestezii membre, vertij, transpiratii excesive. cardiologul a consulta-o si i-a recomandat betablocant, statine, anxiolitice. starea era oricum alterata. in momentul in care mi-a spus ca i se incetoseaza vederea mi-am dat seama ca e debutul aceleiasi probleme. am internat-o la endocrine unde testosteronul si cortizolul au iesit la valori de 2,5 ori peste normal. mi-au dat explicatii cu menopauza, cu laboratorul ca sigur nu lucreaza bine...fara o concluzie. in disperare a incercat sa ia si ea cimetidina si lucrurile au inceput sa intre in normal. de un an nu a mai facut nici o infectie, s-au normalizat glicemia si colesterolul, pulsul si TA, transpiratiile, conformatia corporala s-a normalizat.

Cautand explicatia efectelor am ajuns la concluzia ca inhiba citocromul P 450 care intervine in steroidogeneza.  Acum in ce privesc analizele mele:
vsh, probe hepatice, renale normale, hemoleucograma - intotdeauna am avut leucocitele la limita maxima(in jur de 900-9500/ ul) iar trombocitele la limita minima, hipergamaglobulinemie
testosteron peste limita, cortizol usor peste limita maxima. in rest toate celelalte in limita normala (TSH, T3,T4, ACTH, DHEA-S, PROLACTINA, PROGESTERON, SHBG)
ex IRM cerebral normal
ex CT abdominal- aspect normal al suprarenalelor cu dimensiuni la limita maxima (si la mine si la mama)
ex IRM pelvin - uter bicorn; fibroame uterine cu urmatoarele localizari :
subseros la stanga liniei mediene cu diametru de 2,6x1,9 cm; subseros la dreapta liniei mediene cu diametru de 1,5x1,5 cm,;intramural posterior paramedian drept cu diametru de 0,8x1,2 cm; pe topografia trompei drept, sub ovarul drept si preponderent posterior se evidentiaza o formatiune extensiva cu diametru de 4,9x2,4x3,6 cm, cu semnal similar fibroamelor uterine cu contact uterin dar si cu ansa de intestin subtire; formatiunea este bine delimitata, isi creste intensitatea semnalului dupa administrarea  substantei de contrast paramagnetice si are inel hipercaptant (fibrom de ligament larg? fibrom de trompa uterina dreapta? fibrom uterin pediculat?; ovar drept normal, ovar stang chist de 2cm, fara adenopatii pelvine. ex IRM a fost citit de prof Negru pe 1iulie 2010.

Aceste fibroame au aparut dupa 2,5ani de tratament cu flutamid (inhibitor de testosteron) in urma caruia s-au ameliorat seboreea, acneea, transpiratiile dar starea de obnubilare nu prea si aveam un aspect tumefiant, impastat, buhait + migrenele frecvente.

De atunci am renuntat la flutamid si am revenit la cimetidina. ca stare generala e mai bine, am mai scazut in greutate dar seboreea si acneea sunt destul de puternice, migrenele apar si ele cu o frecv de 1-2x/sapt si in special in cursul noptii iar parul e mai deteriorat decat cu flutamid.

Acum cred ca totul porneste de la suprarenale. As vrea sa pot ajunge intr-o clinica unde sa pot ajunge la un diagnostic corect si macar sa pot sti daca este vreo sansa de tratament. Va cer disperata ajutor!

Mii de multumiri.

Vergeturile apar in mare parte din cauza factorilor hormonali ( in special hormonii sexuali feminini). O alta cauza este reprezentata de densitate mai mica de tesut conjunctiv in piele(datorat deshidratarii, proastei alimentatii, lipsa unor nutrienti esentiali) si o hipersecretie a glandelor corticosuprarenale, ce produc hormoni de stres, in special glucocorticoizi. Deshidratarea poate fi o cauza a aparitiei vergeturilor. Multa sanatate!

  Aduc in discutie un subiect deja comun poate: vergeturile. Am 21 de ani si o mare suprafata a pielii de pe corp este acoperita de vergeturi albe, in clasicele zone(sani, fese, coapse si pulpele picioarelor). Mentionez ca nu am fost niciodata insarcinata, am o inaltime de 1.73 si o greutate actuala de 60 de kg. Nu am avut schimbari bruste de greutate.In ultimii ani greutatea mea a inregistrat valori intre 57 si 63 de kg. 
Nu inteleg care este cauza aparitiei acestor vergeturi. Nu cred ca poate fi vorba de mostenire genetica, intrucat mama mea are mult mai putine vergeturi decat mine si doar in zona abdomenului si a sanilor, dar le pun pe seama faptului ca a trecut prin 3 sarcini.Iar perioada adolescentei in care corpul crestea a trecut.

Intrebarea mea este aceasta: pot exista dezechilibre interne care sa cauzeze aparitia vergeturilor? Care sunt acestea si incotro ar trebui sa ma indrept pentru analize in acest sens?Documentandu-ma, am gasit vergeturile legate de sindromul cushing, dar nu ma identific cu majoritatea simptomelor legate de acest sindrom. Nu sunt supraponderala, nu am pilozitate excesiva, dereglari ale menstratiei, gusa sau ceafa proeminenta.

Si 2: Poate fi numai insuficienta lichidelor cauza atator vergeturi?

As fi foarte recunoscatoare ati putea sa ma ajutati cu un raspuns.

Aduc in discutie un subiect deja comun poate: vergeturile. Am 21 de ani si o mare suprafata a pielii de pe corp este acoperita de vergeturi de un alb sidefat, in clasicele zone(sani, fese, coapse si pulpele picioarelor). Mentionez ca nu am fost niciodata insarcinata, am o inaltime de 1.73 si o greutate actuala de 60 de kg. Nu am avut schimbari bruste de greutate.In ultimii ani greutatea mea a inregistrat valori intre 57 si 63 de kg. 
Nu inteleg care este cauza aparitiei acestor vergeturi. Nu cred ca poate fi vorba de mostenire genetica, intrucat mama mea are mult mai putine vergeturi decat mine si doar in zona abdomenului si a sanilor, dar le pun pe seama faptului ca a trecut prin 3 sarcini.Iar perioada adolescentei in care corpul crestea a trecut.

Intrebarea mea este aceasta: pot exista dezechilibre interne care sa cauzeze aparitia vergeturilor? Care sunt acestea si incotro ar trebui sa ma indrept pentru analize in acest sens?Documentandu-ma, am gasit vergeturile legate de sindromul cushing, dar nu ma identific cu majoritatea simptomelor legate de acest sindrom. Nu prezint obezitate,pilozitate excesva,ceafa, si nici dereglari ale ciclului menstrual.

Si 2: Poate fi numai insuficienta lichidelor cauza atator vergeturi?

As fi foarte recunoscatoare daca un medic ar putea sa ma ajute cu un raspuns.

As dori sa stiu si eu evolutia unei tumori cerebrale frontal dreapta. Tatal meu a fost diagnosticat cu aceasta boala. Este intr-o stare critica. Nu isi mai cunoaste casa, are tot timpul intentia de a se dezbraca, se masturbeaza, uneori cand nu il lasi sa faca ce vrea el este violent. As dori sa stiu care sunt urmatoarele reactii. De la spitalul militar bucuresti ni s-a spus ca nu mai are mult de trait. Se poate sa se ajunga si la mai mult de atat? Am uitat sa specific ca nu doarme mai mult de 4 ore din 24. Daca ma puteti ajuta cu mai multe detalii despre aceasta boala va multumesc din suflet!

necesita CT torace,abdomen pt a fi evidentiata o tumora a suprarenalelor?? sau IRM? precizez ca am 22 ani. am facut un RMN cranian care e in parametrii normali,sa turceasca nemodif, echo tiroida cu nodul 7mm si TSH 1.4

La multi ani !

Am avut sindrom Cushing , asociat cu HTA oscilanta , diabet zaharat de tip 2 , obezitate si toate celelalte simptome caracteristici .Deoarece am fost diagnosticata tarziu ( aveam in jurul fiecarei suprarenale cate o tumora de 4 cm ) ,a trebuit sa le elimin pe amandoua .Dupa prima suprarenalectomie ( stanga ) , de la 80 kg am ajuns in 30 de zile la 56 kg ( am 1,6 m ) , HTA a disparut , la fel diabetul ;starea de spirit era buna ( aveam si o depresie majora ). Dupa cea de a 2 -a operatie , HTA a revenit (fac din nou tratament cu Betaloc Zok , Enap , Nifedipin , Tertensiv ) diabetul nu a mai revenit dar am din nou 75 kg , depresia s-a agravat ( plang tot timpul ( pentru ea nu mai iau nimic pentru ca am facut steatoza hepatica si am dureri ( acum iau silimarina si liv 52 si e mai bine ) . Fac tratament de substitutie cu Prednison - 1,5 tb  si astonin H - 1 tb pe zi .

As dori daca se poate sa-mi spuneti parerea dvs. asupra tratamentului ; sunt tot timpul obosita , ma epuizeaza orice efort cat de mic , plang din orice ,am dureri mari de spate daca stau mai mult de 10 min. in picioare si nu pot slabi ( fac zilnic 30 min . gimnastica de dificultate medie - cu mari chinuri ) , mananc rational...Daca puteti , ajutati-ma cu un sfat - medicii carora m-am adresat ridica din umeri - macar sa-mi spuna daca sunt pe moarte si atunci nu ma mai zbat atata  .( la analize  TSH-ul a iesit 1,25 )

Va multumesc pentru raspunsul pe care - l astept prin email .

Teodora Perian ( am uitat varsta : 60 ani )

Buna. Ma numesc Raluca Oana Barzoi, am 34 ani.

Am o problema de sanatate cu care ma lupt de pe la varsta de18 ani si nu reusesc sa o controlez. Debutul problemei a fost in adolescenta prin acnee, seboree, transpiratie abundenta, migrene.

La 1 luna dupa admiterea la facultate am instalat o hepatita? (acum gandindu-ma in contextul problemelor cred ca nu a fost asta, sau nu numai asta - debut printr-o infectie amigdaliana puternica, greata, varsaturi, probe hepatice care s-au normalizat foarte greu – cateva luni si valori crescute ale gicemiei - 170mg/dl la care nimeni nu a dat importanta).
dupa acest episod au inceput problemele serioase: am inceput sa iau in greutate 10kg intr-un an, a inceput sa-mi cada parul foarte serios, mi s-au atrofiat sanii, transpiratii axilare, tulburari ale somnului, depresie.

Nu prea intelegeam ce se intampla pana cand am intrat in amenoree si ginecologul mi-a zis ca am ovare polichistice si trebuie sa iau diane (aspectul ovarelor nu era polichistic si mi-a aparut si mastoza fibrochistica). zis si facut. m-am apucat de diane. am scazut in greutate, parul nu mai cadea asa mult, s-a reglat menstruatia, transpiratiile s-au mai ameliorat. dar migrenele erau din ce in ce mai cumplite si nu mai rezistam. A fost mai bine si cu acneea dar seboreea persista.

Mi-au schimbat pe alt anticonceptional + cyproteron acetat (inhibitor testosteronic). am rezistat o perioada dar la un moment dat migrenele m-au terminat. In perioada asta cand recoltam testosteronul era peste limita (max 2,4ng/dl).

A urmat apoi tratament cu metformin 850 mgx3/zi dar dupa 1 luna de tratament simptomele au aparut si se tot agravau (parul se subtiaza cumplit, cu alopecie frontala si in vertex, trebuie spalat zilnic si tot nu arata a par normal, a inceput sa mi se modifice conformatia corporala cu marirea diametrului biacromial si a circumferintei abdominale, scaderea rezistentei la infectii - tot timpul faceam cate o infectie care nu mai trecea, depresia, nervozitatea pe care trebuia sa le controlez cu antidepresive, dureri de cap frecvente si de nesuportat, o paloare cianotic- teroasa, intoleranta la frig, dar si o stare de obnubilare, de buimaceala cu incetosarea vederii si in general o stare de rau fizic si psihic, de oboseala si epuizare continua). nu am gasit intelegere si ajutor la endorinologii de la noi asa ca a trebuit sa ma descurc singura.

Mentionez ca sunt si cu infertilitate pentru care am exclus toate celelalte cauze. Am incercat multe medicamente (anticonceptionale, inhibitori de receptori sau inhibitori selectivi de testosteron) pana cand am citit undeva ca cimetidina scade testosteronul. l-am incercat si pe asta si am constatat ca simptomatologia se amelioreaza. nimeni nu vrea sa inteleaga ca acest medicament ma poate ajuta dar cred ca in ultimul an am descoperit explicatia (inhiba citocromul p450).

Acum un an mama mea care are 55 ani si care in ultimii ani avea si ea un status androgenic (pilozitate accentuata, obezitate tonculara care se accentua in ultimul timp, transpiratii abundente, infectii frecvente) a prezentat timp de cateva luni infectii consecutive trenante care se complicau (pielonefite, infectii amigdaliene, otite medii supurate)  pentru care a urmat diverse tratamente + dexametazona 10 zile. dupa acest tratament s-a declansat o stare de rau generala pe care nu o putea explica, cu HTA, tahicardie, hipergicemie, hipercolesterolemie, anxietate, parestezii membre, vertij, transpiratii excesive. cardiologul a consulta-o si i-a recomandat betablocant, statine, anxiolitice. starea era oricum alterata. in momentul in care mi-a spus ca i se incetoseaza vederea mi-am dat seama ca e debutul aceleiasi probleme. am internat-o la endocrine unde testosteronul si cortizolul au iesit la valori de 2,5 ori peste normal. mi-au dat explicatii cu menopauza, cu laboratorul ca sigur nu lucreaza bine...fara o concluzie. in disperare a incercat sa ia si ea cimetidina si lucrurile au inceput sa intre in normal. de un an nu a mai facut nici o infectie, s-au normalizat glicemia si colesterolul, pulsul si TA, transpiratiile, conformatia corporala s-a normalizat.

Cautand explicatia efectelor am ajuns la concluzia ca inhiba citocromul P 450 care intervine in steroidogeneza.  Acum in ce privesc analizele mele:
vsh, probe hepatice, renale normale, hemoleucograma - intotdeauna am avut leucocitele la limita maxima(in jur de 900-9500/ ul) iar trombocitele la limita minima, hipergamaglobulinemie
testosteron peste limita, cortizol usor peste limita maxima. in rest toate celelalte in limita normala (TSH, T3,T4, ACTH, DHEA-S, PROLACTINA, PROGESTERON, SHBG)
ex IRM cerebral normal
ex CT abdominal- aspect normal al suprarenalelor cu dimensiuni la limita maxima (si la mine si la mama)
ex IRM pelvin - uter bicorn; fibroame uterine cu urmatoarele localizari :
subseros la stanga liniei mediene cu diametru de 2,6x1,9 cm; subseros la dreapta liniei mediene cu diametru de 1,5x1,5 cm,;intramural posterior paramedian drept cu diametru de 0,8x1,2 cm; pe topografia trompei drept, sub ovarul drept si preponderent posterior se evidentiaza o formatiune extensiva cu diametru de 4,9x2,4x3,6 cm, cu semnal similar fibroamelor uterine cu contact uterin dar si cu ansa de intestin subtire; formatiunea este bine delimitata, isi creste intensitatea semnalului dupa administrarea  substantei de contrast paramagnetice si are inel hipercaptant (fibrom de ligament larg? fibrom de trompa uterina dreapta? fibrom uterin pediculat?; ovar drept normal, ovar stang chist de 2cm, fara adenopatii pelvine. ex IRM a fost citit de prof Negru pe 1iulie 2010.

Aceste fibroame au aparut dupa 2,5ani de tratament cu flutamid (inhibitor de testosteron) in urma caruia s-au ameliorat seboreea, acneea, transpiratiile dar starea de obnubilare nu prea si aveam un aspect tumefiant, impastat, buhait + migrenele frecvente.

De atunci am renuntat la flutamid si am revenit la cimetidina. ca stare generala e mai bine, am mai scazut in greutate dar seboreea si acneea sunt destul de puternice, migrenele apar si ele cu o frecv de 1-2x/sapt si in special in cursul noptii iar parul e mai deteriorat decat cu flutamid.

Acum cred ca totul porneste de la suprarenale. As vrea sa pot ajunge intr-o clinica unde sa pot ajunge la un diagnostic corect si macar sa pot sti daca este vreo sansa de tratament. Va cer disperata ajutor!

Mii de multumiri.

Pagini