Bolile infectioase au repercusiuni grave asupra binomului materno-fetal, iar vaccinarea are ca scop evitarea infectiei prin producerea de anticorpi specifici.
Bolile infectioase virale sau bacteriene pot actiona asupra embrionului dupa varsta sarcinii sau gravitatea infectiei:
Aceste infectii pot avea efect letal asupra fatului, sau sa determine malformatii.
Vaccinurile administrate pot fi:
Vaccinurile virale si bacteriene pot fi inactivate sau vii atenuate.
Teoretic aceste vaccinuri vii atenuate pot determina malformatii congenitale la nou nascut, mai ales in primele trei luni de sarcina, iar modificarile histologice produse sunt asemanatoare cu cele din cursul infectiei rubeolice. Profilaxia rubeolei consta in vaccinarea adolescentilor si a adultilor seronegativi in postpartum, iar daca gravida a fost vaccinata in cursul lunii a II-a, se va cerceta serodiagnostic absenta imunitatii anterioare. In ceea ce priveste contactul gravidei cu copiii vaccinati, nu s-a evidentiat inca transmisia virusului vaccinal de la o persoana la alta.
Vaccinarea antivariolica la gravide, poate determina o infectie vaccinala a fatului in uter cu avort sau moartea fatului, inaintea de 16 saptamani, dupa care nu mai exista nici un risc.
Este contraindicata in timpul sarcinii, virusul viu ingerat multiplicandu-se in intestine si faringe de unde poate fi diseminat pe cale aeriana.
Vaccinarea antidifterica este contraindicata, in schimb vaccinarea antitetanica este inofensiva si se poate aplica gravidelor.
Din cele expuse, rezulta ca in cursul sarcinii sunt doua categorii de vaccinuri: