Plop


Alte denumiri cunoscute ale plopului sunt Populus balsamifera, Populus tacamahacca sau Populus candicans.

Ce este plopul ?

Plopul reprezinta un copac din ale carui frunze inmugurite se prepara unele medicamente, insa la momentul actual nu sunt disponibile suficiente informatii care pot atesta eficienta administrarii plopului in ceea ce priveste tratamentul unor conditii medicale precum tusea, leziunile cutanate minore, hemoroizii, degeraturile si arsurile solare. Plopii sunt arbori foiosi, cu tulpini inalte, care cresc spontan sau se planteaza ca si arbori ornamentali in incinta parcurilor, pe marginea aleilor sau a drumurilor. Plopii sunt raspanditi pe tot teritoriul Europei, Asiei, Americii Centrale si de Nord si traiesc in jur de 300 - 400 de ani, avand si o mare putere de regenerare. De la plopi se recolteaza in scop medicinal mugurii foliari pe timpul primaverii, inainte de desfacerea frunzelor. Mugurii frunzelor de plop contin salicina, ulei volatil, populina, acizi grasi, rasini, saponine, taninuri si flavonoizi, iar principalii componenti ai uleiului volatil sunt trei forme de betulenol. Principiile active din mugurii de plop au actiune astringenta, slab analgezica, antiinflamatoare, antiseptica, slab analgezica, diuretica, cicatrizanta, sudorifica, expectoranta si antipiretica. Preparatele din muguri de plop se utilizeaza in infectii respiratorii cu tusea, afectiunile renale, hemoroizi, boli reumatice, plagi, afectiuni dermatologice, arsuri, flatulenta, raceala, diaree, infectii urinare sau cistita. Pentru uz intern, se prepara o infuzie din una sau doua lingurite de muguri la o cana cu apã. Din aceasta infuzie se consuma  doua sau trei cani pe zi. Pentru uz extern, se prepara infuzia in acelasi fel si se aplica local sub forma de spalaturi sau de comprese.

Mugurii de plop sunt de mici dimensiuni, lipiciosi, de culoare brun - galbuie si gust amarui si au o mare putere de vindecare. Mugurii de plop trebuie sa fie uscati in straturi subtiri de trei sau patru centimetri, in incaperi bine aerisite, pe rame acoperite cu hartie sau pe scanduri, evitandu-se in acelasi timp lipirea lor. Rasina din mugurii de plop este o sursa vegetala de propolis, motiv pentru care se numeste propolis vegetal. Proprietatile terapeutice ale mugurilor de plop sunt antiseptice, astringente, antimicotice, cicatrizante, antiinflamatoare, epitelizante, calmante, expectorante, analgezice, diuretice, diaforetice, tonice, balsamice si aromatizante in bai.

Care este modul de actiune al plopului ?              

Pana la momentul actual studiile desfasurate de specialistii in domeniu nu au putut sa stabileasca care este modul in care actioneaza plopul asupra organismului uman. In cadrul afectiunilor respiratorii, mugurii de plop au efect benefic in tratamentul bronsitelor acute si cronice, astmului bronsic, tusea de diferite etiologii, laringita, traheita,  dureri de gat, gripa, tuberculoza, guturai si hemoragii pulmonare. Se recomanda administrarea tincturii din muguri de plop in cantitate de cate cincizeci sau o suta de picaturi pe o bucata de paine, de cate patru ori pe zi sau patru lingurite de tinctura combinate cu patru linguri de miere, consumand cate o lingurita din ora in ora. Tratamentul are efect de expectorant si de fluidizant al secretiilor bronsice, antiseptic, antiviral si stimulent imunitar. Extrasul de muguri de plop favorizeaza eliminarea excesului de uree si de acid uric. In cadrul bolilor renale si a celor genitale se actioneaza efectiv in eliminarea excesului de uree si de acid uric la bolnavii de guta sau la cei afectati de insuficienta renala, favorizeaza combaterea inflamatiilor si a infectiilor cailor urinare, pielocistite, cistite, uretrite, litiaza urica si nefrite. Tinctura de muguri de plop se administreaza in cantitate de saizeci de picaturi dizolvate in miere, de patru sau cinci ori pe zi, cu efecte de eliminarea infectiei, reducere a senzatiei de arsura sau de usturime la urinare si pentru favorizarea cicatrizarii in cazul tesuturilor inflamate si lezate. La tratament se pot adauga ceaiuri diuretice de tei, de soc, de maghiran sau de tinctura de ienupar diluata in apa, in doza de o lingurita la un pahar cu apa pentru stimularea diurezei, efectul fiind obtinut dupa maximum patruzeci si opt de ore.    

Mugurii de plop calmeaza si durerile reumatismale, sciatica si spondiloza anchilozanta, prezentand si actiune sedativa care favorizeaza calmarea durerilor si actiune antiinflamatoare in cazul artrozelor datorita prezentei salicilinei. Se administreaza cate cincizeci de picaturi de cate patru ori zilnic pe stomacul gol, in cure de cate doua sau trei luni. Salicilina se regaseste in mugurii de plop, in scoarta de salcie sau in cretusca, fiind indicata folosirea combinatiei de plante pentru sporirea efectului in cadrul curei de tratament al reumatismului. 

Extractul din muguri de plop stimuleaza si activitatea sistemului imunitar, fiind considerat un adjuvant in cadrul tratamentelor afectiunilor tumorale precum fibroamele, adenofibroamele sau chisturile, recomandandu-se administrarea tincturii din muguri de plop in cantitate de cate cincizeci de picaturi de cate patru ori pe zi. Pentru uz extern se pot aplica comprese cu tinctura de plop pe zonele afectate timp de doua ore, la intervale de cate doua sau trei zile. Dupa ce se indeparteaza compresele, pielea se mentine in aer liber timp de cincisprezece sau douazeci de minute si se unge cu o crema de galbene. In combaterea afectiunilor neoplazice, mugurii de plop au efect in stimularea imunitatii, in reglarea hormonala si au actiune citostatica directa. Se administreaza cate o lingurita de pulbere de cate patru ori pe zi pe stomacul gol, in cure prelungite de minim trei luni.

Extractul de plop este recomandat pentru bolnavii cu ulcer, in cadrul afectiunilor digestive, in cadrul tratamentelor cu muguri sunt eficiente in tratamentul ulcerului gastric, al diareei, al colitelor de fermentatie si al celor de putrefactie, al helmintiazei sau infestarii cu Giardia si anorexiei sau a lipsei poftei de mancare. Tinctura din muguri este eficienta administrata in cantitate de cincizeci sau o suta de picaturi cu care se imbiba bucatele de paine uscata sau prajita. De asemenea, se considera eficienta o cura de trei saptamani cu pulbere din muguri uscati in doza de cate trei sau patru lingurite pe zi pe stomacul gol.

Tinctura de plop combate starile de astenie, fiind recomandata in cadrul bolilor sistemului nervos. Tinctura de plop se administreaza in doza de cate cincizeci de picaturi de cate trei sau patru ori pe zi, actonand pentru remedierea durerilor de cap, ameliorarea acceselor de febra si a starilor de astenie psihica si fizica.

De asemenea, extractul de plop grabeste cicatrizarea ranilor, pentru tratarea afectiunilor pielii constatandu-se efecte diversificate, in special in cazul leziunilor cutanate, a ranilor dureroase, a ulceratiilor atone, ulcerelor varicoase, arsurilor, degeraturilor, acneei, herpesului, bubelor dulci, eczemelor, micozelor, foliculitei, hemoroizilor, fisurilor anale si a cancerului de piele.  Compresele cu tinctura de muguri de plop se aplica pentru favorizarea cicatrizarii si a vindecarii rapide. In urma aplicarii compreselor, zona de piele afectata se mentine libera pentru a zvantare, aplicandu-se apoi un unguent obtinut din muguri de plop pentru refacerea invelisului cutanat. Tratamentele pe baza de extract de plop se recomanda si in tratamentul candidozelor bucale si a celor vulvo - vaginale, pentru ameliorarea febrelor eruptive, a crampelor si a durerilor musculare la sportivi, tuberculoza cutanata si pentru crapaturile de piele.                                      

Infuzia din extract de plop se prepara dintr-o lingurita de muguri de pin uscati adaugata la 250 de mililitri de apa clocotita, infuzandu-se acoperit timp de cincisprezece minute, se strecoara si se consuma in cantitate de doua sau trei cani pe zi, avand efect expectorant in special in caz de astm bronsic, efect diuretic, efect antiseptic in inflamatii ale cailor urinare si efect calmant in tratamentul afectiunilor neoplazice.         

Tinctura de plop se prepara din douazeci si cinci de grame de muguri zdrobiti macerati timp de 10 zile in o suta de mililitri de alcool de 90 de grade. Se administreaza cate cincisprezece picaturi diluate in cincizeci de mililitri de apa, de cate trei ori pe zi, cu o ora inaintea meselor, impotriva bolilor respiratorii manifestate prin expectoratii abundente, in afectiuni ale vezicii urinare si in caz de hemoragii interne.             

Vinul tonic preparat din o suta de grame muguri zdrobiti se macereaza timp de zece zile intr-un litru de vin alb la care se adauga cincizeci de grame de coaja de portocala sau de lamaie si se consuma in cantitate de trei pahare zilnic inainte de servirea meselor, tratamentul fiind potrivit pentru tuberculoza pulmonara.

Siropul de plop se prepara din zece mililitri de tinctura de muguri de plop, douazeci de mililitri de roinita si doua sute de mililitri de sirop din fructe, consumandu-se in cate o lingura de patru sau cinci ori pe zi pentru tratarea bronsitei cronice.                                   

Pulberea din muguri de plop uscati si macinati fin, se consuma in cantitate de cate o lingurita rasa de trei sau patru ori pe zi, prin mentinerea sub limba timp de cateva minute, fiind recomandata persoanelor care nu tolereaza alcoolul din cadrul tincturilor si la persoanele afectate de tulburari hepatice si neoplazice. Pulberea din extract de plop are un miros identic cu propolisul si este foarte bine tolerata de organismul uman.

Infuzia concentrata preparata din doua sute de grame de muguri de plop la cinci litri de apa in clocot, se strecoara si se adauga in apa din cada la temperatura de 370 de grade Celsius pentru a face bai generale zilnice in cure de trei saptamani, cu rol in vindecarea leziunilor provenite din arsuri sau se realizeaza bai de sezut impotriva hemoroizilor si a fisurilor anale. Infuzia din muguri de plop se mai foloseste pentru comprese, gargare, cataplasme pentru tratarea candidozelor locale si a celor faringiene si sub forma de spalaturi vaginale pentru tratarea candidozelor.

Tinctura preparata din douazeci de grame de muguri zdrobiti si macerati timp de opt zile in o suta de mililitri de alcool de 70 de grade pentru cataplasme sau pentru frectii antireumatice sau tratarea durerilor articulare sau a celor  musculare, in caz de artroze, miozite, nevralgii, contuzii, scrantituri sau luxatii.      

Unguentul pregatit din doua sute de grame de muguri de plop uscati si zdrobiti in cinci sute de grame de untura de porc proaspata si nesarata cu adaos de cincizeci de grame de ceara de albine, se strecoara prin tifon si se amesteca pana in momentul uniformizarii alifiei. Unguentul se utilizeaza prin ungerea de doua ori pe zi in tratarea afectiunilor de piele precum bubele dulci, ulceratiile infectate, hemoroizii, fisurile dureroase sau inflamatiile reumatismale si cele gutoase.                              

Uleiul din muguri de plop se prepara la fel ca si unguentul, insa in loc de untura si de ceara se poate folosi ulei vegetal preparat prin fierberea a doua sute de grame de muguri zdrobiti timp de o ora pe baie de apa in cinci sute de mililitri de ulei de floarea soarelui. Uleiul din muguri de plop se foloseste pentru ungerea regiunilor dureroase precum ranile, arsurile sau inflamatiile si crapaturile, hemoroizii si fisuri anale.       

Pulberea preparata din carbunele de plop obtinut din muguri sau din ramuri tinere, simpla sau iodata ( 5 % ), se administreaza intern ca si absorbant si antiputrid in cazul tulburarilor de fermentatie gastro - intestinale, meteorismului, mirosului urat al gurii si al scaunelor, ranilor invechite si urat mirositoare. Pulberea preparata din carbune de plop se aplica la nivelul plagilor si a ulceratiilor, in special al celor supurate precum si la intretinerea dintilor prin frecarea cu periuta.                  

In tara noastra, plopul creste de la campie pana sus la altitudini de 1.800 de metri in paduri, depresiuni, poieni umede, zavoaie, lunci de rauri si in Delata Dunarii. Plopii pot fi gasiti si prin parcuri ca si elemente decorative de-a lungul soselelor si de-a lungul cailor de linie ferata. Mugurii de plop sunt asezati pe ramuri ca niste cornite, au culoarea bruna - galbuie, aspect ovod, sunt ascutiti la varf si luciosi, rasinosi in interior, lipiciosi si vascosi. Mugurii de plop au un miros placut si aromat si gust amarui.                           

Virtutile terapeutice ale mugurilor de plop sunt proprietatile antiseptice, astringente, antimicotice, cicatrizante, antiinflamatoare, epitelizante, calmante, expectorante, analgezice, diuretice, diaforetice si tonice. Folositi pentru baie, mugurii de plop au efecte balsamice si aromatizante.                         

Precautii in ceea ce priveste administrarea plopului        

Aplicat direct pe suprafata pielii, plopul nu implica riscuri majore asupra organismului uman, desi exista posibilitatea sa apara si reactii alergice. Categoriile de persoane care trebuie sa evite administrarea plopului sunt femeile insarcinate, femeile care alapteaza, persoanele alergice la aspirina sau la alte medicamente cu actiune similara aspirinei si persoanele alergice la propolis sau la balsam Peru.           

Doze recomandate de plop          

Stabilirea dozei optime de plop, optima pentru fiecare persoana depinde de anumiti factori precum starea generala de sanatate, varsta si preexistenta unor conditii medicale. Pana la momentul actual, studiile desfasurate de specialistii in domeniu nu au putut sa releve o doza zilnica sigura pentru organismul uman.