Termen cautat
Categorie

Sindromul Q-T lung


Autor: camy
Categorii de medicamente
Imagini

GENERALITATI:

Ce este sindromul QT lung?


Sindromul QT lung este o afectiune ereditara a sistemului electric a inimii. Persoanele cu sindrom QT lung au intervalul QT prelungit pe electrocardiograma. Intervalul QT este o reflectare a timpului necesar pentru repolarizare ("reincarcarea" celulelor cardiace dupa ce acestea au fost stimulate sa se contracte).
Sindromul QT lung poate pune viata in pericol datorita degenerarii in torsada varfurilor (un tip de tahicardie ventriculara). Persoanele cu sindrom QT lung au risc crescut pentru sincopa ( pierderea cunostintei) si moarte subita, de multe ori la o varsta frageda.
Sindromul QT lung este o tulburare de ritm cardiac mostenita; mai multe gene au fost identificate care afecteaza intervalul QT, astfel exista mai multe varietati de sindrom QT lung. In unele familii incidenta sindromului QT lung este foarte mare.
Aceasta aritmie este prezenta la aproximativ unul din 5000 de oameni. Sindromul QT lung este una dintre cele mai frecvente cauze de moarte subita la tineri.


Care este mecanismul fiziopatologic?


In fiecare zi inima bate de aproximativ 100.000 de ori, astfel incat sangele sa circule in tot organismul. Pentru a pompa sangele, camerele inimii (atrii si ventricule) se contracta si se relaxeaza. Aceste actiuni sunt controlate de impulsuri electrice cu originea in nodul sino-atrial, situat in atriul drept. Aceste impulsuri calatoresc prin sistemul electric al inimii si fac ca aceasta sa se contracte (sa bata). Dupa fiecare bataie cardiaca, sistemul electric al inimii se reincarcara de la sine, pregatindu-se pentru urmatoarea bataie cardiaca. In sindromul QT lung, muschiul inimii are nevoie de un timp mai indelungat decat in mod normal pentru a se reincarca intre bataile cardiace (procesul este cunoscut sub numele de repolarizare).


Care sunt cauzele sindromului QT lung?


Sindromul QT lung este rezultatul unor anomalii ale sistemului electric cardiac. Cu toate acestea,din punct de vedere al structurii inima este normala. Anomaliile sistemului electric cardiac pot fi mostenite sau dobandite ca urmare a unor boli sau utilizarii unor medicamente.


Sindromul QT lung congenital


Cel putin 12 gene si sute de mutatii in cadrul acestor gene asociate cu sindrom QT lung au fost descoperite pana in prezent. Mutatiile la nivelul a trei dintre aceste gene reprezinta aproximativ 75% din cazurile de sindrom QT lung.
Au fost descrise doua forme de sindrom QT lung mostenit (congenital):

  • Sindromul Romano-Ward: Aceasta forma apare mai frecvent la persoane care mostenesc numai o singura varianta genetica de la unul din parintii lor. Acest tip de sindrom QT lung afecteaza aproximativ unul din 2.500 de persoane.
  • Sindromul Jervell and Lange-Nielsen: Semnele si simptomele acestei forme rare de sindrrom QT lung tind sa apara mai devreme si sunt mai severe decat in cazul sindromului Romano-Ward. A fost observate la copiii care se nasc surzi si au sindrom de QT lung.

Oamenii de stiinta au incercat sa stabileasca o legatura posibila intre sindromul mortii subite a sugarului si sindromul QT lung si au descoperit ca aproximativ 10- 15% din copiii cu sindromul mortii subite a sugarului au un mutatii genetice specifice pentru sindromul QT lung.


Sindromul QT lung dobandit

 

  • Mai mult de 50 medicamente, multe dintre ele frecvent utilizate, pot prelungi intervalul QT la persoanele sanatoase si pot determina aparitia unei forme de sindrom QT lung dobandit. Medicamentele care pot prelungi intervalul QT si afecta ritmul cardiac sunt: anumite antibiotice (eritromicina, ciprofloxacina), antidepresive, antihistaminice, diuretice, medicamente antiaritmice (chinidina, amiodarona, sotalol,procainamida), medicamentele utilizate pentru scaderea colesterolului, medicamente pentru diabet zaharat, precum si unele medicamente antifungice sau antipsihotice. Oamenii care dezvolta sindrom QT lung indus de medicamente pot avea, de asemenea, unele defecte genetice cardiace, facandu-i mai sensibili la perturbari ale ritmului cardiac.
  • Hipokalemia (cantitate scazuta de potasiu in sange) , hipomagnezemia (nivel scazut de magneziu in sange ) si hipocalcemia (cantitate scazuta de calciu in sange) pot determina aparitia sindromului QT lung. Hipokalemia si hipomagnezemia pot aparea la pacientii care iau medicamente diuretice.
  • Trebuie mentionat faptul ca exista si alte cauze ale prelungirii intervalului QT, cum ar fi : anorexia nervoasa, hipotiroidismul, infectia cu HIV si infarctul miocardic.


Care sunt simptomele sindromului QT lung?


Aproximativ jumatate din persoanele cu sindrom QT lung nu au nici un simptom (sunt asimptomatici). Cele mai frecvente simptome ale sindrumului QT lung sunt:

  • Sincopa sau lesin: Acesta este cel mai frecvent simptom al sindromului QT lung. La persoanele cu sindrom QT lung, sincopa este datorata faptului ca inima bate temporar intr-un mod neregulat. Sincopa poate apare atunci cand persoana este furioasa, excitata, speriata sau in timpul exercitiilor fizice. Sincopa la persoanele cu sindrom QT lung poate apare fara un avertisment, cum ar fi pierderea constientei dupa ce a fost surprins de un apel telefonic. Semnele de avertizare care insotesc sincopa includ: ameteli, palpitatii sau batai neregulate ale inimii, senzatia de slabiciune si vedere incetosata.
  • Convulsii (contractie brusca, involuntara, violenta si prelungita a musculaturii corpului) : Cat timp inima bate neregulat, creierul devine din ce in ce mai lipsit in oxigen. Acest lucru poate cauza aparitia convulsiilor generalizate. De fapt, unele persoane cu sindrom QT lung sunt gresit diagnosticate cu epilepsie si chiar sunt tratate cu medicamente antiepileptice.
  • Moartea subita: Majoritatea deceselor legate de sindromul QT lung tind sa apara la varsta 11 - 30 ani.

Simptomele sindromului QT lung mostenit pot apare in primele luni de viata. Majoritatea persoanelor care prezinta sindrom QT lung au primul episod simptomatic inaintea varstei de 40 de ani. Rar simptomele de sindrom QT lung pot aparea in timpul somnului.


Care sunt complicatiile sindromului QT lung?


Pacientii cu sindrom QT lung au un risc crescut pentru aritmii (tulburari ale ritmului cardiac). Aritmiile pot fi declansate de stres sau de alti factori externi cum ar fi: tunete, alarma ceasului, trezirea brusca sau inot. In plus, efortul fizic poate declansa aritmiile, deoarece intervalul QT nu scurteaza asa cum ar trebui atunci cand creste frecventa cardiaca.
Exista mai multe tipuri de aritmii care pot apare la pacientii cu sindrom QT lung:

  • Torsada varfurilor: Torsada varfurilor este un tip de tahicardie ventriculara in care ventriculii bat foarte repede. Daca episodul de torsada a varfurilor este scurt - dureaza mai putin de un minut - inima isi poate corecta singura ritmul normal. Cu toate acestea,daca torsada varfurilor persista, ea poate pune in pericol viata printr-o aritmie numita fibrilatie ventriculara. Netratata, torsada varfurilor poate evolua spre fibrilatie ventriculara, o afectiune in care ventriculii se contracta rapid, dezorganizat si ineficient. Aceasta este o urgenta medicala care poate duce la deces in cazul in care nu este tratata rapid (aplicarea socului electric extern).
  • Bradicardie : Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie.

DIAGNOSTIC:

Daca medicul suspecteaza un sindrom QT lung, pot fi necesare mai multe teste pentru a confirma diagnosticul. Acestea includ:

Electrocardiograma (ECG)
Electrocardiograma este un test neinvaziv, in care electrozi mici sunt montati la nivelul pieptului, mainilor si picioare pentru a monitoriza activitatea electrica a inimii. Impulsurile electrice de la electrozi sunt transmise pe ecranul unui calculator sau imprimate pe hartie. Electrocardiograma se poate efectua in timp ce pacientul este in repaus sau in timpul efortului fizic ( merge pe un covor rulant sau pedaleaza o bicicleta stationara).Intervalul Q-T reprezinta timpul de depolarizare si repolarizare ventriculara. Masurand acest interval, medicul poate observa o modificare a acestuia fata de valorile normale de referinta (in special prelungirea intervalului Q-T), lucru ce semnifica o tulburare a conducerii impulsului electric prin reteaua Purkinje. Daca intervalul Q-T este prelungit, persoana sufera de sindromul Q-T lung.

Monitorizarea Holter
Acest test este utilizat pentru a monitoriza activitatea electrica a inimii, in timpul activitatii normale (pacientul merge acasa si isi desfasoara activitatea normal), pe un interval de timp de 24 de ore. In timpul testului, electrozi atasati la piept sunt conectati la un dispozitiv de inregistrare ECG portabil ,care se ataseaza la curea sau la umar. Informatiile inregistrate pot fi apoi analizate pentru a verifica prezenta tulburarilor de ritm cardiac, cum ar fi intervale QT lungi.

Electroencefalograma (EEG)
Acest test este util pentru a diagnostica cauzele neurologice de sincopa si convulsii, cum ar fi epilepsia. Procedura consta in masurare activitatii electrice a creierului. Electrozi mici sunt atasat la nivelul capului si inregistreaza impulsurile electrice de la creier,apoi le trimite la dispozitiv special care inregistreaza undele cerebrale.

Testare genetica
La ora actuala este disponibil un test de screening genetic pentru cinci dintre cele mai frecvente gene asociate cu sindrom QT lung. Aceste cinci gene explica aproximativ trei din fiecare patru cazuri de sindrom QT lung. Prin urmare, este posibil testul genetic sa fie negativ, dar persoana sa aiba sindrom QT lung.

In plus fata de aceste teste, medicul dumneavoastra va trebui sa stie istoricul medical si ce medicamente luati.

TRATAMENT:

Tratamentul sindromului QT lung implica medicamente, dispozitive medicale, interventii chirurgicale si modificarea stilului de viata. Scopul tratamentului este prevenirea ca bataile cardiace sa scape de sub control si prevenirea mortii subite.

Tratamentul medicamentos
Medicamentele utilizate pentru tratarea sindromului QT lung includ:

Beta-blocante ( nadolol,metoprolol,propranolol)
Aceste medicamente scad frecventa cardiaca si previn aparitia unor batai cardiace periculos de rapide, care pot apare in momente de stres, teama sau efort. Betablocante au de asemenea efecte de scadere a incidentei fibrilatiei ventriculare, prevenirii dezvoltarii infarctului si limitarii zonei de infarct.

Potasiu
Potasiu este un element mineral din corpul uman, derivat din dieta si care este important pentru sanatatea sistemului electric al inimii. Suplimentele de potasiu pot imbunatati depolarizarea si repolarizarea sistemul electric al inimii si pot fi de ajutor pentru persoanele cu anumite forme de sindrom QT lung.
Medicul poate recomanda un tratament pentru sindromul QT lung, chiar daca persoana nu prezinta simptome.


Dispozitivele medicale si procedurile chirurgicale


Stimulatorul cardiac sau pacemaker
Stimulatorul cardiac este alcatuit dintr-un generator de impulsuri electrice conectat la unul sau doi electrozi conductori introdusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe suprafata exterioara a inimii. Impulsurile electrice emise de stimulatorul cardiac sunt conduse la inima fie prin intermediul unor catetere introduse pe cale endovenoasa pana in cavitatile drepte ale inimii, fie prin electrozi epicardici implantati in miocard.Un pacemaker este capabil sa-si intrerupa activitatea in prezenta unui ritm cardiac spontan, evitind astfel competetia intre activitatea cardiaca spontana si activitatea cardiaca initiata de catre generatorul de impulsuri. Practic in cazul unui bolnav cu stimulator cardiac, pacemaker-ul intervine atunci cand este nevoie si prin socuri electrice asigura frecventa cardiaca asemanatoare cu cea normala.

Implantarea de defibrilator-cardioverter (ICD)
Tratamentul pe termen lung poate impune implantarea unui defibrilator-cardioverter (ICD). Acest aparat monitorizeaza ritmul cardiac al pacientului si, daca este necesar,poate administra un soc electric pentru a corecta ritmul cardiac anormal ( aritmii).

Simpatectomia cardiaca stanga
In cadrul acestei proceduri, anumite terminatii nervoase simpatice de la nivelul toracelui sunt taiate (sectionate). Aceste terminatii nervoase fac parte din sistemul nervos simpatic al corpului, care controleaza functiile automate ale organismului, inclusiv reglarea ritmului cardiac. Aceasta operatie este, in general rezervata pentru persoanele considerate cu risc ridicat de moarte subita.

Modificari ale stilului de viata
Acestea includ:

  • evitarea eforturilor fizice intense sau a sporturilor de contact
  • evitarea zgomotelor puternice (sunetul boxelor din baruri)
  • evitarea medicamentelor care prelungesc QT
  • evitarea situatiilor stresante
Bibliografie

http://www.texasheartinstitute.org/HIC/Topics/Cond/longqts.cfm
http://www.hrspatients.org/patients/heart_disorders/long_qt_syndrome.asp
http://yourtotalhealth.ivillage.com/long-qt-syndrome.html?pageNum=1#1
http://heartdisease.about.com/cs/arrhythmias/a/LQTS.htm
http://mayoclinic.com/health/long-qt-syndrome/DS00434/DSECTION=treatments-and-drugs
http://www.medscape.com/article/157826-overview
http://www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/qt/qt_whatis.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Long_QT_syndrome#Cause

Comentarii

Am un băiat de 7 ani ani și ăn urma unui control de rutina la cardio ( suflu sistolic ) a fost diagnosticat cu interval QT alungit , insuficiență triucuspidiana și mitrală I-II  .Ce am citit pe net ma cam speriat . Ce pot face , există tratament , poate degenera , poate trece ? Îmi trec o mie de întrebări prin minte . Mă puteți ajuta cu mai multe informații ? Vă mulțumesc .

Cate cazuri de aceasta boala sunt in Romania? Si eu sufar de aceasta boala care mi s-a descoperit dupa ce am facut stop cardiac acum 2 ani, atunci avand 17 ani.

Am un băiat de 7 ani ani și ăn urma unui control de rutina la cardio ( suflu sistolic ) a fost diagnosticat cu interval QT alungit , insuficiență triucuspidiana și mitrală I-II  .Ce am citit pe net ma cam speriat . Ce pot face , există tratament , poate degenera , poate trece ? Îmi trec o mie de întrebări prin minte . Mă puteți ajuta cu mai multe informații ? Vă mulțumesc .

Cate cazuri de aceasta boala sunt in Romania? Si eu sufar de aceasta boala care mi s-a descoperit dupa ce am facut stop cardiac acum 2 ani, atunci avand 17 ani.

Am un băiat de 7 ani ani și ăn urma unui control de rutina la cardio ( suflu sistolic ) a fost diagnosticat cu interval QT alungit , insuficiență triucuspidiana și mitrală I-II  .Ce am citit pe net ma cam speriat . Ce pot face , există tratament , poate degenera , poate trece ? Îmi trec o mie de întrebări prin minte . Mă puteți ajuta cu mai multe informații ? Vă mulțumesc .

Cate cazuri de aceasta boala sunt in Romania? Si eu sufar de aceasta boala care mi s-a descoperit dupa ce am facut stop cardiac acum 2 ani, atunci avand 17 ani.