Carbenia benedicta, Carduus, Carduus benedictus, Cnicus sau Cnicus benedictus.
Schinelul este o planta, ale carei flori, frunze sau parte superioara a tulpinei sunt folosite pentru a produce anumite produse medicamentoase.
Nu exista date suficiente care sa ateste eficienta schinelului in ceea ce priveste urmatoarele conditii medicale:
Schinelul contine tanin (acid tanic), compus eficient pentru ameliorarea diareei, tusei si inflamatiilor.
De cele mai multe ori schinelul nu implica riscuri asupra organismului. Cu toate acestea, administrat in cantitati mai mari de 5 g/ceasca de ceai, schinelul poate cauza iritati stomacale si varsaturi.
Urmatoarele persoane trebuie sa evite administrarea de schinel:
Schinelul poate interactiona cu anumite medicamente, dupa cum urmeaza:
1. Antacizi
Gradul de interactiune: minor, motiv pentru care medicii specialisti va sfatuiesc sa fiti foarte atenti.
Antacizii au capacitatea de a scadea nivelul de aciditate stomacala, in vreme ce schinelul detine asupra organismului efectul opus. In aceste conditii schinelul poate scadea eficienta antacizilor.
Unii antacizi contin carbonat de calciu, dihidroxialuminiu carbonat de sodiu, magaldrat, sulfat de magneziu, hidroxid de aluminiu, etc.
2. Blocante H2
Gradul de interactiune: minor, motiv pentru care medicii specialisti va sfatuiesc sa fiti foarte atenti.
Schinelul poate creste nivelul de aciditate stomacala, motiv pentru care eficacitatea blocantelor H2 poate fi scazuta.
Anumite blocante de H2 contin cimetidina, ranitidina, nizatidina si famotidina.
3. Inhibitori de pompa de protoni
Gradul de interactiune: minor, motiv pentru care medicii specialisti va sfatuiesc sa fiti foarte atenti.
La fel ca in cazul blocante de H2, schinelul poate creste nivelul de aciditate stomacala, motiv pentru care eficacitatea inhibitorilor de pompa de protoni este scazuta.
Anumite medicamene care au capacitatea de a scadea nivelul de aciditate stomacala pot contine omeprazol, lansoprazol, rabeprazol, pantoprazol si esomeprazol.
Doza de schinel recomandata de medicii specialisti depinde de varsta, starea de sanatate si eventualele conditii medicale ale fiecarei persoane. La momentul actual, studiile de specialistate nu au reusit determinarea unei doze adecvate sau a numarului de administrari zilnice.
