Pedicuta


Alte denumiri cunoscute ale pedicutei sunt Lycopodium clavatum sau Lycopodium. Pedicuta este cunoscuta si sub denumirile populare de bradisor, bunceag, bratul - ursului, chindicuta, cornisor, cornatel, crucea-pamintului, netota, piciorul - lupului, praful - strigoilor sau talpa - ursului.

Ce este pedicuta ?

Pedicuta reprezinta o planta ale carei componente, inclusiv radacina, se folosesc pentru prepararea unor produse medicamentoase. La momentul actual nu sunt disponibile suficiente informatii care sa poata ateste eficienta administrarii pedicutei in ceea ce priveste unele conditii medicale precum tulburarile functiei renale sau a vezicii urinare.  

Pedicuta este o planta taratoare care face parte din familia Lycopodiaceae, cu frunze mici liniar - lanceolate si ascutite care se termina in varf cu cate doua spice, care poarta spori de culoare galbena si miros de rasina. Pe crestele de pe coastele dealurilor, pe pasuni, in regiunile montane si subalpine si la altitudini de peste 600 de metri. De la pedicuta se recolteaza doar tulpinile ascendente deoarece ramurile taratoare se refac in curs de treizeci pana la patruzeci de ani, drept urmare, pe teritoriul Germaniei si al Austriei pedicuta este o planta ocrotita de lege. In medicina traditionala se utilizeaza in tratarea alcoolismului si a tabagismului. Pedicuta se mai numeste si bradisor, barba - ursului, branca, braul - vantului, crucea - pamantului, bunceag, iarba - ursului, muschi - de - pamant, muschi - de - piatra, palamida, praful - strigoilor sau piedica - vantului. Recunoscuta in traditia populara ca si bradisor sau barba ursului, pedicuta este intalnita in padurile de la munte la altitudini de peste 600 de metri. Pedicuta este o planta care prefera umezeala si nu poate sa supravietuiasca sub actiunea directa a razelor soarelui. 

Pedicuta, asemanatoare muschiului si planta vesnic verde se taraste pe solurile padurilor, dezvolta vrejuri cu lungimi de 1 sau 2 metri si radacini micute, subtiri si fine. De la nivelul vrejurilor se dezvolta tulpinite cu lungimea de 7 pana la 10 centimetri, de consistenta scazuta si ramificate care se aseamana cu iarba - neagra, dar care au frunze mai moi si dese. Atunci cand atinge varsta de patru ani, pedicuta formeaza vara pistiluri de culoare galbuie care contin polen, denumit si faina vrajitoarei. Acest tip de faina se intrebuinteaza homeopatic, aplicanduse pe portiunile de piele roase sau ranite. Pedicuta reprezinta o planta de leac avand un continut bogat in radiu. Aceasta poate sa fie deosebita usor de celelalte tipuri de muschi datorita vrejurilor lungi asemanatoare cu niste sfori si datorita polenului de culoare galbena al pistilurilor sal. Pedicuta creste numai la lizierele padurilor si in padurile inalte din nord, de la altitudinea de 600 de metri in sus. In urma taierii copacilor, peidcuta se usuca si dispare in cele din urma pentru ca isi pierde puterea de viata sub actiunea directa a razelor soarelui. Necesarul de plante trebuie sa se procure din farmacii si din magazine specializate in plante medicinale. Ceaiul de pedicuta se intrebuinteaza in toate bolile cailor urinare si in cele ale organelor genitale, in caz de dureri sau de tumefieri ale testiculelor, in caz de formare a nisipului la rinichi si in cazul colicilor renale. In caz de hepatite sau tumori ale tesutului conjunctiv hepatic, chiar daca aceste sunt deja maligne pedicula este indispensabila. Aceasta ajuta persoanele convalescente sa revina la forte depline. Chiar si persoanele afectate de boli hepatice grave pot fi redate vietii datorita pedicutei.

Ceaiul din planta de pedicuta este administrat impotriva cirozei hepatice si a cancerului de ficat, pentru tratarea simptomatologiei reumatice si a simptomatologiei artritei chiar si atunci cand persoanele afectate prezinta deja modificari ale formelor articulatiilor sau incheieturilor. Cataplasmele cu pedicuta sunt recomandate impotriva diferitelor forme de dureri musculare.            

Care este modul de actiune al pedicutei ?

Pana la momentul actual, studiile desfasurate de specialistii in domeniu nu au reusit sa stabileasca modul in care pedicuta actioneaza asupra organsimului uman.      

Pedicuta contine substante precum clamatina, licopodina, anatina, clavatoxina, nicotina, substante de natura flavonica si triterpenica, minerale, iar sporii de pedicuta contin acizi esterificati, acizi grasi, acizi si fitosterine. Pedicuta are si proprietai diuretice, antitumorale, purgative, antireumatismale, de combatere a caderii parului si de stimulare a cresterii, fiind considerata eficinta si impotriva transpiratei abundente. Fitoterapia cu pedicuta este recomandata pentru combaterea dependentelor precum nicotinismul, alcoolismul, consumul de medicamente, in caz de litiaza renala, litiaza vezicala, hepatita sau ciroza hepatica.    

Pentru renuntarea la fumat se recomanda ca prima cana de ceai sa fie bauta dimineata pe stomacul gol, iar apoi din patru in patru ore pe tot parcursul zilei. Efectul antitabagism al pedicutei este pus pe seama continutului de alcaloizi care diminueaza dorinta de a fuma.                           

Viciul alcoolismului poate fi combatut cu ajutorul aceluiasi ceai, insa pentru obtinerea rezultatelor scontate, pedicuta este asociata cu obligeana. Astfel o lingurita rasa din pulbere de pedicuta si o lingurita de radacina rasa de obligeana se adauga intr-o jumatate de litru de apa si se lasa la macerat la temperatura camerei de seara pana dimineata. Preparatul se consuma inaintea servirii celor trei mese principale.  

In cazul litiazelor, ceaiul de pedicuta are rol preventiv. In acest fel pietrele raman la aceeasi dimensiune si se previne cresterea lor in dimensiuni. La nivel rena, ceaiul de pedicuta contribuie la eliminarea pietrelor de mici dimensiuni. De asemenea, ceaiul de pedicuta este binevenit in perioadele de convalescenta pentru ca energizeaza organismul. In astfel de cazuri, pedicuta poate fi administrata si sub forma de tinctura. Specialistii in domeniu atrage atentia asupra faptului ca se administreaza numai persoanelor cu varste mai mari de doisprezece ani. Se administreaza 25 - 75 de picaturi in doza unica sau de cate doua ori zilnic.              

Tinctura de pedicuta este o solutie hidroalcoolica obtinuta prin preparare la rece a componentelor aeriene ale plantei Lycopodium clavatum. Dintre produsele vegetale care se administreaza pe cale orala, solutia hidroalcoolica este cel mai usor asimilata de catre organism, efectul sau aparand la scurt timp.

Spalaturile cu ceai de pedicuta contribuie la tratarea eczemelor. Asupra ranilor deschise, pedicuta are rol antiseptic, iar baile de sezut cu ceaiul de pedicuta pot combate hemorozii. Cel mai important efect al ceaiului de pedicuta este combaterea durerilor de tip reumatismal. In acest sens se poate folosi pernuta de pedicuta. Se poate confectiona un saculet sau se poate folosi un ciorap de bumbac in care se adauga planta de pedicuta. Se aplica la nivelul zonei dureroase pentru 20 - 25 de minute. Aceeasi pernuta are rolul de a asigura un somn linistit, de eliminare a stresului acumulat de-a lungul zilei. Pentru acest lucru se poate aseza in imediata apropiere a pernei pe care se doarme.

In uzul extern, preparatele cu pedicuta se folosesc pentru tratarea eczemelor, dermaitelor precum dermatita noului - nascut, arsurile, ranile deschis, reumatismul, lombosciatica, carceii de la picioare, crampele musculare, paraliziile faciale, hiperhidroza sau transpiratia excesiva, hemoroizii, alopecia sau escarele.

Precautii in ceea ce priveste administrarea pedicutei                  

Medicii specialisti in domeniu avertizeaza in privinta faptului ca administrarea pedicutei ca si forma de tratament pentru diverse boli si afectiuni nu este considerata inca sigura intrucat aceasta planta contine si anumite substante considerate a fi toxice pentru organsimul uman. Femeile insarcinate si femeile care alapteaza trebuie sa evite administrarea pedicutei. Pedicuta se administreaza cu prudenta in caz de diaree cronica, de enterocolita sau de colita de fermentatie pentru a nu produce iritatii cu spasme intestinale. Pedicuta este o planta care contine radiu, astfel ca nu se lasa mai mult in apa fiarta si nu se fierbe niciodata, ci se toarna apa peste planta.
In toate afectiunile pentru care este recomandata, se administreaza o singura cana de ceai zilnic. In caz de ciroza hepatica se consuma doar doua cani zilnic.                      

Tinctura de pedicuta poate fi administrata in uz intern pentru o perioada de maxim treizeci de zile dupa care este necesara o pauza de inca treizeci de de zile. Tinctura de pedicuta se administreaza cu prudenta la persoanele afectate de gastrita hiperacida si de ulcere gastrice si duodenale datorita continutului sau in alcool care poate sa creasca aciditatea gastrica. Adultii pot consuma cate jumatate de lingurita de tinctura de pedicuta diluata in o suta de mililitri de apa sau jumatate de pahar, de patru ori pe zi pe stomacul gol.  

Extern, tinctura de pedicuta se poate administra pentru reducerea disfunctiilor de natura articulara sub forma de comprese imbibate in tinctura care se mentin la nivelul locului afectat timp de 1 - 3 ore. Inainte de administrarea produsului este recomandata aplicarea locala a unei creme cu extract din plante, din argila sau din rasina. De asemenea, pentru mentinerea sanatatii scalpului si cu scopul combaterii caderii parului, se poate frictiona pielea capului cu tinctura, de cate doua pana la trei ori pe saptamana.                 

Ca urmare a continutului sau bogat in alcool, tinctura de pedicuta nu se recomanda a fi administrata persoanelor afectate de hepatite virale, hepatite toxice si hepatite metabolice, steatoza hepatica sau ciroza hepatica. Insuficienta renala cronica, starea de sarcina, perioada de alaptare, alergia la pedicuta sau administrarea unor tratamente medicamentoase reprezinta circumstante care nu permit consumul de alcoolsau de tinctura de pedicuta.

Doze recomandate de pedicuta                            

Stabilirea unei doze optime de pedicuta, considerata sigura pentru fiecare persoana in parte depinde de anumiti factori precum starea generala de sanatate, varsta si preexistenta unor conditii medicale. Pana la momentul actual, studiile desfasurate de specialistii in domeniu nu au putut sa releve o doza zilnica considerata sigura pentru organismul uman.                           

Comentarii

Buna ziua, 

 

As vrea sa stiu mai multe despre efectele adverse ale urmatoarei combinatii pedicuta planta + radacina de obligeana fierte impreuna pana ramane jumatate din cantitatea de apa pusa la fiert. Asadar vreu sa va spun ca am folosit aceasta combinatie timp de vreo doua luni in fiecare zi, gustul e groaznic iar efectele imediate sunt varsaturile, excat efectul scontat de mine atunci cand am inceput sa imi administrez tratamentul sau ortava ar zice unii.

De ce m-am supus la acesta draconica dieta? simplu sa slabesc, am slabit 15 kg in aceste doua luni, toate bune si frumoase inafara de faptul ca Zero energie, refacerea dupa vomitat e de cel putin trei ore de somn dupa care vlaguiala etc partea buna in asta era doar faptul ca nu putem nu pot sa pun ceva in gura, (probabil, va ganditi ca is psihotica alea alea, intradevar aveam 67 de kile pt 1,66 la 24 de ani io care am avut mereu 55 kg, intradevar nu va pot contrazice am un soi de depresie datorat zic eu dereglarilor hormonale deci am hipotiroidie normala nu complexa sau acuta sau etc). Am renuntat la a mai vomita timp de 7 luni si simt ca am pus 2 kile, mananc normal sanatos numa vegetale fara varza si peste ton numa ton. Ideea e  ca m-am apucat din nou de vomitat cu ajutorul combinatiei asteia dar acum parca imi e mai greu ca atunci, tensiunea in ochii e cea care ma sperie mi frica sa nu imi pierd vedera. 

 

Va rog sa nu imi recomandati alternativele cunoscute gen sport, dieta, fac si una si alta joc volei de 12 ani o data pe saptamana, ping pong 30 de min seara, dieta nu poate fi vorba nu cred ca am trait vreodata fara dieta e modul meu de viata. Tot ce ma intereseaza sunt exact efectele adverse ale acestei combinatii pe toate siteurile scrie pot provoca boli grave....... Care is alea, ce e afectat in principal ficatul, ochii picioru si degetu de la mana drepata CE? Punctual. Ori efectele adverse ale fiecarei plante in parte ori luate in combinatie. 

V-as fi recunoscatoare daca as primi un raspuns profesionist fara sfaturi patetice sau pareri de diva afectata.