Cartof


Cartoful mai este cunoscut si sub denumirea de Solanum tuberosum sau cartof alb.

Ce este cartoful ?

Cartofii au fost adusi pe teritoriul Europei din America de Sud de catre spanioli in perioada Evului Mediu. Cuvantul romanesc " cartof " deriva din cuvantul german " kartoffel ". Cartofii contin cantitati importante de amidon, fibre, vitamina C, proteine, potasiu si magneziu. Coaja de cartofi contine pigmenti numiti flavonoide care au actiune antitumorala si antioxidanta, fibre alimentare, vitamine din grupul B si compusi fenolici cu efecte cardiotonice.

Cartoful reprezinta o planta ai carei tuberculi se folosesc pentru prepararea unor produse medicamentoase. La momentul actual nu sunt disponibile suficiente informatii care sa poata atesta eficienta administrarii cartofului in cadrul terapiei pentru conditii medicale precum tulburarile stomacale, scaderea in greutate, artrita, infectiile, abcesele sau arsurile.                                                                      

Care este modul de actiune al cartofului ?                                    

Cartoful actioneaza asemenea unui supresor al poftei de mancare, fiind considerat eficient in acest mod pentru scaderea in greutate. De asemenea, in coaja cartofului se regaseste o substanta care are capacitatea de prevenire a atasarii bacteriilor de celulele din organism. Mai presus decat atat, cartoful este o planta bogata in vitamina C, in fier, riboflavina si carbohidrati.                                                                                       

Sucul de cartofi reprezinta cea mai sanatoasa metoda de preparare a acestora intrucat in procesul de preparare nu este distrusa niciuna dintre substantele terapeutice continute in coaja si tuberculii sai. Cartofii cu coaja se spala foarte bine cu ajutrul unei perii, portiunile inverzite se indeparteaza si se prepara cu ajutorul storcatorului electric. Culoarea verzuie a cojii cartofilor sau inmugurirea sa indica acumularea de alcaloizi toxici a caror consum trebuie evitat. In urma mixarii se obtine un suc de culoare galbuie care trebuie consumat proaspat pentru a nu se oxida. Cojile curatate de la doi sau trei cartofi se pot fierbe intr-o cana de apa timp de cinci sau zece minute, dupa care se mentine la racit si se consuma pe stomacul gol in urma strecurarii.                                

Decoctul din cartofi are proprietati antitumorale, antireumatice, remineralizante si antiinflamatoare, continand magneziu, fier si potasiu. Cojile ramase se pot aplica sub forma de cataplasme calde la nivelul articulatiilor dureroase, pe suprafata eczemelor si pe ranile care se cicatrizeaza mai greu.                        

Curele de doua sau trei saptamani cu suc de cartofi amelioreaza tulburarile cardiace si tulburarile circulatorii precum hipertensiunea, tulburarile de ritm, arteritele sau angina. Sucul de cartofi se consuma in cantitate de un pahar de doua sau trei ori zilnic inaintea servirii meselor. Acesta are un continut bogat in vitamina C, vitamina B, antioxidanti si substante minerale. In continutul cojilor de cartofi a fost descoperita si o substanta cu actiune puternic hipotensiva, cunoscuta sub denumirea de hubkoamina. Decoctul din coji de cartofi si sucul din cartofi au un continut bogat in substante minerale si in substante cu actiune antiinflamatoare, fiind recomandate persoanelor afectate de reumatism. In aceste caz se recomanda respectarea unei cure cu o durata de o luna in care decoctul de cartofi se consuma dimineata, la cina si cu o ora inainte de servirea pranzului cate un pahar de 200 de mililitri.

Sucul din cartofi impreuna cu ceaiurile diuretice din soc, matase de porumb sau cozi de cirese sunt recomandate si pentru eliminarea sau stoparea formarii de calculi urinari sau de nisip la rinichi. Cartofii fierti in coaja pot fi consumati si pe parcursul terapiei cu antibiotice administrate pentru tratarea infectiile urinare pentru ca alcalinizeaza secretia urinara si potenteaza efectul antibioticelor.                                                                  

Unele substante continute de coaja cartofilor au efect antitumoral direct si sunt in atentia cercetatorilor in domeniu. Curele cu suc de cartofi se respecta timp de patru saptamani, perioada in care se consuma in jur de 500 de mililitri de suc zilnic, fiind recomandat in terapia cancerului uterin si a cancerului de prostata. Sucul de cartofi trebuie consumat imediat in urma prepararii, iar cartofii folositi trebuie sa aiba culoarea galbena sau rosie intensa.

Consumarea unui pahar de suc preparat din cartofi rosii cu saizeci de minute inaintea servirii mesei, de cate trei ori pe zi are efecte terapeutice. Se recomanda respectarea curelor cu o durata de o luna, perioada in care hiperaciditatea gastrica se regleaza cu ajutorul substantelor cu efecte alcalinizante si antiinflamatoare continute in sucul de cartofi, iar ulceratiile au tendinta de a se cicatriza. Sucul de cartofi exercita o actiune benefica si asupra florei intestinale stimuland peristaltismul intestinal si avand un continut crescut de fibre, reprezentand un tratament eficient in caz de constipatie cronica.                                                           

Cercetatorii din Japonia au descoperit in continutul cojii de cartofi rosii, substante cu efecte hepatoprotectoare. Acestia au incercat sa trateze animalele de laborator cu hepatita indusa cu suc din cartofi si decoct din coaja de cartofi rosii, constatand ca cei carora li s-a administrat aceasta terapie au manifestat o rata mai scazuta de mortalitate decat animalele care nu au beneficiat de acest tratament.                                                  

Consumul de suc din cartofi intregi si nedecojiti si din cartofi fierti cu tot cu coaja, exercita si efecte anti - imbatranire la nivelul organismului intreg prin continutul bogat in carotenoizi, vitamine, enzime, antioxidanti si fibre. In acest mod, sucul din cartofi previne instalarea bolilor degenerative ale sistemului nervos si al celui cardiovascular si a altor tulburari specifice persoanelor varstnice precum degenerescenta maculara sau imbatranirea pielii. Ridurile pielii sau petele cutanate specifice procesului de imbatranire se pot trata cu ajutorul sucului de cartofi. Mastile cosmetice preparate din suc din cartofi si miere sunt recomandate pentru efectul cunoscut de intinerire a aspectului pielii. Afectiunile gingiilor si aftele se pot ameliora in urma clatirii repetate de trei ori pe zi, cate cinci minute, cu decoct obtinut din coaja de cartofi. Decoctul din coaja de cartofi are efect antimicrobian si antiinflamator, efectul sau fiins amplificat de consumarea preparatelor pe baza de cartofi. Ranile sau arsurile se vindeca mai rapid in urma aplicarii la suprafata lor a cartofilor razuiti, acestia avand atat efect calmant, cat si antiinflamator.

Precautii in ceea ce priveste administrarea cartofului                                                       

Curatati in prealabil de coaja, cartofii se pot administra in siguranta pentru scopuri terapeutice. Cartofii verzi si presarati cu pete contin insa, unele substante toxice ce nu pot fi distruse in cursul gatirii. Aceste tip de substante cauzeaza de cele mai multe ori dureri de cap, stare de voma sau varsaturi, inrosirea fetei, sete, diaree, dureri stomacale, stare de agitatie sau chiar decesul. Categoriile de persoane care trebuie sa evite consumul cartofilor sunt femeile insarcinate, femeile care alapteaza si persoanele diagnosticate cu diabet.

Doze recomandate de cartof                                                                        

Stabilirea unei doze optime de cartof, optima pentru fiecare persoana depinde de factori precum starea generala de sanatate, varsta si preexistenta unor conditii medicale. Pana la momentul actual, studiile desfasurate de specialistii in domeniu nu au putut sa releve o doza zilnica sigura pentru organismul uman. Mai mult, trebuie sa se tina cont de faptul ca in cazul tratamentelor bazate pe plante medicinale, respectarea stricta a dozelor recomandate este foarte importanta.