Titlu

Nasterea prematura si ingrijirea bebelusilor nascuti prematur


Prematuritatea reprezinta finalizarea unei sarcini inainte de 37 de saptamani de desfasurare. O sarcina normala are o durata de 40 de saptamani, desi un bebelus nascut in a 38-a saptamana de sarcina este complet dezvoltat, iar nasterea ete numita " la termen ". Bebelusii nascuti intre saptamanile 22 - 37 de sarcina sunt considerati nascuti prematur, iar studiile statistice desfasurate de Asociatia Americana de Neonatologie au demonstrat ca un nou - nascut din zece se naste prematur. Riscurile variaza in functie de varsta de gestatie la care se produce nasterea prematura. Cu cat nasterea se produce mai timpuriu, cu atat riscurile cresc. Bebelusii nascuti in apropierea saptamanii 37 de sarcina nu se confrunta cu probleme deosebite datorate nasterii premature, insa bebelusii nascuti in jurul saptamanii 32 de sarcina manifesta simptome de prematuritate. Aceste simptome constau in incapacitatea de alimentare naturala sau artificiala, incapacitatea de a respira de unul singur sau de a-si mentine o temeperatura corporala constanta. De asemenea, in conditiile unei nasteri premature, organele bebelusului nu sunt complet dezvoltate astfel ca se pot instala o serie de afectiuni de ordin medical.

Plamanii bebelusului prematur sunt subdezvoltati, caile aeriene sunt mai inguste, iar alveolele pulmonare abia incep sa se formeze. Inima nou - nascutului incepe sa se adapteze la viata extrauterina, insa din cauza functionarii deficitare a pulmonilor, nu se poate adapta astfel ca se instaleaza hipertensiunea pulmonara asociata cu insuficienta cardiaca, care ingreuneaza tratarea afectiunilor de natura respiratorie.

Ficatul este, de asemenea, imatur, nefiind capabil sa sintetizeze substantele necesare functionarii acestuia, cresterii si dezvoltarii intregului organism. Din cauza ficatului incomplet dezvoltat, pot aparea probleme precum hemoragiile sau metabolizarea ineficienta a medicamentelor.

Tubul digestiv incomplet dezvoltat face dificila nutritia din cauza absentei reflexelor necesare pentru alaptare si a imaturitatii sistemelor enzimatice pe care le necesita digestia si absorbtia substantelor nutritive. Adesea este necesara alimentarea nou - nascutilor prin gavaj sau pe cale intravenoasa, desi aceasta nu poate compensa nevoile asigurate de placenta.

Rinichii sunt imaturi, iar eliminarea lichidelor si a metabolitilor finali din organism este dificila, motiv pentru care este necesara calcularea picatura cu picatura a solutiilor lichide si a medicamentelor ce trebuie administrate.

Pielea bebelusilor nascuti prematur este subtire si favorizeaza pierderea excesiva de apa, predispunand la hipotermie si obligand organismul sa consume un numar mare de calorii pentru asigurarea unei temperaturi corporale adecvate in cazul in care prematurul nu este mentinut in incubator.

Vasele de sange ale prematurilor sunt extrem de fragile, astfel ca se pot rupe la presiuni foarte mici.

Creierul, aflat in curs de dezvoltare, poate fi afectat de diverse evenimente petrecute atat antenatal, cat si postnatal precum terapiile medicamentoase, manevrarile de rutina efectuate incorect, ca si schimbarea scutecului.

Nasterile premature sunt asociate, in general, cu varsta mai inaintate de 40 de ani sau mai mici de 16 ani ale mamelor, cu inaltimea mai mica de 1,5 m a mamelor, greutatati corporale mai mici de 40 de kg sau mai mari de 80 de kg ale mamelor sau cu conditiile socio - economice nesatisfacatoare, cu modificari la nivel placentar, sarcini gemelare sau triple, intervale mai mici de sase luni intre sarcini, afectiuni uterine, afectiuni ale colului uterin, consumul de bauturi alcoolice sau de droguri pe parcursul sarcinii sau diverse traumatisme. De asemenea, patologiile precum afectiunile cronice pulmonare, renale sau cardiovasculare, neoplaziile, tulburarile hematologice, malformatiile uterine, avorturile sau antecedentele de nasteri premature sau infectii survenite in ultimul trimestru de sarcina pot determina nasterea prematura. Statisticile au relevat faptul ca femeile care apartin rasei negre sunt predispuse nasterilor premature. Femeile expuse unui astfel de risc vor fi monitorizate indeaproape pe toata durata sarcinii si vor beneficia de informatii si sfaturi apropo de nasterile premature. Bebelusii nascuti prematur sunt predispusi la dezvoltarea de hemoragii cerebrale, hidrocefalie, paralizii cerebrale, sindromul de detresa respiratorie, tulburari de natura motorie, tulburari gastro - intestinale, intarzieri in crestere, anemie, deficiente de vorbire, tulburari de auz, dizabilitati de invatare, retinapotia prematura sau alte tulburari de vedere sau diferite infectii. Prematurii sunt afectati si de icter si scaderea tensiunii arteriale.

Exista si posibilitatea ca unele deficiente sau tulburari sa apara abia in perioada copilariei sau la varsta maturitatii. Specialistii afirma ca bebelusii nascuti prematur sunt expusi riscului de a dezvolta diabet de tip 2 sau afectiuni de natura cardiovasculara la varsta maturitatii.

Bebelusii nascuti prematur au nevoie de o ingrijire speciala in cursul primilor doi ani de viata, avand in vedere ca greutatea acestora la nastere nu depaseste, in general, 1,5 kilograme. Din acest motiv, este important ca in urma externarii, parintii sa se adreseze unui medic specialist impreuna cu care vor stabili un plan alimentar adecvat bebelusului incomplet dezvoltat. De asemenea, medicul specialist va oferi parintilor informatii apropo de modul in care trebuie ingrijit acasa cel mic.

Externarea se realizeaza atunci cand nou - nascutul nu mai este complet dependent de supravegherea medicala si atinge o greutate aproximativa de 2.500 de grame. Pentru ca externarea sa se poate realiza este necesar sa fie indeplinite o serie de conditii precum:

  • Copilul trebuie sa se hraneasca in totalitate de la mama si sa inregistreze cresteri in greutate. Cazurile in care bebelusii nascuti prematur sunt externati desi sunt alimentati pe calea artificiala cu ajutorul sondei sunt rare, iar parintii primesc o instruire speciala in acest sens.
  • Copilul trebuie sa fie capabil sa isi mentina constanta temperatura corporala atunci cand se afla intr-un pat normal.
  • Copilul trebuie sa poata respira corect, insa exista si cazuri in care nou - nascutii cu astfel de probleme sunt trimisi acasa cu aparate portabile care le furnizeaza oxigen.
  • Nou - nascutul trebuie sa aiba freceventele respiratorie si cardiaca normale pa parcursul unei saptamani. Prematurii care sunt dezvoltati complet, dar care mai sunt afectati din cand in cand de scurte perioade de oprire a respiratiei, boli pulmonare sau altfel de probleme de natura respiratorie pot fi trimisi acasa impreuna cu aparate de monitorizare a respiratiei.

Exista cazuri in care copiii nascuti prematur pot fi externati dupa 5 saptamani de la data programata a nasterii si cazuri in care preamturii sunt externati cu mult dupa aceasta perioada.

Pregatirile pentru externarea nou - nascutului constau in pregatirea si instruirea parintilor de catre personalul medical specializat apropo de cum pot face fata unor situatii deosebite. Parintii sunt instruiti sa efectueze corect in caz de nevoie resuscitarea cardio - respiratorie a nou - nascutului, cum sa il transporte in siguranta, cum sa administreze medicatia sau sa foloseasca echipamentele medicale si sunt invatati cum sa dezvolte aptitudinile de baza in ingrijirea celui mic. Tot acum parintii adreseaza toate intrebarile pe care le au personalului medical si programeaza consultatia care urmeaza dupa cateva zile de la externare.
Acasa, parintii trebuie sa aiba la dispozitie o trusa medicala care sa contina antitermice sub forma de solutii sau supozitoare, lotiuni aromate, supozitoare cu glicerina, ser fiziologic pentru dezobstructionare nazala, sirop de tuse pe baza de plante, baneocin pudra, gel cu arnica, apa oxigenata, rivanol si betadina. Parintii trebuie sa fie instruiti de medicul pediatru apropo de modul de folosire al acestora si conditiile in care se poate apela la ele.

Controalele medicale la care trebuie sa participe un nou nascut prematur trebuie respectate cu rigurozitate. Medicul curant trebuie sa monitorizeze modul de crestere si modul de dezvoltare psiho - motorie lunar, pana la implinirea varstei de doi ani, atunci cand se considera ca bebelusul ar trebui sa ajunga la o inaltime si greutate normala, precum bebelusii nascuti la termen. Medicul pediatru trebuie sa colaboreze si cu medici neurologi, oftalmologi sau de alte specialitati pentru a putea depista din timp eventuale deficiente si pentru a se putea proceda la corectarea cat mai rapida a acestora.

Nasterea prematura

Este recomandat ca nasterea declansata inainte de termen sa se produca intr-o unitate medicala prevazuta cu sectie de terapie intensiva destinata nou - nascutilor. Daca nasterea se produce intr-un spital care nu este dotat cu o astfel de sectie, atat mama, cat si copilul vor fi transferati in cel mai scurt timp la o unitate medicala dotata corespunzator. Ca si adjuvant pentru dezvoltarea pulmonilor bebelusului nascut prematur, specialistii pot institui o cura de corticosteroizi cu o durata de 24 de ore. In cursul nasterii se pot administra si medicamente tocolitice pentru intarzierea acesteia, timp in care corticosteroizii actioneaza asupra pulmonilor. Tratamentele cu corticosteroizi sunt considerate cele mai eficiente pentru prevenirea complicatiilor specifice unei nasteri premature.

Recunoasterea semnelor unui travaliu declansat prematur este cruciala pentru prevenirea nasterii premature. Din acest motiv, gravidele trebuie sa se adreseze medicului specialist in cazul in care, cu o luna sau doua inaintea termenului stabilit pentru nastere se constata simptome precum:

  • Contractii care depasesc numarul de opt intr-o ora, asemanatoare cu crampele resimtite in perioada menstruala, senzatie dureroasa sau senzatie de presiune la nivelul zonei abdominale.
  • Dureri difuze si constante in regiunea spatelui.
  • Senzatie de durere sau presiune in regiunea pelvina.
  • Episoade diareice.
  • Sangerari vaginale.
  • Scurgeri vaginale cu consistenta apoasa, care reprezinta de fapt lichidul amniotic de la nivel uterin si care indica ruperea apei.

In cazul in care se constata orice simptom de travaliu prematur, se recomanda contactarea de urgenta a medicului specialist. Starea nou - nascutului prematur este dependenta de factori precum varsta gestationala la care s-a declansat nasterea, greutatea corporala a bebelusului la nastere, eventuale afectiuni sau tratamente derulate pe perioada sarcinii care ar fi putut influenta fatul sau eventuale defecte congenitale ale bebelusului. Majoritatea bebelusilor nascuti prematur in perioada saptamanilor 36 - 37 de sarcina sunt in stare buna si pot parasi spitalul impreuna cu mamele lor, insa multi copii nascuti prematur nu sunt capabili sa supravietuiasca fara supunerea la tratamente adecvate. Simptomatologia care necesita internarea prelungita in sectia de terapie intensiva a bebelusilor constau in pulmoni incomplet dezvoltati, incapacitatea de a respira in mod constant, incapacitatea de mentinere a unei temperaturi corporale constante sau incapacitatea acestora de a se hrani singuri. De asemenea, prematurii necesita tratarea icterului si a anemiei din cauza resurselor insuficiente de fier pe care le detin.

Majoritatea bebelusilor nascuti prematur sunt energici si se recupereaza rapid, insa acestia raman vulnerabili in fata infectiilor sau a altor complicatii corelate cu dezvoltarea organica incompleta. De asemenea, perioada de recuperare progresiva poate fi intercalata si cu perioade de recadere. Complicatiile comune in cazul prematuritatii deriva din dezvoltarea incompleta a organelor si a sistemului imunitar, constand in scaderea tensiunii arteriale, hipoglicemie, anemie, sindrom de detresa respiratorie, displazie bronho - pulmonara, entercolita ulcero - necrotica, persistenta canalului arterial, infectii, retinopatie de prematuritate, hemoragii intraventriculare sau hernii inghinale.

In cazul declansarii premature a nasterii, personalul medical specializat poate sa amane momentul nasterii pe cale medicamentoasa, insa si aceste tratamente au o rata scazuta de succes si pot sa implice riscuri destul de serioase. Medicatia destinata stoparii contractiilor uterine poate sa determine acumularea de lichid la nivel pulmonar, fapt care poate sa obstructioneze respiratia. Alte efecte secundare posibile in cazul acestui tip de medicatie sunt starile de oboseala, starile de slabiciune musculara, palpitatiile, modificarea volumului de zahar din sange, durerile de cap, senzatie de greata sau stari de ameteala. In cel mai bun caz, aceasta medicatie isi face efectul in mai putin de 48 de ore, contractiile se diminueaza, iar sansele celui mic de a-si continua dezvoltarea intrauterina cresc. Din aceste motive, medicul specialist evalueaza raportul beneficiu - risc adaptat la fiecare situatie in parte inainte de administrarea unor astfel de medicamente.

Unitatea de terapie intensiva a maternitatii

Unitatea de terapie intensiva este mediul protejat unde sunt internati nou - nascutii prematuri. O perioada de timp, acest loc va reprezenta casa bebelusilor prematuri, astfel ca este recomandat ca parintii sa incerce sa se familiarizeze cu aceasta sectie. O astfel de unitate este dotata cu sisteme de alarma si monitorizare, echipamente de sustinere a functiei respiratorii si de resuscitate si este supravegheata in permanenta de personal medical apartinand tuturor specialitatilor pediatrice. Gradul de monitorizare si de dotare tehnica variaza in functie de locatie, insa echipamentele de monitorizare a pulsului, respiratiei, tensiunii si a temperaturii sunt indispensabile. Bebelusul va fi conectat la aparatura specializata de monitorizare prin intermediul unor cleme plasate la nivelul pieptului, al picioarelor, bratelor sau in alte regiuni. Sistemele de alarmare se declanseaza periodic, putand sa nu indice intotdeauna o urgenta.

In functie de nevoile fiecarui bebelus, poate fi nevoie sa se apeleze si la dispozitive de respiratie asistata. Tuburile endotraheale se introduc in lumenul cailor reaspiratorii si au rolul de a furniza oxigen si aer umidificat. Tuburile endotraheale se conecteaza la ventilatoarele care monitorizeaza cantitatea de oxigen furnizata, presiunea aerului si frecventa respiratorie. Baloanele de oxigen sunt cutii construite din plastic transparent plasate deasupra capului bebelusilor, in urma atasarii unui tub care pompeaza oxigen acestora.

Alimentatia in cadrul sectiei de terapie intensiva se poate realiza prin perfuzii intravenoase, caz in care elementele nutritive sunt transportate direct in sangele copilului. Aceasta este o metoda preferata in cazul bebelusilor cu un sistem digestiv incomplet dezvoltat si care nu pot extraga laptele matern de la nivelul glandei mamare, sa inghita sau sa respire corect. Alimentarea pe cale perfuzabila se poate realiza in paralel cu administrarea medicatiei unor alte complicatii. Perfuzia poate sa fie fixata la nivelul scalpului, a bratelor sau a membrelor inferioare.
Bebelusul poate fi alimentat si printr-un cateter ombilical care se fixeaza pe cale chirurgicala in lumenul unui vas de sange de la nivelul cordonului ombilical. Aceasta metoda poate totusi sa atraga dupa sine riscuri precum infectiile sau cheagurile sanguine, fiind folosita doar pentru bebelusi a caror stare este critica si pentru cei care necesita hranirea pe cale artificiala pentru o perioada de mai multe saptamani.

Hranirea pe cale orala sau pe cale nazala presupune insertia unui tub flexibil si ingust pe conductul nazal al bebelusilor, numit tub naso - gastric sau pe cale bucala, pe traiectul digestiv, purtand denumirea de tub oro - gastric. Metoda este potrivita bebelusilor capabili de a digera laptele matern sau formulele de lapte, insa incapabili inca sa extraga singuri laptele, sa inghita sau sa respire corect.

Linia de perfuzie centrala reprezinta o perfuzie intravenoasa, adesea fixata la nivelul bratului, care permite utilizarea venelor de calibru mare. Aceasta metode se foloseste pentru administrarea unor substante nutritive sau a unor produse medicamentoase care ar produce iritatie la nivelul venelor de calibru mai mic.
Alimentarea pe cale artificiala se va realiza pana atunci cand bebelusul nascut prematur devine capabil sa suga singur, sa inghita si sa respire singur, lucruri posibile in jurul saptamanilor 34 - 37 de sarcina.

Alte echipamente intalnite in cadrul unitatii de terapie intensiva sunt incubatoarele, care reprezinta patuturi din plastic transparent capabile sa mentina bebelusii la caldura si sa ii protejeze de germeni sau de zgomote si lampile fluorescente care se amplaseaza deasupra incubatoarelor, folosite in special pentru tratarea icterului congenital. Bebelusii prematuri internati in sectia de terapie intensiva sunt mentinuti in incubatoare pana in momentul cand devin capabili sa isi mentina temperatura corporala constanta.

Personalul medical trebuie sa fie format din medici specializati in afectiuni respiratorii, dietetice, ocupationale, de alaptare, farmacisti, asistenti sociali, neonatologi si ingrijitori.

Prezenta mamei in cadrul echipei care are grija de nou - nascutul prematur sporeste sansele acestuia de a capata o dezvoltare somatica, nutritionala si neurologica superioara. Se recomanda ca mama sa viziteze nou - nascutul aflat in sectia de terapie intensiva neonatala cat mai repede dupa nastere si cel putin din trei in trei ore, atunci cand cel mic trebuie hranit. Mama trebuie sa depuna orice efort pentru a colecta laptele matern care urmeaza sa fie administrat nou - nascutului inca de la primele hraniri, colostrul asigurand atat functia nutritiva, cat si protectia imunitara a celui mic. Mama trebuie sa contribuie, impreuna cu personalul medical, la instalarea unui climat de calm si siguranta pentru cel mic. Nou - nascutul prematur necesita caldura si lapte matern, afectiune si siguranta, pe care mama le poate oferi prin mangaieri, atingeri si comunicarea frecventa cu acesta. Contactul intre mama si copil trebuie sa fie solicitat de catre mama si sa fie facut posibil de catre personalul medical imediat ce starea bebelusului o permite.

Alimentatia si dezvoltarea bebelusilor nascuti prematur

In ceea ce priveste alimentatia prematurilor, specialistii recomanda administrarea de complexe vitaminice, fier si formule special destinate bebelusilor hraniti cu biberonul. Parintii trebuie sa stie ca bebelusii nascuti prematur abia ajung la greutatea normala de la nastere in urma a aproximativ patru luni de la inceperea tratamentului. Din acest motiv, administrarea de vitamine si de fier sunt foarte importante in aceasta perioada pentru mentinerea starii de sanatate si intarirea rezistentei organismului. Laptele praf are in compozitia sa vitamine si substante minerale care il apropie de calitatile laptelui matern, insa cu toate acestea, se recomanda efectuarea profilaxiei impotriva rahitismului si a anemiei feriprive prin administrarea vitaminei D3 si a solutiilor care contin fier. Cel putin in primii doi ani de viata, copii nascuti prematur nu au aceeasi capacitate de dezvoltare ca cea a copiilor nascuti la termen. Astfel, este important ca parintii sa mentina legatura cu medicul pediatru si sa il informeze apropo de activitatile derulate de copil precum momentul in care incepe sa stea in sezut sau incepe sa se tarasca.

In general, bebelusii nascuti prematur au nevoie de 8 - 10 mese zilnic, astfel ca este important ca parintii sa nu lase sa treaca mai mult de patru ore intre mese pentru a preveni instalarea starii de deshidratare. De asemenea, specialistii pediatrii au conchis ca parintii pot sa fie siguri ca bebelusul primeste suficient lapte matern sau formula, atunci cand sunt nevoiti sa schimbe intre 6 si 8 scutece zilnic. Specialistii avertizeaza parintii ca este perfect normal ca bebelusul sa regurgiteze imediat dupa servirea mesei, insa pentru a fi siguri ca acesta asimileaza hrana primita, parintii se pot adresa pediatrului pentru investigatii suplimentare. Se recomanda ca mamele sa isi alaptezze copiii datorita compozitiei specifice a laptelui fiecaruia, adaptate nevoilor corespunzatoare fiecarei varste.

Totusi, exista mame purtatoare de HIV sau hepatita C, care in urma depistarii prin teste specifice trebuie sa isi hraneasca bebelusii cu lapte praf. Bebelusii nascuti prematur trebuie sa inceapa sa primeasca hrana de consistenta solida dupa trecerea a 4 - 6 luni de la data normala programata pentru nastere si nu de la cea la care s-au nascut.
Parintii trebuie sa stie si faptul ca bebelusii nascuti prematur dorm de mai multe ori pe zi, insa perioada de odihna propriu-zisa este mai scurta. Atat bebelusii nascuti prematur, cat si cei nascuti la data normala, trebuie sa fie asezati pe spate si nu pe abdomen atunci cand se odihnesc, iar perna lor se inlocuieste cu o saltea de consistenta ferma. In acest fel se poate evita riscul instalarii sindromului mortii infantile subite, caracterizat prin fatalitati subite si inexplicabile la copii cu varste mai mici de 1 an.

Dezvoltarea simturilor in cazul copiilor nascuti prematur

Statisticile efectuate au conchis ca la copiii nascuti prematur, incidenta strabismului este mult crescuta fata de copiii nascuti la termen, insa acesta nu este un motiv de ingrijorare deoarece, de cele mai multe ori, strabismul la nou - nascuti se corecteaza de la sine in timp.

Bebelusii nascuti prematur pot dezvolta si o alta conditie medicala denumita retinopatia copilului nascut prematur sau retinopatia prematura, care se manifesta prin cresterea atipica a lumenului vaselor de sange de la nivelul globilor oculari. Retinopatia copilului nascut prematur se instaleaza, in special, la copiii nascuti in saptamana a 32 - a de sarcina. De asemenea, este important ca parintii sa se adreseze unui medic specialist in cazul in care constata ca bebelusul se confrunta cu disfunctii de natura auditiva. Deoarece copiii nascuti prematur sunt mai susceptibili sa contracteze o raceala sau o gripa, este recomandat ca membrii familiei acestora sa efectueze vaccinarea antigripala. In ceea ce priveste programul de vaccinari al copiilor prematuri, se va respecta acelasi protocol ca si in cazul bebelusilor nascuti la termen.

Evolutia

Inainte de producerea nasterii, medicii specialisti pot identifica posibilele probeleme de sanatate ale bebelusilor. Medicul are datoria sa informeze viitorii parinti apropo de starea bebelusului, pentru ca acestia sa fie pregatiti pentru ceea ce urmeaza. Evolutia bebelusilor nascuti prematur intre saptamanile 32 - 37 de sarcina inregistreaza o evolutie buna, iar riscurile posibile devin din ce in ce mai putine pe masura ce sarcina evolueaza, iar bebelusul prematur este sanatos. Majoritatea bebelusilor nascuti prematur nu dezvolta afectiuni grave dupa nastere, insa cei nascuti cu mai mult timp inainte de atingerea termenului, in special inainte de 27 de saptamani de sarcina, sau cei cu o greutate corporala foarte mica la nastere sunt expusi unor riscuri mari pe termen lung. Aceste riscuri constau in retard mental, paralizii cerebrale, pierderea vazului sau pierderea auzului. Dupa nastere, medicul specialist va furniza parintilor informatii in legatura cu starea de sanatate a bebelusului, facandu-i pe acestia constienti de problemele cu care se pot confrunta. Bebelusii nascuti prematur sunt expusi unui risc mare de contractare a infectiilor sau se pot confrunta cu probleme de dezvoltare ale unor organe care sunt imature la momentul nasterii. De asemenea, in mod obisnuit, bebelusii prematuri surprind asteptarile tuturor, depasind cu bine astfel de probleme cu care se confrunta in momentul nasterii.

Programul de vizite al nou - nascutului prematur

Bebelusii sunt foarte sensibili si lipsiti de aparare in fata bolilor, astfel ca este recomandat ca cei mici sa nu fie expusi unor astfel de pericole. In primele luni de viata se recomanda evitarea contactului bebelusului cu vizitatorii, in special in cazul in care acestie sufera de afectiuni cu caracter contagios precum pojarul sau gripa. Bebelusii hraniti cu formule de lapte sunt mult mai expusi acestor pericole, ei neavand un sistem imunitar capabil sa protejeze organismul de actiunea diverselor microorganisme.

Ingrijirea prematurilor acasa

Ingrijirea unui copil nascut prematur este diferita de ce a unui bebelus nascut la termen. Astfel, parintii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

  • Perioada de odihna si perioada de veghe

Avand functia cerebrala incomplet dezvoltata, bebelusii nascuti prematur dorm mai mult decat in mod normal pe parcursul a 24 de ore, insa in perioade mai scurte. Pana la implinirea a sase luni, parintii trebuie sa se astepte sa fie treziti in mod frecvent pe parcursul noptii. Pana la implinirea varstei de doua luni nou - nascutii prematuri sunt treji pentru perioade scurte de timp, iar pana sa reactioneze la prezenta parintilor poate trece o perioada destul de lunga de timp.

  • Starile de agitatie si de hipersensibilitate

Bebelusii nascuti la termen plang in jur de trei ore pe zi pana la implinirea varstei de sase saptamani. Copiii nascuti prematur vor reactiona la fel sau chiar vor plange mai mult. Bebelusii nascuti prematuri pot fi suprastimulati de luminile puternice, de sunete prea puternice, de unele atingeri sau diverse miscari sau chiar si de prea multa liniste survenita dupa agitatia din sectia de terapie intensiva. In acest caz, parintii trebuie sa ii creeze bebelusului treptat un mediu cat mai linistitor infasand copilul sau tinandu-l cat mai mult in brate.

  • Pozitia de odihna

Culcarea copilului pe spate scade riscul aparitiei sindromului mortii subite a nou - nascutilor, mult mai frecvent inregistrat la prematuri decat la copiii nascuti la termen.

  • Alaptarea

Inaintea externarii, medicul specialist stabileste impreuna cu parintii un plan de alaptare pentru ca acestia sa stie cat de des trebuie hranit bebelusul. Pentru prevenirea deshidratarii celui mic, perioadele dintre mese nu trebuie sa depaseasca patru ore. De asemenea, mesele administrate in cantitati mici reduc riscul regurgitarii. Daca sunt observate semne de reflux gastric pe parcursul sau in urma alaptarii, parintii trebuie sa informeze medicul pediatru.

  • Nutritia

Medicul pediatru poate sa recomande suplimentarea portiei alimentare cu fier, vitamine sau a formulelor pe baza de lapte. Suplimentele cu fier reprezinta tratamente normale pentru nou - nascutii prematuri deoarece acestia nu au rezervele necesare de fier pe care le au bebelusii nascuti la termen. Unii bebelusi nascuti prematur necesita suplimentarea alimentatiei cu formule artificiale si cu vitamine pentru sustinerea cresterii.

  • Expunerea la boli contagioase sau fum de tigara

Prematurii sunt mult mai vulnerabili la aceste elemente din cauza plamanilor incomplet dezvoltati. Acestia trebuie feriti de persoanele bolnave sau de locuri publice in primele doua ierni din viata lor. Fumatul in preajma copilului este strict interzis.

  • Imunizarea

Schema de vaccinare a unui prematur este aceeasi cu cea a unui bebelus nascut la termen, cu exceptia vaccinului impotriva hepatitei B. Bebelusii nascuti prematur pot necesita si protectia impotriva virusurilor gripal si respirator sincitial.

  • Vederea si auzul

Bebelusii nascuti prematuri sunt expusi unui risc mai mare de pierdere a functiei auditive. Bebelusii nascuti inainte sau la 28 de saptamani de gestatie sau care cantaresc la nastere mai putin de 1.500 de grame sunt expusi unui risc mai mare de a dezvolta retinopatii de prematuritate. Auzul bebelusilor nascuti prematur se evalueaza in cadrul sectiei de terapie intensiva, insa parintii trebuie sa fie atenti la aparitia de noi probleme auditive sau la cresterea in intensitate a problemelor existente deja, pe parcursul primilor 5 ani din viata. Controalele oftalmologice sunt necesare la copiii nascuti inainte sau la 28 de saptamani si la copiii cu o greutate egala sau mai mica de 1.500 de grame. Primul control oftalmologic trebuie efectuat dupa primele 4 - 6 saptamani de la nastere sau dupa 31 - 33 de saptamanai de la momentul conceptiei, in functie de care este ultimul dintre cele doua intervale.

In cazul in care bebelusul nascut prematur nu este afectat de probleme grave de sanatate, parintilor le este permis sa il atinga sau sa il tina in brate. Parintii sunt invatati de personalul medical specializat cum trebuie sa se comporte cu bebelusul si cum trebuie sa se comporte fata de aparatura la care este conectat. Parintii trebuie sa stie ca energia bebelusilor nascuti prematur este limitata si dedicata recuperarii medicale si procesului de crestere, astfel ca se recomanda sa se evite trezirea acestora din somn. Prematurii nu sunt pregatiti din punct de vedere neurologic sa interactioneze cu lumea exterioara, astfel ca este necesar sa se urmareasca orice semn care denota faptul ca nou - nascutul este suprastimulat de priviri, voci sau atingeri, zgomote si lumini puternice. Bebelusii nascuti prematur care au o stare buna de sanatate trebuie rasfatati cu imbratisari, masaje sau cu muzica relaxanta.

Imunitatea bebelusului aflat in sectia de terapie intensiva poate fi stimulata prin asigurarea volumului necesar de lapte matern. Parintii pot apela la sfatul unui specialist in lactatie pentru rezolvarea oricaror probleme de aceasta natura. Pe masura ce bebelusul creste, parintii trebuie sa se obisnuiasca cu din ce in ce mai multe sarcini precum tinerea sau hranirea bebelusului, schimbatul scutecelor si imbaierea celui mic.

Pe parcursul primilor doi ani din viata prematurului, dezvoltarea acestuia va avea loc mai greu comparabil cu alti copii nascuti la termen, insa aceste deficite de dezvoltare ale prematurului pot disparea in jurul varstei de doi ani. La atingerea varstei scolare, parintii trebuie sa acorde atentie oricaror probleme de invatare sesizate. Dificultatile de citit, scris sau matematica datorate nasterii premature a copilului pot fi sesizate in primii ani scolari.

In urma externarii din maternitate, parintii trebuie sa acorde importanta urmatoarelor elemente:

  • Mama trebuie sa ofere atentie nevoilor celui mic legate de alimentatie, odihna, schimbarea scutecelor, imbaiere, joaca sau plimbari.
  • Nou - nascutul necesita atentie si afectiune, astfel ca parintii trebuie sa il ia in brate daca acesta plange, sa il mangaie si sa ii vorbeasca cu calm.
  • Nou - nascutul trebuie stimulat prin masaje usoare de-a lungul corpului.
  • Copilul trebuie sa fie asezat pe abdomen de mai multe ori zilnic.
  • Deasupra patutului nou - nascutului se poate agata o jucarie pe care cel mic sa o poata atinge cu mana fiind asezat pe spate.
  • Joaca zilnica cu cel mic contribuie la dezvoltarea acestuia.
  • Familia celui mic trebuie sa instituie un mediu de siguranta si calm in care nou - nascutul sa se simta protejat.
  • Familia celui mic trebuie sa stie ca laptele matern este cel mai important aliment pentru nou - nascut asigurand atat nutritia adecvata, cat si protectia antiinfectioasa, antialergica si relatia emotionala speciala dintre mama si copil.
  • Alaptarea trebuie sa aiba loc la cererea bebelusului, laptele matern fiind suficient pentru asigurarea nevoilor nutritive ale nou - nascutilor prematuri.
  • Modificarile alimentatiei prematurului se vor realiza doar la indicatiile medicului specialist.
  • Nou - nascutii prematuri trebuie supravegheati cu strictete in urma externarii, cei care s-au confruntat cu probeleme deosebite in ceea ce priveste adaptarea la mediul extrauterin, fiind inclusi in programe de monitorizare a nou - nascutilor cu risc.
  • Parintii trebuie sa fie receptivi si sa respecte indicatiile medicului specialist primite la externare.
  • Parintii trebuie sa respecte programarile pentru consultatiile medicale din cadrul programelor de monitorizare a nou - nascutilor cu risc, astfel de consultatii avand rolul de a descoperi din timp anomaliile nutritionale si de dezvoltare pentru includerea celor mici in programe de interventie, sporind sansele dezvoltarii normale a nou - nascutilor prematuri.

Prevenirea nasterilor premature

Pentru prevenirea nasterilor premature, este nevoie sa se ia in considerare urmatoarele elemente:

  • Familiile care doresc sa isi intemeieze o familie trebuie sa apeleze la sfatul specialistilor.
  • Antecedentele de avort cresc riscul aparitiei unei nasteri premature ulterior.
  • Momentul canceptiei este important deoarece persoanele care doresc sa isi intemeieze o familie trebuie sa fie pregatite sa isi asume reasponsabilitati pentru sanatatea copilului.
  • Este important ca momentul conceptiei sa se produca intr-o perioada in care viitorii parinti sunt sanatosi si nu sunt intoxicati cu nicotina, droguri sau alcool.
  • Administrarea oricarui medicament pe parcursul sarcinii trebuie discutata cu medicul specialist care supravegheaza desfasurarea sarcinii.
  • Starea de sanatate a noului - nascut este direct proportionala cu starea de sanatate a mamei, motiv pentru care eventualele infectii materno - fetale trebuie descoperite si tratate cat mai timpuriu. O astfel de conduita poate sa previna nasterea prematura si sa garanteze starea de sanatate a copilului, infectiile virale si bacteriene constituind cea mai frecventa cauza a nasterilor premature.
  • Programarea unei consultatii obstetricale in primele trei luni de sarcina este obligatorie, iar in caz de risc, gravida trebuie sa se adreseze medicilor specializati in acea problema. Orice tip de patologie desfasurata pe perioada sarcinii poate sa reprezinte un factor de risc pentru nasterea prematura.
  • Pentru o evolutie normala a sarcinii, sunt obligatorii cele patru vizite medicale din ultimele patru luni de sarcina. In cazul in care sarcina este considerata cu risc, vizitele medicale se efectueaza saptamanal sau de doua ori pe luna.
  • Gravidele trebuie sa efectueze analize de urina repetate, iar in cazul depistarii unei infectii urinare se va proceda la tratarea acesteia. Starea febrila inregistrata pe parcursul desfasurarii infectiilor urinare trebuie combatuta de catre personalul medical specializat.
  • Monitorizarea cresterii in greutate este obligatorie in cazul femeilor gravide.
  • Gravidele trebuie sa fie supuse determinarilor de anticorpi in cazul Rh-ului negativ.
  • Starile de stres si eforturile fizice desfasurate pe parcursul sarcinii reprezinta un risc crescut pentru nasterea prematura.
  • Sarcinile multiple sau fertilizarile in vitro expun gravidele riscului de nastere prematura. Un astfel de sarcina trebuie sa se monitorizeze indeaproape pentru observarea timpurie a oricarui semn de disconfort fetal, iar mama trebuie sa fie supusa mai frecvent controalelor medicale de specialitate.
  • Viitorii parinti trebuie sa formeze un climat favorabil cresterii bebelusului si sa ii asigure celui mic o alimentatie corecta atat inainte, cat si pe parcursul sarcinii. O alimentatie hranitoare, sanatatea mamei si implicarea tatalui in mentinerea unei atmosfere calme sunt garantiile necesare pentru un bebelus sanatos.
  • Viitoarele mame trebuie sa fie constiente de toate etapele prin care urmeaza sa treaca si sa apeleze la sfatul unui medic specialist pentru informatii suplimentare. Specialistii vor ajuta viitoarea mama sa isi mentina o atitudine pozitiva si o vor informa cu privire la optiunile disponibile pentru o nastere lipsita de dureri.
  • In cazul manifestarii de dureri sau hemoragii, gravidele trebuie sa se prezinte de urgenta la o unitate medicala specializata unde va fi internata pentru efectuarea investigatiilor necesare.
  • Asistenta pe parcursul nasterii trebuie sa fie asigurata obligatoriu de catre un medic obstetrician si un medic neonatolog.
  • Reanimarea si ingrijirea postnatala corecte contribuie la formularea unui prognostic favorabil pentru nou - nascutii prematuri.
Bibliografie

http://familydoctor.org/online/famdocen/home/children/parents/infants/283.html