Toporasi


Denumirea stiintifica a toporasilor este Viola odorata.

Ce sunt toporasii ?

Toporasii reprezinta plante ale caror componente aeriene si radacini se utilizeaza pentru prepararea unor produse medicamentoase, insa la momentul actual nu sunt disponibile suficiente informatii care sa poata atesta eficienta administrarii toporasilor in cadrul terapiilor pentru unele conditii medicale precum astmul, racelile, bronsita, congestia, tusea, depresi, simptomele specifice gripei, insomniile, afectiunile pulmonare, simptomele specifice menoapauzei, starea de nervozitate sau afectiunile urinare.                 

Toporasul sau Viola odorata din Familia Violaceae este o planta de mici dimensiuni, erbacee, perena, fara tulpina si care formeaza stoloni lungi. Frunzele toporasilor au forma ovala sau de inima. Florile toporasilor sunt intens parfumate, au culoare violeta, rosiatica sau alba si sunt prevazute cu un peduncul lung. Fructul de toporas este o capsula cu forma sferica sau hexagonala. Toporasii cresc in zavoaie, poieni, livezi, la marginea padurilor si mai rar chiar si in gradini.                                               

Florile de toporasi contin uleiuri volatile precum nonadienolul, octodienolul, alcoolul benzilic, o cetona nesaturata denumita parmona, eugenol, rezine, viola - cvercetina sau rutozid, violamina sau o substanta colorata in albastru, acid acetil - salicilic, zaharuri, mucilagii si substante minerale. Frunzele de toporasi contin ulei volatil de culoare bruna format din esteri metilici de acid salicilic si nonadienol, iar rizomii si radacinile de toporasi contin saponozide, un alcaloid cunoscut sub denumirea de odorantina, acid - 2 - nitropropionic, principii amare, uleiuri volatile si esteri de acid salicilic.                                                

Florile si frunzele de toporasi cu un bogat continut in mucilagii au actiune emolienta si expectoranta si intra in diferite formule pectorale datorita celolarlati componenti cu actiune antiinflamatoare, decongestiva, antibacteriana,  cicatrizanta, tonica, regeneranta, tonica, febrifuga si diuretica.                    

Saponinele regasite in frunzele de toporasi stimuleaza metabolismul pielii, au actiune regeneranta si anticancerigena, actionand profund la nivel celular si dizolvand tesuturile cicatriciale sau regenerand epiteliile fara a lasa urme. Rizomii si radacinile au, datorita saponozidelor, actiune laxativa. Odorantina din rizomii si radacina de toporas are efect hipotensiv, iar prin continutul bogat in acid salicilic are actiune antiinflamatorie, antireumatica, febrifuga, de antiagregant plachetar si actiune antiaterosclerotica.                                 

Se considera ca toporasii au calitati terapeutice in raceli si gripe, afectiuni respiratorii precum traheitele si bronsitele, tulburari digestive precum constipatia, afectiuni gastrice, afectiuni dermatologice precum ranile, abcesele, arsurile, eczemele, cancerele de piele si in caz de boli reumatice.                    

Care este modul de actiune al toporasilor ?                            

Toporasii contin substante care au capacitatea de a diminua congestia de la nivelul pieptului prin scaderea consistentei mucusului secreta, fapt care favorizeaza procesul de expectoratie. In cadrul terapeuticii naturiste se folosesc frunzele, florile si radacinile de toporasi. Toporasii au si un uz cosmetic, fiind folositi in industria parfumurilor. In functie de regiune, toporasii mai sunt cunoscuti si sub denumirile de caltunasi, cocosei, carligei,  fiache, floare - domneasca, flori - marunte, ghiorele, garoafe, hioara, lemonie, hobridrag, ligoare, micsunele, micsandre, nemtoaice, tamaioara, simboie, vioara, viorica, violete sau zambile de camp.   

In trecut, florile de toporas se utilizau in gospodaria taraneasca pentru vopsit in albastru. Ceaiul preparat din radacini de toporasi se administra impotriva tusei. Ca si pectoral, se foloseau si ceaiurile din flori de toporasi. Radacina de toporasi se oferea copiilor mici pentru a o mesteca cu scopul favorizarii cresterii dintilor, fara a o inghiti insa. Frunzele de toporasi, precum si cele ale altor specii inrudite, se aplicau extern la nivelul ranilor, considerandu-se ca favorizau scaderea timpului necesar desfasurarii procesului de vindecare.    

In medicina alternativa, toporasii se mai folosesc ca urmare a continutului lor in uleiuri volatile, violamina, rezine, substante amarui, zaharuri, odorantina, acid salicilic si minerale. Ca si actiune farmacologica, planta poseda insusiri emoliente, bactericide, antiinfectioase, aromatizante, behice, antitusive, de calmare a mucoasei gastrice, expectorante, depurative sau purgative in functie de doza administrata. Toporasii se pot include si in tratamentul unor afectiuni precum amigdalita cronica, afectiunile neoplazice, bronsita, cistita, constipatia, colita, dermatozele, febra, gastralgiile, afectiunile renale, guturaiul, guta, hipertensiunea arteriala, insomniile, intoxicatiile acute, palpitatiile, racelile, ranile, reumatismul, tumorile maligne ale pielii, tusea si ulcerele gastro - duodenale.

Infuzia din toporasi pentru uz intern se prepara dintr-o lingurita de flori maruntite in doua sute cincizeci de mililitri de apa clocotita. Recipientul folosit se acopera pentru zece minute dupa care continutul se strecoara. Se administreaza cu lingurita, in caz de tuse sau de alte afectiuni. Din infuzia de toporasi se pot consuma doua cani zilnic cu scopul tatarii afectiunilor amintite mai sus.                             

Pasta de toporasi se obtine prin pisarea frunzelor de toporasi si aplicarea sa extern, sub forma unei paste, in caz de cancer al pielii, de mai multe ori zilnic. Pasta de toporasi se mentine, in functie de toleranta locala, intre una si tre ore, dupa care zona se va spala cu un ceai din amestec de plante precum tataneasa, rostopasca si brusturele. Frunzele proaspete se pot aplica direct la nivelul zonelor afectate si se bandajeaza.   

Decoctul din toporasi se prepara prin adaugarea unei lingurite de radacina maruntita la doua sute cincizeci de mililitri de apa care se fierbe timp de cinci minute. Decoctul se strecoara si se indulceste cu miere.  Se administreaza cate o lingurita din decoctul de toporasi de cate trei ori zilnic. Un astfel de preparat poate fi folosit si ca si vomitiv, caz in care se pot consuma 100 - 200 de mililitri de ceai caldut intr-o singura repriza. In caz de tuse se pot administra cate 2 sau 3 cani zilnic, indulcite cu miere. Ceaiul de toporasi se va consuma doar cu lingurita.

Infuzia din toporasi folosita pentru uz extern se prepara prin punerea la fiert a doua sute cincizeci de mililitri de apa si adaugarea a doua lingurite de flori maruntite in momentul cand apa da in clocot. Se indeparteaza de pe foc si se tine ceaiul acoperit timp de cincisprezece minute dupa care se strecoara. Infuzia se foloseste pentru realizarea compreselor sau a cataplasmelor in vederea combaterii afectiunilor tenului precum petele, punctele negre sau ridurile. Procedeul poate fi repetat zilnic. Compresa se poate mentine la nivelul pielii timp de douazeci de minute, dupa care regiunea se va spala cu apa calda si apoi cu apa rece. Fiertura din frunze de toporasi in otet actioneaza ca si calmant al durerilor, fiind recomandata in caz de guta sau de alte afectiuni care provoaca dureri. Se aplica cataplasme la nivelul locurilor dureroase.                                 

Precautii in ceea ce priveste administrarea toporasilor

La momentul actual nu sunt disponibile suficiente informatii medicale care pot atesta siguranta administrarii tratamentelor pe baza de toporasi. Femeile insarcinate si femeile care alapteaza trebuie sa evite administrarea toporasilor.                                                  

Doze recomandate de toporasi

Stabilirea unei doze optime de toporasi, considerata sigura pentru fiecare persoana in parte depinde de factori precum starea generala de sanatate, varsta si preexistenta unor conditii medicale. Pana la momentul actual, studiile desfasurate de specialistii in domeniu nu au putut sa releve o doza zilnica considerata sigura pentru organismul uman. Mai presus de atat, trebuie sa se tina cont de faptul ca in cazul tratamentelor bazate pe plante medicinale, respectarea stricta a dozelor recomandate de specialisti este foarte importanta.