Pastarnac


Alte denumiri cunoscute ale pastarnacului sunt Pastinaca sativa, Pastinacae Radix sau Pastinacae herba.

Ce este pastarnacul ?

Pastarnacul reprezinta o planta ale carei componente aeriene alaturi de radacina se utilizeaza pentru prepararea unor produse medicamentoase. La momentul actual nu sunt disponibile suficiente informatii care pot atesta eficienta pastarnacului in ceea ce priveste tratamentul unor conditii medicale tulburari digestive, febra, tulburari renale, retentie de lichide sau ameliorarea durerilor.

Pastarnacul reprezinta o planta bianuala, legumicola, a carei radacina este tuberizata si pivotanta, iar tulpina este inalta si ramificata. Frunzele sunt penate - sectate, iar florile sunt galbene sub forma de umbrela compusa.  Fructele de pastarnac sunt dicariopse si cu margini aripate.

Planta este utilizata in alimentatie si ca si remediu natural in medicina populara. Pastarnacul este considerat o leguma foarte nutritiva, importanta si datorita calitatilor sale medicinale. Datorita gustul dulceag al pastarnacului si aroma sa placuta a facut ca aceasta leguma sa fie nelipsita in bucataria traditionala romaneasca, fie consumata in salate in stare cruda, fie preparata in vapori de apa, fie dand consistenta si savoare supelor si ciorbelor. In scop fitoterapeutic se pot utiliza si radacinile si frunzele.

Pastarnacul contine vitamina A, vitamina C, vitamina B1, vitamina B2, acid folic, folati, saruri minerale si oligoelemente de potasiu, calciu, fier, cupru, iod, brom, uleiuri volatile, pinene, terpene, apeina, zaharuri, lignina,  amidon si fibre. Planta are actiune diuretica, depurativa, antioxidanta, tonica, antireumatismala, antipiretica, antitoxica, emenagoga, sedativa si stomahica.                            

Consumat in stare cruda, rasa, sub forma de decoct, extracte din frunze si mai ales din radacini, uleiuri, pastarnacul are actiune benefica in colecistite, anerexie, constipatie, dureri gastrice, anorexie, atonii veziculare, nefrita, enterocolite spastice, insomnii minore, disurie, colici renale, dereglari endocrine sau sindrom menstrual, reumatism, obezitate, avitaminoze, boli vasculare, stari febrile, infectii, inapetenta, febra, dismenoree, ateroscleroza, anemie, detoxifiere si diabet zaharat.                          

Supele de zarzavat in care se adauga pastarnac alaturi de alte radacinoase precum varza si prazul sunt recomandate in regimurile de slabire datorita continutului important de minerale, valorii energetice scazute si efectelor diuretice, depurative.                          

Pastarnacul a fost cultivat in Marea Mediterana si in zonele inconjuratoare din cele mai vechi timpuri romane, fiind inrudit cu morcovul si napul. Pastarnacul se foloseste atat ca si sursa de amidon in tocane sau in supe, precum si ca un indulcitor pentru deserturi si chiar ca si materie prima pentru un sortiment de vin. Acest lucru se datoreaza continutului crescut de zaharuri din aceasta leguma.

In scopuri terapeutice se folosesc componentele aeriene ale plantei, fructele si radacina. Pastarnacul are proprietati depurative, diuretice, contribuie la eliminarea toxinelor din organism, regleaza ciclul menstrual si vindeca reumatismul. Se recomanda in curele de slabit, contra asteniei si anemiei, cat si persoanelor aflate in perioada de convalescenta, ca urmare a proprietatilor sale nutritive. Pastarnacul curata sangele, reprezinta un excelent drenor al ficatului si al rinichilor, este un tonic pentru inima si pulmoni. Sucul preparat din radacina de pastarnac regleaza digestia, analgezica, creste apetitul, are actiune diuretica si expectoranta, tonifianta, analgezica, este indicat in tratamentul afectiunilor cardiace si in cel al nevrozelor.

Ca si diuretic se recomanda in cazuri de hidropizie, calmare a durerilor bolnavilor de colici hepatice si renale se foloseste ca si afrodiziac. Sucul de pastarnac se obtine dand radacina prin storcatorul de fructe. Se administreaza cate una sau doua lingurite de suc cu miere de albine de cinci sau sase ori pe zi. Din pastarnacul crud trecut prin razatoare si amestecat cu putin ulei si cu praf de sare, se pot face salate picante si placut aromate. In industria alimentara, pastarnacul se foloseste pentru aromatizarea conservelor din legume.

Proprietatile curative ale pastarnacului sunt recunoscute si in medicina alopata. Din radacinile pastarnacului se prepara beroxan si pastinatin. Pastinatinul are actiune spasmolitica si se foloseste la tratarea anginei pectorale,  nevrozelor cardiace, afectiunilor tractului gastro - intestinal si cailor biliare. Beroxanul, asociat cu alte preparate, se recomanda in cazul unor boli de piele precum vitiligo.                   

Care este modul de actiune al pastarnacului ?

Studiile desfasurate de specialisti nu au reusit sa ateste modul in care pastarnacul actioneaza asupra organismului uman.                     

Precautii in ceea ce priveste administrarea pastarnacului

Nu sunt disponibile suficiente informatii medicale care pot atesta eficienta administrarii pastarnacului pe cale orala. Mai mult, utilizat topic, pastarnacul are capacitatea de crestere a gradului de sensibilitate al pielii la actiunea razelor solare. In astfel de situatii se recomanda utilizarea unor produse cu protectie solara. Femeile insarcinate sau femeile care alapteaza trebuie sa evite administrarea pastarnacului.           

Doze recomandate de pastarnac

Stabilirea unei doze optime de pastarnac, recomandata pentru fiecare persoana depinde de factori precum starea generala de sanatate, varsta si preexistenta unor conditii medicale. Pana la momentul actual, studiile desfasurate de specialisti nu au putut sa releve o doza zilnica sigura pentru organismul uman. Mai presus, trebuie sa se tina cont de faptul ca in cazul tratamentelor bazate pe plante medicinale, respectarea stricta a dozelor recomandate de specialisti este foarte importanta.